Contactează-ne

Actualitate

Insula Şerpilor, episod din serialul „România furată“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Interesul de a deschide acest subiect mi l-a stârnit însuşi preşedintele actual al Ucrainei, Volodimir Zelenski. Acest preşedinte, pe 22 ianuarie 2020, de Ziua Unităţii şi Libertăţii Ucrainei, a făcut o declaraţie publică halucinantă, când încerca să rescrie o pagină din istoria Ucrainei. Cu acea ocazie, Zelenski a lansat teza că „Bucovina de Nord a fost ocupată de România în 1918“, din care cauză Ucraina Unită din 1919 nu a avut viaţă lungă.

Dacă ar fi răsfoit, măcar din curiozitate, istoria românilor, până să ajungă preşedinte, Zelenski ar fi aflat că Bucovina întreagă a făcut parte permanent din Voevodatul Moldovei, întemeiat sub domnia lui Bogdan I (1363-1367) şi întărit sub domnia lui Alexandru cel Bun (1400 -1432). De abia după Războiul ruso-turc (1768-1774) Imperiul rus hotărăşte să treacă Bucovina din administrarea Moldovei, sub administrarea Imperiului habsburgic, ca premiu pentru neutralitatea acestuia, în timpul ostilităţilor.

După destrămarea Imperiului habsburgic (austro-ungar) în 1918, Bucovina de Nord (zona Cernăuţi) hotărăşte să se unească cu Regatul României. Abia după acest moment, la 22 ianuarie 1919, se încearcă formarea Ucrainei Unite, care a fost imediat invadată de bolşevici şi anexată Uniunii Sovietice. Doar în 1940, prin raptul ruşilor, justificat de Pactul Ribbentrop – Molotov, Nordul Bucovinei cu ţinutul Herţa, Basarabia cu Bugeacul şi Insula Şerpilor, au fost înglobate forţat în URSS.

Aceste ţinuturi au revenit României pentru scurtă durată, între 1941-1944, după care au fost preluate definitiv din nou de către URSS-ul condus de Stalin. Odată cu destrămarea URSS în 1991, aceste ţinuturi au fost distribuite Ucrainei, care se consideră continuatoarea tradiţională a apucăturilor imperiale ale URSS.

Dacă ar fi citit istoria reală, nu cea scrisă la Moscova, Zelenski nu ar mai fi putut bate câmpii cu dezvoltarea tezei „Bucovina de Nord a fost ocupată de România în 1918“, pentru că acest ţinut nu a fost niciodată de drept al Ucrainei Unite din 1919. Iar în 1918, Ucraina nu exista ca stat de sine stătător, care să pretindă vreun drept asupra Bucovinei de Nord.

La 22 ianuarie 2020, ziua corijenţei la istorie a lui Zelenski, Ucraina îşi sărbătorea Ziua Unităţii, bazându-se pe teritoriile însuşite prin rapt de către URSS în 1940. După cum era şi firesc, declaraţia de inspiraţie rusă a lui Zelenski a stârnit vâlvă printre romanii de pe ambele maluri ale Prutului. Ulterior, cu fel de fel de explicaţii, gen „scoaterea din context“, s-a încercat dregerea busuiocului.

Indiferent de context, Zelenski trebuia să ştie că în mod faptic, România nu a ocupat armat Bucovina de Nord decât în 1941, după ce mareşalul Ion Antonescu a dat ordin Armatei Române să treacă Prutul. Datorită capriciilor istoriei, Nordul Bucovinei a ajuns la Ucraina în 1944, precum şi Crimeea în 1954. Ce nu vrea să ştie Zelenski, este faptul că în ianuarie 1919, trupele bolşevice, coalizate cu locuitori ucraineni, care doreau înfiinţarea statului Ucraina Unită, au atacat şi ocupat Hotinul din Regatul României, pentru timp de trei săptămâni.

Timp de zece zile, trupele regale româneşti s-au luptat cu rebelii, eliberând Hotinul pe 1 februarie 1919. În istoria lui Zelenski este consemnat faptul că România a efectuat represalii contra răsculaţilor, înăbuşind dorinţa de independenţă a ucrainenilor din Regatul României, supunându-i la un regim naţionalist de românizare.

