Contactează-ne

Actualitate

De ce nu am fost la vot

Știre publicată în urmă cu

în data de

Este pentru prima dată, de la alegerile democratice din 20 mai 1990, când nu am fost la vot. Prima oară, când am fost la alegeri democratice, a fost pe vremea lui Iliescu. Acum, nu am renunţat la vot de frica coronavirusului, cu care te poţi intersecta mult mai uşor dacă te duci în piaţă sau la market.

Nu m-am dus să votez atât din cauză de Iohannis, cât şi din cauza penuriei de candidaţi credibili la Neamţ. Totala implicare a lui Klaus Iohannis în politică, de ani buni, în care ne transmite zilnic, explicit şi neconstituţional, pe cine să votăm şi pe cine să nu votăm, nu am considerat-o decât o încercare brutală de a-mi anula dreptul de a decide singur, fără a fi dirijat decineva. Prin implicarea sa făţişă în politică, Klaus Iohannis a anulat caracterul de imprevizibilitate al rezultatului votului, lucru pe care l-am urât în comunism.

Implicarea preşedintelui Iohannis în politică m-a convins că va deschide Cutia Pandorei, plină cu noi tipuri de fraude electorale. De la alegerile din 1990 şi până la alegerile recente, nu am avut ocazia să aud despre atâtea fraude electorale grosolane, decât la alegerile din perioada interbelică şi la cele din 6 martie 1945.

S-a dovedit că cerinţa imperativă a lui Klaus Iohannis „Să dispară PSD!“ a inspirat atât de mult adversarii politici, încât aceştia nu au găsit decât să aplice principiul bolşevic „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile“, pentru a se conforma proiectului de ţară normală a preşedintelui. Am primit zilnic de la domnul profesor Klaus Iohannis lecţii de orientare politică, deşi această preocupare îi este interzisă expres de către Constituţie.

Nu cred că după funcţia de preşedinte, Klaus Iohannis se va întoarce la catedră, pentru a le pretinde elevilor să fie corecţi în viaţă. De asemenea, nu cred că se va pomeni în Istoria României despre un preşedinte care şi-a propus să reformeze ţara, călărind pe deşelate Constituţia. Pentru aceste devieri, preşedintele României de astăzi nu a fost suspendat din funcţie, fiind ocrotit de spaima unor români că se va supăra Europa pe noi.

În România lui Klaus Iohannis, se dovedeşte că actualele alegeri sunt o profitabilă afacere, pusă la cale pentru luarea în stăpânire a ultimei redute democratice, Parlamentul. Pentru a nu ajunge să-mi reproşez că am avut vreo contribuţie la acest „nou mod de a face politică“, am decis să nu merg la vot. Am decis să merg la aceste alegeri numai pe mâna celor care cad în fund de admiraţie de câte ori apare Iohannis la televizor, pentru a ne ţine litanii despre orientarea sa politică şi despre „toxicitatea PSD“.

La aceste alegeri, românii l-au contrazis pe Klaus Iohannis că „Epoca PSD trebuie să se încheie definitiv“

În 30 de ani de democraţie, nu s-a mai întâmplat ca după alegerile locale, toate partidele să se declare învingătoare. Înţelepciunea electoratului a atins cote nebănuite, reuşind să-i mulţumească pe toţi, echilibrând balanţa.

Electoratul nu a trimis PSD în derizoriu, ci doar a echilibrat ponderea acestuia cu cea a PNL, statuând necesitatea existenţei celor doi poli ai politicii româneşti, contrar cerinţelor lui Klaus Iohannis. Mai rar aşa performanţă. Nici PSD nu este mare perdant, nici PNL nu este mare câştigător.

Liberalii au reuşit o performanţă, aceea de a se putea declara victorioşi la Bucureşti, pe rezultatele USR-PLUS. Această victorie i-a costat scump pe liberali, plătind ca tribut mandatele de primar de la Timişoara, Braşov şi Alba Iulia, pe care le-a preluat USR -PLUS. Iohannis declara eşecul PSD, negând evidenţa că acest partid a rămas cu cei mai mulţi primari, cu cei mai mulţi preşedinţi de Consiliu Judeţean şi cu scorul politic de 31%.

Asta a hotărât electoratul, sancţionând implicarea partizană în politică a preşedintelui. Nici la Neamţ, electoratul din mediul urban nu s-a înghesuit la urne, pentru a acorda credit masiv liberalilor, conform îndemnurilor prezidenţiale, semn că credibilitatea acestuia este în cădere liberă.

