Comoara de la Arhiepiscopie – cel mai vechi veșmânt liturgic din România. Dreptul la neuitare

■ acesta a aparținut Sfântului Ioan Gură de Aur - Hrisostomul ■ cea dintâi mențiune documentară referitoare la acest felon datează din anul 1653 ■ patriarhul Macarie al Antiohiei a vizitat Moldova și a stat la Roman trei săptămâni, întâlnindu-se cu noul domn Gheorghe Ștefan ■

Preot dr. Florin Țuscanu a consemnat, recent, pe pagina de socializare, în deja consacrata rubrică „Dreptul la neuitare”, faptul că la Arhiepiscopia Romanului și Bacăului se păstrează cel mai vechi veșmânt liturgic din țară. Veșmintele clericale sunt piese specifice de îmbrăcăminte purtate de preoți sau călugări, în diferite ocazii.

În timpul celebrării slujbelor religioase, în cazul veșmintelor liturgice sau al exercitării unei funcții clericale, în afara bisericii, cunoscute la noi ca fiind odăjdiile. În esență, veșmintele clericale sunt definite pe înțelesul tuturor ca fiind „uniforma“ care permite identificarea preotului în funcție de rit și de rangul pe care respectivul slujitor bisericesc îl are.

„În tezaurul Eparhial de la Roman se păstrează un veșmânt liturgic despre care se spune că a aparținut Sfantului Ioan Gură de Aur, fiind considerat astăzi cel mai valoros obiect din colecție. Cea dintâi mențiune documentară referitoare la acest felon datează din anul 1653, când patriarhul Macarie al Antiohiei a vizitat Moldova și a poposit o vreme la Episcopia din Roman.

Însoțitorul și cronicarul patriarhului, arhidiaconul său, Paul de Alep, în cunoscutele și interesantele sale însemnări din jurnal, privitoare la ceea ce a văzut în timpul șederii sale la Episcopie a consemnat, între altele, unele aspecte inedite din viața bisericească de la Roman.

După ce amintește motivul pentru care patriarhul s-a oprit la Focșani (fiind în drum spre Muntenia), a fost nevoit să se întoarcă la Roman pentru a se întâlni aici cu noul domn al Moldovei, Gheorghe Ștefan (care a domnit în două rânduri: 13 aprilie 1653 – 8 mai 1653 și 16 iulie 1653 – 13 martie 1658 – n.r )”, consemnează preotul Florin Țuscanu.

Acesta citează cele scrise de arhidiaconul Paul de Alep: „Patriarhul se văzu silit a merge la Beiu (domn) la poliția Roman, care este și ea o reședință domnească și pe care patriarhul nu o văzuse încă (…) Ne-am întâlnit cu el (cu domnul) și i-am dat patru daruri, anume: o pereche de perne brodate, o sticluță de mir, un covor și două feluri de săpun (…). După liturghia sărbătorii Sf. Mihail (8 noiembrie), Beiul (domnul) a dat domnului nostru patriarh un ospăț”.

Conform documentelor istorice, la Roman patriarhul Macarie a zăbovit aproximativ trei săptămâni. În ziua de 13 noiembrie 1653, la sărbătoarea Sfântului  Ioan Gură de Aur, el se afla la Catedrala Episcopală din Roman. Paul de Alep dă și unele amănunte inedite în legătură cu ceremonia religioasă săvârșită în acea zi la Catedrala Episcopală:

„Aici am asistat la sarbatoarea Sfântului Hristostom la care se aduna mult popor. Episcopul (Anastasie al Romanului, 1644 – 1658 n.n.) a fost înveșmântat în felonul lui Ioan Hroistostomul, precum se ține obicei în toți anii, la ziua acestui sfânt (13 nov.). Acest veșmânt a fost trimis în dar, de către un patriarh de Constantinopol lui Ștefan cel Bătrân, care îl dete, ca ereditate, zisei Episcopii, pentru a fi păstrat în marea mănăstire a Paraschevei” (Catedrala Episcopală din Roman – n.n.).