Pentru a şti despre ce vorbim, la un recensământ din 1930, Hotinul avea puţin peste 15 mii de locuitori, dintre care 37,7% erau evrei, 36,6% erau ruşi, 14,8% erau ucraineni, iar 8,8% erau români.Dacă în ianuarie 2020, Zelenski deplângea soarta Bucovinei de Nord din 1919, care făcea parte din Regatul României, că aceasta era ocupată abuziv de România, este bine să fim atenţi despre cine şi despre ce vorbeşte acest preşedinte, înainte de a-i ridica osanale.

O lecţie de istorie pentru Zelenski, „Porţile deschise ale muzeelor nemţene“

În noaptea lui 14 mai a.c., denumită Noaptea Muzeelor, în Neamţ au fost declarate deschise două muzee, că mai multe, de unde nu- i interes, nici Dumnezeu nu cere. A fost vorba despre Muzeul de Artă din Piatra Neamţ şi Muzeul Colectivizării din Tămăşenii deputatului Iulian Bulai. La Muzeul de Artă, pe lângă un spaţiu generos acordat garderobei de spectacole ale artistei Corina Chiriac, a fost rezervat şi un spaţiu în care a fost expusă Coroana Reginei Maria.

Coroana Reginei Maria a fost dată cu împrumut de Muzeul Naţional de Istorie al României, pentru beneficiul vizitatorilor nemţeni interesaţi. La ultimul etaj al clădirii Muzeului de Artă, pentru cine îl puteau ţine balamalele, urcând o scară îngustă şi abruptă, îl aştepta surpriza descoperirii unui muzeu inedit, denumit Monumentele Basarabiei furate, pe care Zelenski ar fi fost bine să- l viziteze.

Acest muzeu în Muzeu a fost iniţiat de un grup de tineri inimoşi şi patrioţi care, într-un spaţiu mai larg, au prezentat dovezile urmelor unor monumente oficiale ale administraţiei române, plasate de secole pe teritoriul Basarabiei. Basarabie care, nu numai că a fost furată de la România, dar se caută ca aceste urme să fie şterse, în efortul de a rescrie istoria, după Moskova citire. Basarabia este astăzi Republica Moldova, dar Bugeacul din partea de Sud este, parte a Ucrainei.

Dacă în Republica Moldova, rusificarea practicată a urmărit ştergerea urmelor istorice ale românilor, în Ucraina, ucrainizarea care a înlocuit rusificarea, are aceleaşi obiective. Dispreţul ucrainenilor faţă de români este proverbial. Mulţi dintre refugiaţii ucraineni, ajunşi recent în România, au rămas sideraţi, când au fost primiţi cu pâine şi sare, crezând că vor fi trataţi ca românii din Ucraina.

Cei aproape 500 de mii de români, trăitori în Ucraina, aveau totuşi 120 de şcoli în limba română în timpul orânduirii sovietice. Astăzi, sub orânduirea ucraineană au mai puţin de 50 şi limba română le este interzisă oficial. Vechi monumente istorice ale românilor au fost demolate, în opera de negare a prezenţei istorice a românilor pe aceste teritorii.

Oraşul Cernăuţi din Bucovina de Nord, a fost atestat documentar la 8 octombrie 1408, într-un document semnat de domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, care a domnit între anii 1400-1432. Acest document era postat public, pe un panou imens în oraşul Cernăuţi, cu valoare de monument istoric. Marţi, 26 aprilie 2022, premierul Nicolae Ciucă, Preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu şi Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, au făcut o vizită de curtoazie preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Kiev.

A doua zi, după plecarea oficialilor români, panoul din Cernăuţi a fost dat jos, punându-se în loc un panou cu steagul Ucrainei. Gestul în sine spune totul. Premierul român Ciucă, se deplasase la Kiev, pentru a-i prezenta preşedintelui Zelenski admiraţia sa, după modelul marca Florin Cîţu. Ciucă a fost impresionat şi de obiectivul declarat al lui Zelenski, acela de a apăra întreaga Europă de o invazie rusă.

Nu i-a cerut în schimb nimic lui Zelenski, doar l-a admirat. Nu i-a cerut să reînfiinţeze cele 75 de şcoli româneşti desfiinţate de Ucraina independentă şi democrată, dar nici reacordarea dreptului de a folosi limba română oficial pentru populaţia de etnie română. Nu i-a cerut lui Zelenski să repună la loc Monumentul Unirii din Piaţa Centrală din Cernăuţi. Monumentul fusese inaugurat acolo în 1924 şi îndepărtat după 1944. Ulterior, nu i-a cerut lui Zelenski nici să repună la loc panoul cu actul atestator al Cernăuţilor, semnat de Alexandru cel Bun în 1408. Era prea copleşit de admiraţie, ca să se mai împiedice de nişte mărunţişuri.