La Piatra Neamţ, penuria de candidaţi credibili ne-a oferit un primar cu o legitimitate modestă

Ca pietrean, aş fi mers la vot dacă ar fi existat un candidat credibil. Singura calitate evidentă a noului primar ales e tinereţea, ceea ce mi se pare mult prea puţin, chiar şi pentru un municipiu din provincie. mNoul primar este un personaj fără umbră. Adică fără substanţă în ce priveşte profesionalismul, personalitatea şi experienţa.

Fiind la început de drum, nu oferă nicio certitudine, mandatul său aflându-se sub semnul hazardului. În acest mandat, primăria se va transforma în clasă pregătitoare, în care ucenicia în administrarea ei se va realiza pe banii noştri, fără a avea vreo certitudine asupra eficienţei experimentului lung de patru ani. Nu am fost la vot, pentru că nici candidaţii şi nici sloganurile lor nu m- au convins că merită să risc pe ei un vot.

Am început să-mi preţuiesc votul şi nu-l mai ofer, pentru a promova personaje conjuncturale sau dubioase. Doresc să introduc votul în urnă, nu să-l arunc în urnă. Un primar sau un preşedinte de Consiliu Judeţean ales este fiul ploii, dacă nu a reuşit să convingă electoratul că are nevoie şi de o echipă de consilieri, care să-i susţină proiectele promise.

Altfel, proiectele acestora rămân la stadiul de promisiuni electorale. Este plin cimitirul de aleşi cu promisiuni neonorate. Tot fiu al ploii este şi un primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean, care trebuie să negocieze la sânge, pentru a avea sprijinul consilierilor vreunei majorităţi conjuncturale. Marea majoritate a acestor negocieri au un caracter oneros, de care ne- am săturat.

Nu am fost la vot şi pentru că în lunga listă de actuali primari, sunt mulţi care se află la al patrulea sau al cincilea mandat, candidând de fiecare dată din partea altui partid. Sunt primari cu partid la purtător. Nici Piatra Neamţ nu a făcut excepţie. Actualul primar este la început de drum, dar nu se ştie ce drum va alege pe viitor. Până atunci, rămâne să-l îndrume doar umbra foştilor primari. Să sperăm că nu este vreo umbră a unui dirijor printre ele.

Citește știrea
2 comentarii

2 Comments

  1. Stefan

    4 octombrie 2020 at 5:57 PM

    Dl Carabelea este nepot (de var) al lui Pinalti!Asa ca, stiti cine il va indruma!

  2. V.Vasile

    5 octombrie 2020 at 7:47 AM

    Bun articolul, foarte bun !

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Groapa, ediţie romaşcană

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934-2000) ), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronicuţă în care, cu ironie fină satirizează decizia oficialilor comunişti, care au distrus clădirile de pe vechea Stradă mare, zonă supranumită Lipscaniul Romanului. Aici evreii, mulţi la număr atunci, făceau comerţ nu glumă. Zona a fost demolată de comunişti în anii „70, pentru a o transforma într-un ansamblu architectonic tipic vremii, care, din păcate, nici după cinci decenii nu a fost finalizat. A apărut un centru comercial, astăzi mort, pentru care autorităţile post revoluţionare tot caută soluţii de reînviere. Se încearcă proiecte „futuriste“, un cinematograf pe pînză de apă şi tot felul de soluţii pentru ca doar-doar lumea va reveni în acest loc, alădată paradisul comerţului.

Vizitaţi Groapa cu ulei, că dacă o vizitaţi fără lei vă alegeţi numai cu privitul. Vizitaţi Groapa, e foarte bine aprovizionată şi de aceea îi spuneam unui bătrîn: „Nene, în Groapă găseşti de toate“. „Am auzit, zice el, tocmai că-i povesteam babei că atunci cînd o să fim şi noi în Groapă n-o să ne mai lipsească nimic“.

Cum s-a născut Groapa? Sistematizarea a dus la distrugerea a ceea ce era specific în arhitectură, nu numai la noi, ci în toate oraşele din fostul lagăr socialist. A avut şi orăşelul nostru un fel de Lipscani sub care se găsea beci, sub beci şi dedesupt se găsea alt beci. Şubrezenia locului pentru fundaţii a făcut ca noile fundaţii să fie turnate cît mai jos posibil şi… aşa s-a născut Groapa.

Ce e Groapa în fond? E un fel de canal veneţian din care apele Adriaticei s-au retras undeva departe. Nu sînt 400 de poduri cîte are Veneţia, ci doar patru, pe Canal Grande, unul dintre ele amintind de Puntea suspinelor, care lega tribunalul de puşcărie. La noi această punte leagă Casa pensiilor (CARP – n.r.) şi o parte din oraş cu piaţa şi cu cealaltă parte.

