Contactează-ne

Actualitate

Cheile Bicazului, sentinţă irevocabilă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti au respins contestaţiile în anulare ca inadmisibile ■ sentinţa, în favoarea comunei Bicaz-Chei, este irevocabilă ■ "Este o victorie normală, zic eu, o victorie firească, în urma demersurilor întreprinse pentru a ne apăra cât mai bine in instanţă dreptatea", a declarat prefectul George Lazăr ■

Victorie irevocabilă în instanţă, pentru comuna Bicaz-Chei, Neamţ, în dosarul privind Cheile Bicazului. Sentinta a fost dată de judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti, pe 13 ianuarie 2021.

“Admite excepţia inadmisibilităţii contestaţiilor. Respinge contestaţiile în anulare ca inadmisibile. Obligă contestatorii, municipiul Gheorgheni şi UAT Judeţul Harghita la plata către intimata Comuna Bicaz-Chei a sumei de 8000 lei, câte 4000 lei fiecare.  Irevocabilă”, se precizează în sentinţa instanţei.

“Este o victorie normală, zic eu, o victorie firească, în urma demersurilor întreprinse pentru a ne apăra cât mai bine in instanţă dreptatea. Justiţia şi-a spus cuvântul şi e o victorie, consider eu, pentru toţi nemţenii. Vreau să le mulţumesc tuturor celor cu care am colaborat pentru a ajunge la obţinerea acestei sentinţe favorabile. Au dovedit că sunt adevăraţi profeşionişti, dar, mai ales, că îşi iubesc judeţul pe care îl reprezintă”, a declarat prefectul de Neamţ, George Lazăr.

Pe cât de încăpăţânat a fost Csaba Borboly în încercarea de a obţine Cheile pentru Harghita, pe atât de încăpăţânat a fost şi prefectul de Neamţ, George Lazăr, în a apăra cauza nemţenilor. Făcând apel şi la formaţia sa de avocat, el a fost prezent în instanţă la toate termenele de judecată şi s-a declarat mereu încrezător în şansele de câştig. Cu o condiţie: cauza nemţenilor să fie corect şi profesionist apărată în faţa judecătorilor. Ceea ce s-a întâmplat ţinând cont de recenta decizie a magistraţilor.

Reamintim că procesul pentru stabilirea graniţei dintre judeţele Neamţ şi Harghita, în fapt pentru administrarea unui obiectiv turistic de mare interes în România, Cheile Bicazului, unul pierdut de către cel care l-a intentat, a fost redeschis de Csaba Borboly. Preşedintele CJ Harghita a depus o contestaţie în anulare împotriva deciziei definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Ploieşti, din iunie 2020, prin care judeţul Neamţ, prin comuna Bicaz Chei îi era reconfirmat dreptul de administrare a Cheilor Bicazului. De altfel, acest demers al oficialului harghitean era anunţat imediat după soluţia magistraţilor prahoveni, care declara presei ungare că nu au fost luate „în considerare probe cu valoare 100%“. Prefectul de Neamţ, George Lazăr, avocat de profesie şi care a participat la procesul de la Curtea de Apel Ploieşti, declara la momentul respectiv că demersul CJ Harghita nu are nicio şansă de reuşită şi aşteaptă să studieze motivele contestaţiei: „Probabil un exemplar al contestaţiei în anulare va fi trimis şi la Prefectura Neamţ, noi fiind parte în acest proces şi voi afla motivele invocate. Consider că au zero şanse de reuşită. Ei pot face orice demersuri juridice, asta nu înseamnă şi că sunt întemeiate. Continuăm lupta pentru Cheile Bicazului“. Procesele dintre cele două judeţe durează de circa 11 ani, iar pe 25 iunie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a decis, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, că Cheile Bicazului şi cele 700 de hectare din împrejurimi aparţin comunei Bicaz-Chei, adică trec în administrarea CJ Neamţ. Aceasta era soluţia în litigiu, după ce oficialii din Neamţ contestaseră sentinţa Tribunalului Prahova, din 12 iunie 2019, prin care zona defileului fusese „mutată“ în Secuime. Cu acest lucru nu este de acord Csaba Borboly, preşedintele CJ Harghita, care declara agenţiei de presă ungară MTI că va uza de o cale de atac extraordinară.