Insula şerpilor poate fi salvată de umbrela NATO a României

Miza stăpânirii Insulei Şerpilor nu este susţinută decât de poziţia sa strategică în nordul Marii Negre, situată la 45 de kilometri faţă de Gurile Dunării, dar şi faţă de graniţa actuală a Ucrainei. Insula este o stâncă stearpă, cu o suprafaţă de 17 hectare, care a ajuns să facă după 1948, timp de 75 de ani, obiectul a numeroase litigii teritoriale între România şi URSS, până în 1991 şi între România şi Ucraina, din 1991 până în prezent.

O scurtă istorie a insulei ne relevă că aceasta era numită în antichitate de greci „Leucos“ sau „Insula albă“. A fost succesiv sub stăpânirea grecilor, romanilor şi genovezilor, ca şi în cazul Crimeii. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) Ţara Românească a stăpânit gurile Dunării, coastele Marii Negre şi inclusiv Insula Şerpilor. Ulterior, insula intră sub stăpânirea Moldovei, condusă de Ştefan cel Mare, unde domnitorul îşi mai adăpostea unele corăbii.

În anul 1484, Imperiul Otoman cucereşte Crimeea şi preia în stăpânire Insula şerpilor. În urma Războiului Crimeii (1853-1856), Tratatul de pace de la Paris, din 26 decembrie 1856, stabileşte ca Imperiul rus să cedeze principatului Moldovei Bugeacul, Delta Dunării şi Insula şerpilor. Imperiul rus ocupase Barasabia şi Insula şerpilor ca urmare a Tratatului de pace de la Bucureşti din 1812.

În subsidiar, Tratatul de pace de la Paris din 1856 a facilitat Unirea ţării Româneşti cu Moldova în 1859, sub Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, Tratatul de pace de la Versailles, din 28 octombrie 1920, încheiat după Primul Război Mondial, confirmă stăpânirea românească asupra acestei insule. Până în 1948, Insula şerpilor a rămas în stăpânirea României. La solicitarea expresă a ocupanţilor sovietici, România cedează insula, începând cu data de 4 februarie 1948.

După destrămarea URSS în 1991, Insula Şerpilor este inclusă „de facto“ în componenţa noului stat înfiinţat al Ucrainei. Atunci, în 1991, Ucraina şi-a încorporat toate teritoriile preluate abuziv de către URSS, ca o demnă continuatoare a „tradiţiilor imperiale ruseşti“. Mai mult, in mod iresponsabil, conducerea României din 1997 a semnat Tratatul de bună vecinătate cu Ucraina, în care îi recunoaşte acesteia toate posesiunile abuzive, moştenite după moartea URSS.

Bomboanele pe colivă au fost puse de România, când a semnat Tratatele frontaliere cu Ucraina, la Constanţa în 2 iunie 1997 şi la Cernăuţi în 17 iunie 2003. Trezită din somnul raţiunii, România a deschis un litigiu teritorial cu Ucraina în 2009, revendicând Insula Şerpilor, judecat şi pierdut la Curtea de Justiţie de la Haga. Cu ocazia atacării Ucrainei, pe 24 februarie 2022, Rusia ocupă Insula şerpilor, în timp ce ucraineenii păzeau Kievul.

Au existat mai multe tentative ale ucrainenilor de a recuceri insula, supunând-o unor bombardamente. Pe 30 iunie 2022, Rusia renunţă oficial la ocupaţia insulei, pentru a fi preluată de Ucraina. Ucrainenii nu s-au grăbit să reocupe insula, limitându-se în a arunca simbolic un steag dintr-un helicopter, semn că au învăţat lecţia cu suflatul în iaurt.

În contextul dreptului câştigat la Haga de către România, de a exploata zăcămintele de gaze din zona limitrofă a Insulei Şerpilor, deţinerea acestei insule ar fi fost mai mult decât importantă. Istoria ne-a desluşit că dacă insula rămâne în proprietatea ucrainenilor, sau trece în proprietatea ruşilor, România nu are prea multe şanse să-şi exploateze în siguranţă zăcămintele care-i aparţin.