De ce Puntea suspinelor? Pentru că, întorcîndu-te din piaţă vezi că ai cheltuit o groază de bani şi nu ai luat mare lucru. De ce Puntea suspinelor? Pentru că suspini după portofelul cu bani şi acte pe care o mînă dibace l-a „volatilizat“. De ce Puntea suspinelor? Pentru că te gîndeşti că pe basarabenii care au venit în talcioc cu lucruri folosite nevoia i-a trimis. Seara n-auzi plînsetul pescăruşilor şi cîntecul gondolierilor, ci doar, uneori, un glas de adolescent pigmentat care recită: „Dă-le Doamne, la români/ Cancer negru la plămîni!“.

Deci Groapa e o Veneţie fără apă. Cîteva zile n-au avut bieţii veneţieni nici apă de băut şi nici turiştii. Şi sînt turişti mulţi. Na, ca la Veneţia. Mai ales că în ultimul timp au venit cu ocazia carnavalului, pardon, a bîlciului anual. Vizitaţi Veneţia! Acum cînd nu e apă, că dacă se înfundă gurile de canal şi fluxul e mare , atunci veţi spune: „Cine boala i-o fi pus pe ăia să strice Strada Mare?“

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Nemţeanul dispărut în Slovacia a fost găsit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ tînărul din Tîrgu Neamţ dispăruse într-o localitate de la graniţa dintre Slovacia şi Ungaria ■ i-a spus soţiei că pleacă să cumpere apă şi nu s-a mai întors la maşină ■ a fost găsit la o fermă ■

Cazul lui Petrişor Pipirigeanu, un tânăr din oraşul Târgu Neamţ, care fusese dat dispărut de către familie, are un deznodământ fericit. Ieri seară, 22 iunie, românul despre care nu se mai ştia nimic de pe 20 iunie a fost depistat de poliţiştii slovaci, conform Antena 3.

El a fost găsit la o fermă dintr-o localitate situată la câţiva kilometri de locul de unde fusese dat dispărut de către soţie, aproape dea graniţa dintre Slovacia şi Ungaria. Nu se ştie motivul pentru care tânărul a plecat din autoturismul în care se afla partenera sa şi în ce împrejurări a ajuns la fermă. Odată depistat, a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la o unitate medicală, deoarece se simţea slăbit.

Despre nemţean nu s-a mai ştiut nimic din seara zilei de 20 iunie, când era în localitatea slovacă Veky Kamenec, în apropierea vămii cu cealaltă ţară menţionată. Tânărul venea din Marea Britanie spre România, fiind însoţit de soţia sa. În jurul orei 22.00, a coborât din maşină, spunându-i partenerei câ merge să cumpere o sticlă de apă, dar nu a mai revenit la autoturism. În atare condiîii a fost dat dispărut, iar rudele s-au mobilizat şi au postat pe reţelele de socializare mesaje în care cereau ajutor celor care puteau da relaţii despre tânărul din Neamţ.

„Distribuiţi vă rog! Dispărut de 12 ore la graniţa dintre Slovenia şi Ungaria, la aproximativ 5 kilometri de graniţă, între localităţile Velki Kamene din Slovacia şi Pecin, din Ungaria. Se numeşte Petrişor Pipirigeanu. Poartă un tricou albastru deschis Adidas şi pantaloni de trening verzi trei sferturi. Venea din Anglia spre România. Dacă treceţi prin zonă şi îl vedeţi anunţaţi poliţia sau contactaţi familia la numerele de telefon 0771/050.029 sau 0752.987.301. Vă mulţumim!”, scrisese pe Facebook naşa lui Petrişor Pipirigeanu.

Citește știrea

Actualitate

Dealeri de droguri pietreni (re)arestaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şapte inculpaţi, între care şi o femeie, au fost arestaţi preventiv ■ pentru probarea dealerilor au avut loc 16 percheziţii în patru judeţe ■ la audieri au ajuns 30 de persoane ■ printre arestaţi sînt inculpaţi cu antecedente în domeniul stupefiantelor ■

Acţiunea procurorilor DIICOT Neamţ de pe 21 iunie 2021, cînd patru judeţe au fost răscolite de forţele de ordine şi 30 de persoane au ajuns la audieri, s-a soldat cu arestarea a şapte indivizi. Între cei care au ajuns după gratii, pentru următoarele 30 de zile este şi o femeie, aceasta, plus alte persoane, avînd antecedente în afacerile cu stupefiante, fiind condamnate pentru fapte similare.

