Jerusalema a fost dansată de micii rangeri la Parcul Vînători

■ Romsilva - Parcul Natural Vînători Neamţ a marcat sărbătoarea cu ajutorul clasei a IV-a C de la Şcoala Gimnazială Domnească Tîrgu Neamţ ■ copiii participă la programul Micii Rangeri, derulat în ultimele luni în colaborare cu Casa Culturii Ion Creangă ■

Romsilva – Parcul Natural Vînători Neamţ a marcat recent Ziua Europeană a Parcurilor printr-o activitate derulată în colaborare cu clasa a IV-a C de la Şcoala Gimnazială Domnească Tîrgu Neamţ, Casa Culturii Ion Creangă şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Tîrgu Neamţ.

Într-un videoclip postat pe pagina de Facebook a instituţiei menţionate pot fi urmăriţi copiii care interpretează un dans devenit viral în mediul on-line – Jerusalema, punînd în acelaşi timp în valoare obiectivele principale ale Parcului Vînători, cum ar fi Centrul de vizitare şi puntea suspendată. Echipa Parcului nu s-a lăsat mai prejos şi a ţinut ritmul, de pe margine.

Activitatea a fost în ton cu tema de anul acesta, propusă de Federaţia Europeană a Parcurilor, care a adus în atenţie necesitatea adaptării ofertei parcurilor naturale şi naţionale la nevoile noii generaţii.

„În fiecare an, de 24 mai se sărbătoreşte Ziua Europeană a Parcurilor, anul acesta tema aleasă a fost Parks: The Next Generation. Pe parcursul anului, elevii din clasa a IV-a C de la Şcoala Domnească Tîrgu Neamţ au participat la programul Micii rangeri, prin urmare a fost firesc să fie alături de noi, la zi de sărbătoare.

Mulţumiri copiilor, doamnei profesoare Consuela Lipan, doamnelor Cosma Cristina şi Casiana Popa de la Casa de Cultură Tîrgu Neamţ, domnului Andrei Ştefan de la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Tîrgu Neamţ. La mulţi ani, parcurilor naţionale şi naturale!“, a menţionat, într-o postare, echipa Parcului Vînători.

Ziua Europeană a Parcurilor se sărbătoreşte începînd cu 1999. Inginerul Sebastian Cătănoiu, directorul Administraţiei Parcului Natural Vînători, ne-a furnizat cu ceva vreme în urmă detalii despre acest subiect, precizînd că, din punct de vedere istoric, încă din Evul Mediu au fost adoptate unele măsuri referitoare la protejarea unor specii, păduri sau cursuri de apă.

Conceptul de parc naţional a apărut în SUA, în 1864 fiind aprobată înfiinţarea primei rezervaţii naturale în Valea Yosemite. În 1872 s-a înfiinţat primul parc naţional din lume, Yellowstone, protejat şi administrat de guvernul federal „în beneficiul şi pentru bucuria oamenilor“.

Rînd pe rînd, şi în alte state au apărut parcuri naţionale: Australia (1879), Hot Springs Rezervation – Canada (1885), Rezervaţia Sabi, acum Parcul Naţional Banff. În Europa, primul s-a înfiinţat în Suedia, în 1909, ulterior au apărut şi în România (1935), Franţa (1963), Germania (1970). Primele parcuri s-au înfiinţat cu scopul de a se opri exploatarea resurselor naturale, interzicîndu-se exploatarea pădurilor, vînătoarea, mineritul, dar şi activităţile comunităţilor indigene şi a celor locale, considerîndu-se că rolul ariilor protejate e de a păstra şi a nu folosi resursele.

Această concepţie a început să se schimbe spre sfîrşitul secolului XX. „Concepţia modernă subliniază necesitatea de a se recunoaşte şi promova rolul multiplu al ariilor protejate. Acestea trebuie să garanteze şi să permită conservarea biodiversităţii prin menţinerea în perimetrul ariilor protejate a unor specii şi ecosisteme în starea lor naturală sau foarte apropiată de cea naturală, fără a se interzice în totalitate utilizarea naţională a unor resurse, permiţîndu-se astfel dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale.

Mişcarea ecologistă pare să ducă lucrurile mai departe decît constituirea ariilor protejate, unii dintre activişti pretinzînd că personalitatea juridică nu este doar un apanaj uman, ci al tuturor fiinţelor, care simt durere, sînt conştiente de sine ori au abilitatea de a comunica, incluzînd aici şi plantele. Efectele acestei abordări nu au întîrziat să apară, astfel că din 2008 Constituţia Ecuadorului tratează Pachamama (Mama Pămînt) ca pe o entitate legală. În 2009, ONU l-a declarat pe preşedintele Boliviei World Hero of Mother Earth, iar în 2012, Noua Zeelandă a acordat statutul de persoană juridică unei ape. Rîul Whanganui a devenit astfel primul din istoria omenirii căruia un tribunal i-a acordat legal personhood, adică personalitate juridică! Cum pînă în 2050 se estimează că populaţia planetei va ajunge la nouă miliarde, nevoia de a avea arii protejate este mai mare ca oricînd.

Pe o planetă din ce în ce mai aglomerată, nu doar creşterea suprafeţei ariilor protejate este soluţia. Managementul efectiv şi echitabil, creşterea eficienţei ariilor protejate, asigurarea conectivităţii lor, protecţia peisajelor marine şi terestre, resuscitarea valorilor culturale şi spirituale asociate ariilor protejate, toate acestea reprezintă soluţii pentru un posibil vitor sustenabil al societăţii umane“, declara Sebastian Cătănoiu.