Odiseea insulei, cel puţin după 24 februarie a.c., ar fi putut avea un final raţional, dacă aceasta ar fi fost în proprietatea României, aşa cum a fost de veacuri. Cu atât mai mult cu cât, acum România se află sub umbrela NATO. Dacă Ucraina tine morţiş să intre în UE, alături şi de România, poate mintea cea de pe urmă a lui Zelenski găseşte soluţia de a îndulci relaţia cu românii, cedându-le ce li s-a luat, Insula şerpilor. Astfel, Insula Şerpilor poate intra sub umbrela NATO, alături de România, soluţie care îl va face pe Putin să crape de ciudă, iar pe Zelenski să-şi vadă visul cu ochii.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

PNL Neamţ: „Actualizarea sistemului românesc de învățământ este o datorie pe care trebuie să ne-o asumăm”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Liderii liberali nemţeni, alături de preşedintele Klaus Iohannis, îşi asumă o reformă reală a sistemului educaţional din România. Aceasta este una dintre concluziile ce se desprind în urma unei conferinţe de presă, susţinută de preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, alături de senatorul Eugen Ţapu-Nazare şi deputatul Laurenţiu Leoreanu.

„Actualizarea sistemului românesc de învățământ este o datorie pe care trebuie să ne-o asumăm pentru asigurarea viitorului acestei generații și a generațiilor următoare.

1948 este anul în care, prin decretul pentru reforma învățământului, a fost modificat major sistemul de învățământ românesc. De 74 de ani ducem lipsa unei reforme macro-sistemice a sistemului de învățământ, de 74 de ani peticim parcursul școlar al elevilor, parcursul profesional al personalului didactic și evoluția acestei țări, consecință fiind creșterea gradului de analfabetizare și analfabetizare funcțională a României. Da, școala românească produce performanță, dar discrepanțele între școli sunt atât de mari încât generează rupturi de dezvoltare socială și educațională care se văd în societate”.

„Prin actualul proiect de lege construim fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România,aducând modificări concrete, dar, cel mai important, aducând structură, claritate dar și flexibilitate în ecosistemul educațional – elev, student, părinte, profesor, administrație, legislativ, guvern”, au fost câteva dintre declaraţiile liderilor liberali nemţeni.

Aceştia au mai susţinut că în centrul sistemului va fi pus individul, atât elevul, cât şi dascălul:

„Punem în centrul sistemului dezvoltarea individului, fie că vorbim de elev sau cadru didactic. Elevul își recâștigă capacitatea de învățare și de incluziune socială și profesională, cadrele didactice își recâștigă statutul socioprofesional prin creșterea calității actului didactic atât cu ajutorul dezvoltării profesionale dar și prin finanțarea sistemului de învățământ astfel încât metodele și instrumentele utilizate să fie actualizate.

Toate aceste deziderate care reprezintă baza reformei învățământului românesc au apărut urmare celei mai mari consultări din sistem la care am participat și noi prin inițierea dezbaterilor cu sute de cadre didactice și zeci de reprezentanți ai părinților, elevilor și reprezentanți ai autorităților publice locale din Bicaz, Târgu Neamț, Piatra Neamț și Roman, în 11 și 12 august 2022.

Pentru o analiză amănunțită, puteți accesa www.legile-educatiei.pnl.ro

Împreună, așezăm bazele unui sistem de învățământ mai bun, mai performant!”.

Citește știrea

Actualitate

Biciclist accidentat. Autorul, 71 de ani, victima 72 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un biciclist în vârstă de 72 de ani a fost accidentat de un şofer de 71 de ani, marţi, 16 august, pe o stradă din Piatra Neamţ.

“Astăzi, 16 august, în jurul orei 11.00, polițiștii Biroului Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier, la intersecția străzilor Petru Movilă cu strada Bistriței.

Din primele cercetări efectuate a reieșit că în timp ce un bărbat, de 71 de ani, din Alexandru cel Bun, conducea un autoturism pe strada Petru Movilă, la schimbarea direcției de deplasare spre strada Bistriței ar fi surprins și accidentat un bărbat, de 72 ani, din Alexandru cel Bun, care se deplasa pe o bicicletă.

În urma evenimentului rutier, a rezultat rănirea biciclistului. 