În şedinţa de pe 22 iunie, Tribunalul Neamţ a dispus arestarea preventivă a lui Mantu Gabriel, Mantu Elena Marsilia, Zâru Marian, Oborocianu Constantin, Săbiută Vasile Grigore, Gabor Bogdan Ilie şi Mantu Alexander Mario. De menţionat este faptul că primii doi inculpaţi sînt soţi, iar instanţa a sesizat Protecţia Copilului pentru a lua măsurile de ocrotire pentru copiii minori, care au rămas fără nici unul dintre părinţi.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. În cauză s-a reţinut faptul că, începînd cu 2018 şi pînă în prezent, membrii grupului infracţional au procurat şi comercializat droguri de risc, de mare risc şi substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, către consumatori de pe raza Neamţului, devenind principalii furnizori de astfel de substanţe din judeţ.

Pe 21 iunie 2021, forţele de ordine, poliţişti şi procurorul DIICOT au efectuat 16 percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Neamţ, Suceava, Bacău şi Iaşi, în urma cărora au fost ridicate 30 de grame de cannabis, 2 grame de cocaină, 3 grame de rezina de cannabis, 4 plante de cannabis, 200 de grame de substanţe psihoactive, sumele de 2.500 de lei şi 500 de euro, un cîntar electronic, 3 dispozitive electrocasnice utilizate pentru prepararea substanţelor psihoactive, un dispozitiv de supraveghere GPS confecţionat artizanal, 3 laptop-uri, o tabletă, 200 de grame de aur, 2 dispozitive de mărunţit şi 2 recipiente confecţionate special pentru disimularea drogurilor.

La final, cele şapte persoane cu vîrste cuprinse între 17 şi 36 de ani, au fost reţinute, iar mai apoi, arestate preventiv. În cauză sînt acuze de săvîrşire a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi de mare risc, în vederea consumului propriu, punerea la dispoziţie a unui imobil pentru consumul ilicit de droguri şi efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efect psihoactiv.

Afaceri de familie

Soţii Mantu, Elena Marsilia şi Gabriel, nu sînt la prima abatere pe linia traficului de droguri, iar pentru fapte similare, împreună cu alţi inculpaţi, au fost condamnaţi, tot de Tribunalul Neamţ, în urmă cu circa doi ani şi jumătate, în noiembrie 2018.

Atunci, Gabriel Mantu a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu executare, iar Elena Marsilia, a fost judecată în libertate şi a primit o sancţiune de fără executare, de un an şi 11 luni, plus 80 de zile de muncă în folosul comunităţii. Alţi inculpaţi din dosar au primit pedepse între 3 ani şi o lună şi 2 ani şi 4 luni de închisoare. Acuzaţii au pierdut prin confiscare drogurile găsite asupra lor în momentul descinderii forţelor de ordine.

De la Marsilia Mantu s-au confiscat 10.500 de lei şi un autoturism BMW, iar soţul, Gabriel Mantu, a rămas fără 38.000 de euro. De la ambii soţi instanţa de fond a dispus confiscarea unei garsoniere de pe strada Grigore Ureche evaluată la 11.700 de euro. De la un alt acuzat din proces a fost conficat un BMW şi un imobil.

Grupul a fost destructurat pe 22 februarie 2018, cînd au avut loc descinderi la Blocul 40 din Piatra Neamţ, pe Aleea Ulmilor. Acţiunea s-a soldat cu patru arestări, încarceraţi pentru 30 de zile fiind Gabriel Mantu, Gheorghe Antonio Bozu, Andrei Ionuţ Mantu şi Vlad Ştefan Fundătură, acuzaţiile fiind constituirea unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decît cele prevăzute de actele normative în vigoare, fără a deţine autorizaţie, în formă continuată, trafic de droguri de risc în formă continuată şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului.

În acelaşi dosar, în arest la domiciliu a fost plasată Elena Marsilia. Pe 22 februarie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorilor DIICOT Neamţ au prins în flagrant delict trei tineri cu vîrste între 19 şi 29 de ani, toţi din Piatra Neamţ. Asupra lor au fost găsite trei grame de cannabis şi 30 de grame de substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, ce urmau a fi comercializate.

Ulterior au avut loc percheziţii domiciliare, patru la locuinţele bărbaţilor şi una la femeia de 34 de ani. Au fost găsite şi ridicate aproximativ 50 de grame de cannabis, 2 kilograme de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, mai multe cîntare, laptopuri, tablete, telefoane mobile stick-uri de memorie, dar şi importante sume de bani – 38.000 de euro şi 22.500 de lei.

Dintre cei arestaţi recent, nici Marian Zâru nu este uşă de biserică, iar la acest moment are pe rolul Tribunalul Neamţ un alt proces în care este acuzat de fapte similare. A fost arestat o vreme, ulterior fiind plasat sub control judiciar.

Citește știrea

Trending