Documentul din anul 1988

„Bănuiesc că Curtea de Apel a exclus Consiliul Judeţean Harghita pentru a nu fi obligată să ia în considerare probele noastre cu valoare 100% la pronunţarea sentinţei. Este un lucru cu atât mai ciudat dacă ţinem cont de faptul că judeţul Neamţ nu a fost exclus din proces. Excluderea CJ Harghita este ilegală pentru că există mai multe acte normative care dispun reglementarea disputelor legate de graniţa dintre localităţi situate la periferia judeţelor cu implicarea consiliilor judeţene“, afirma Csaba Borboly. La debutul proceselor, conducerea CJ Harghita şi Primăria Gheorgheni susţineau că zona Cheilor Bicazului le aparţine, deoarece ar fi făcut parte prin tradiţie din aşa-zisul Ţinut Secuiesc. În 1998, oficiile de cadastru din cele două judeţe au încheiat un proces-verbal conform căruia aria defileului aparţine comunei nemţene Bicaz Chei, actul a fost semnat de ambele părţi, dar s-a ajuns în situaţia ca diverşi oficiali din Harghita să ceară anularea documentului, de unde şi multitudinea de litigii de graniţă. În procesul de anul trecut, Tribunalul Prahova anula procesul-verbal şi stabilea alt hotar, lucru contestat de Oficiul Cadastru Neamţ, Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Bicaz Chei. Iar Curtea de Apel Ploieşti a desfiinţat, ca neconformă, sentinţa anterioară, prin care Cheile Bicazului aparţineau în totalitate de judeţul Harghita, adică defileul era „mutat“ în administrarea municipiului Gheorgheni. Codul de procedură civilă stipulează că o contestaţie în anulare poate fi utilizată pentru cauze restrictive, iar respingerea cererii de intervenţie în cadrul unui proces nu se regăseşte printre acestea.

„Şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal“

Litigiul pentru stabilirea graniţei dintre judeţe durează de aproximativ 11 ani, mai toate procesele fiind intentate de reprezentanţii Harghitei sau de Primăria Gheorgheni. În motivarea primei instanţe se invoca drept „act relevant“ HG 540/2000 (care stabilea reţeaua de drumuri naţionale) şi nu Legea 2/1968, ce stabilea traseele de hotar fixate cu ocazia delimitării teritoriului administrativ al României. „E surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărâre din 2000, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Autonomă Maghiară Mureş şi Regiunea Bacău (din care făcea parte şi Neamţul – n.r.). Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei“, susţinea Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ. Primarul de la Gheorgheni, Janos Mezei, afirma că şi-a dat seama cu câţiva ani în urmă că ceva era în „neregulă“ cu limitele dintre cele două judeţe, care ar fi fost modificate. Cu această susţinere nu era de acord primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, care preciza că delimitarea s-a făcut în 1998, iar procesul verbal încheiat atunci a fost semnat de ambele părţi, ajungându-se apoi ca cei din Harghita să-şi conteste propriul document: „Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a intocmit un proces verbal atunci, s-a făcut o grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal. Cu câţiva ani în urmă şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal, incheiat şi făcut de ei“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Undă verde în procesul unui traficant de arme

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ judecătorii nemţeni au pus punct procedurii de Cameră preliminară, iar judecata intră în linie dreaptă ■ inculpatul a scos la vînzare un Kalaşnikov, muniţie şi o grenadă pentru 1.500 de euro ■ el ascunsese totul într-o groapă, la Cluj, dar nu a mai găsit locul ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au pus punct procedurii de Cameră preliminară şi au dispus începerea procesului în care Gheorghiţă Purice, de 28 de ani, din Borleşti, a fost inculpat pentru infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

„În temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. 51/D/P/2020 din 16.07.2021 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ, prin care a fost trimis în judecată inculpatul P G pentru săvîrşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor în formă continuată, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi art. 35 Cod penal (2 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (2 fapte). Dispune începerea judecăţii în dosarul nr. 1729/103/2021, privind pe inculpatul P G.“, conform instanţei.