Ambii participanți la trafic au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

În cauză, polițiștii continuă cercetările, sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, în vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care a avut loc evenimentul rutier”, a declarat subinspector Ramona Ciofu, purtător de cuvânt al IPJ Neamţ.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Podul de la Luţca, revoltă îndreptățită

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ doctorul Filip Panait face un rechizitoriu clasei politice actuale ■ el cere imperios construirea unui pod provizoriu din tuburi mari de beton ■ medicul crede că se impune și detașarea în zonă a unui detașament ISU și a unei stații de ambulanță ■

Inerția autorităților locale și centrale, după prăbușirea podului de la Luțca, în 9 iunie,  în a face ceva pentru fluidizarea traficului de la Gîdinți a determinat o mobilizare pe paginile de socializare în organizarea unui protest în fața primăriei Sagna, sîmbătă, 13 august. Acesta nu a adunat însă decît vreo 15 persoane și toate din comunele învecinate.

În acest timp, unul dintre cei mai vocali solicitanți ai construirii podului de pontoane, dr.Filip Panait, de la Bîra, încearcă și el, fără reușită,  să determine pe cei responsabili să acționeze. Medicul vine cu o soluție proprie, ușor de realizat în opinia sa, în condițiile în care la Roman Holtcim are una din cele mai mari unități de prefabricate. Săptămîna trecută dr.Filip Panait a contactat telefonic pe prefectul Adrian Niță, care însă nu a catadicsit, spune medicul, să se țină de cuvînt și să-l caute. Revoltat de atitudinea celor responsabili, dr.Filip Panait face un rechizitoriu întregii clase politice.

”Acum o săptămînă am sunat pe prefectul județului Neamț, numit Adrian Niță, pentru a protesta în legătură cu neimplicarea autorităților în problema podului de la Luțca. I-am cerut să pună niște tuburi mari de beton în albia rîului, pentru a face un pod provizoriu, cum se face la orice lucrare serioasă de pe drumurile naționale, fără a mai apela la armată, care este scumpă, la propriu și la figurat.Prefectul a promis că va cauta o soluție și apoi mă va contacta. Cum nu m-ați contactat voi, așa nu a mai sunat prefectul înapoi. Mai mult, am revenit peste cîteva zile, dar nu a mai răspuns la telefon. I-am transmis și un sms, că poate a uitat, dar… nimic! Nimic este în capul prefectului, după cum nimic este în capul lui Arsene distrugătorul, și nimic în capul prim- ministrului Ciuca bătăii. Le-am transmis domnilor de la PSD și domnilor de la liberali că dincoace de pod va fi o revoluție tăcută în următorii doi ani, timp în care vom face ca niciun vot să nu mai fie dat celor vinovați de nenorocirea noastră economică din următorii 20 de ani”, a scris pe pagina de Facebook dr.Filip Panait. Nici politicienii liberali nu scapă de furia medicului, ce continuă să creadă că stă în puterea electoratului să sancționeze indolența clasei politice.

”Am văzut că domnul Leoreanu, liberalul care este vinovat de dezastrul de pe drumul ocolitor al Romanului (degradarea Ocolitoarei Est. nr.), se agită și declară că vrea jos PSD, ca să intre el să facă un pod nou, cam la fel ca drumul groparilor, lăsat moștenire după ce a plecat spre capitală, ca vrednic apărător al romașcanilor.

Da, ați înțeles bine, următorii 20 de ani se vor învinovăți unii pe alții….

Abandonarea podului de la Luțca de către prefect, și de către guvern, nu poate duce decît la concluzia că ăștia ne abandonează cu tot cu pod.

Am atras atenția, încă de la dărîmarea podului, că drumul ocolitor, prin Gîdinți, este un drum al morții. Iată că accidentul de duminică a făcut ca preotul Antim (preotul de la Mănăstirea Bistrița n.r), considerat un sfînt de către comunitatea ortodoxă, să-și piardă viața în mod tragic și nemeritat. Îmi imaginez ce rugăciuni vor face toți credincioșii care îl iubeau pe părintele Antim. Moartea preotului este doar începutul, pentru că urmează un șir neîntrerupt de morți, cauzate de urgențe medicale și de incendii, la care ambulanța și pompierii nu vor ajunge la timp, din cauza drumului morții ”, mai spune dr.Filip Panait. Acesta crede că în perioada imediat următoare autoritățile locale trebuie să treacă la luarea unor măsuri urgente de rezolvare a unor probleme în cele cinci comune izolate: Bîra, Boghicea, Stănița, Sagna, Doljești. O primă măsură prioritară este în opinia dr.Filip Panait detașarea în zonă a unui detașament de pompieri și a unei stații de ambulanță, în condițiile în care construirea unui nou pod în zonă poate dura și 20 de ani.

 

Citește știrea
Advertisement







Trending