Cînd evaziunea nu mai duce la puşcărie

■ evazioniştii scapă de detenţie în anumite condiţii ■ prejudiciul nu trebuie să depăşească 100.000 de euro şi trebuie achitat integral ■ legea a fost promulgată de preşedintele Iohannis ■

Liber la evaziune fiscală, dacă ai ceva bănuţi prin conturi. Cei care săvîrşesc de acum înainte astfel de infracţiuni scapă de detenţie. Totul în anumite condiţii, respectiv prejudiciul nu trebuie să depăşească suma de 100.000 de euro, iar paguba în dauna statului trebuie achitată pînă la ultimul bănuţ. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Este vorba de modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Potrivit legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, avînd ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvîrşirii acestor fapte. De asemenea, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvîrşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operatiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble; sustragerea de la verificări financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau înstrăinarea de debitor ori de terţe persoane a bunurilor sechestrate.

În cazul unor astfel de fapte, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu trece de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pînă la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplica amendă.

În cazul săvîrşirii uneia dintre infracţiunile menţionate anterior, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, pînă la pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobînzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcîndu-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare“. Aceste dispoziţii se aplică tuturor inculpaţilor.