Cercetările în acest caz au stabilit că bărbatul a intrat în posesia unei arme Kalaşnikov (AK 47), două încărcătoare, 63 de cartuşe şi o grenadă defensivă, undeva în perioada 2012 – 2013. Le-ar fi achiziţionat de la Bucureşti, iar de acolo s-a deplasat la Cluj, cu marfa la el, a ales un teren viran, a săpat o groapă, ascunzînd arma, încărcătoarele, cartuşele şi grenada. O vreme nu s-a mai întîmplat nimic, dar la începutul lunii august 2020, Purice a plecat la Bucureşti. A căutat un cumpărător, l-a găsit, dar era un investigator sub acoperire, înţelegîndu-se pentru 1.500 de euro.

Pe 16 august 2020, nemţeanul a mers la Cluj, iar la adăpostul întunericului a căutat locul unde îngropase „comoara“, dar se pare că între timp peisajul s-a schimbat şi nu a mai dat de groapa în care avea marfa. Aceasta a fost decoperită recent de un clujean, a fost predată autorităţilor, astfel că ancheta s-a finalizat cu punerea sub acuzare. Pe 27 mai 2021 a fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă, măsură care a fost admisă, ulterior fiind prelungită succesiv.

Purice nu este uşă de biserică, în mai 2009, cînd avea numai 17 ani, fiind condamnat la 4 ani de închisoare pentru omor. Fapta a avut loc pe 16 octombrie 2008. Minorul locuia sub acelaşi acoperiş cu părinţii, sora mai mare şi soţul acesteia, Constantin Marin, care avea 43 de ani. Între adolescent şi cumnat exista o stare conflictuală mai veche legată de faptul că Marin stătea în casa socrilor şi nu fusese în stare să aibă propria lui locuinţă. În ziua crimei a izbucnit iar un scandal, Purice reproşîndu-i din nou cumnatului că nu are grijă de sora lui, că el este „măritat“ şi nu însurat atît timp cît stă în casa lor. Marin a abandonat cearta şi s-a dus la culcare. Viitorul criminal a rămas în bucătăria de vară cu tatăl lui.

La o vreme cei doi s-au luat la ceartă, din cauza faptului că tatăl nu-l lăsase să-i arate cumnatului unde îi este locul. Marin s-a trezit din cauza gălăgiei şi a ieşit să vadă ce se întîmplă. A mers în bucătăria de vară, iar cînd minorul a dat cu ochii de el şi-a amintit de vechile animozităţi. A înşfăcat un cuţit şi l-a lovit o singură data, în zona toraco-abdominală, victima decedînd în scurt timp. Înainte de venirea oamenilor legii Purice a spus că pleacă să se predea, dar s-a oprit la un bar, acolo unde a şi fost găsit de anchetatori.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Adresabilitate scăzută la centrele de vaccinare din Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ primarul municipiului le cere romaşcanilor să se prezinte la cele trei centre de vaccinare ■ DSP intenţionează reanalizarea programului acestora ■

Primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei, a început conferinţa săptămînală de presă, de vineri, 17 septembrie printr-un nou apel adresat romaşcanilor neimunizaţi anti Covid, de a se prezenta la cele trei centre de vaccinare, atrăgînd atenţia asupra virulenţei cu care atacă varianta Delta, în cel de-al patrulea val dezlănţuit în această toamnă.

„Aş vrea să încep conferinţa de presă de astăzi (17 septembrie n.r) cu rugămintea şi îndemnul adresat romaşcanilor şi nu numai, de a se vaccina, în cele trei centre de imunizare: cel fix de la Colegiul Miron Costin, cel de la Piaţa Centrală şi centrul drive- thru, din parcarea de la Roman Centre Value, centre care îşi menţin, deocoamdată, acelaşi program.

Există, însă, o analiză la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ, referitoare la posibilitatea unei reaşezări a programului avînd în vedere adresabilitatea foarte mică din ultimele săptămîni şi ţinînd cont de faptul că, în condiţiile în care la aceste centre se vaccinează doar cîteva persoane, zilnic, costurile salariale sînt extrem de ridicate şi consumă foarte multe resurse din bugetul Ministerului Sănătăţii.

De aceea îndemn pe romaşcani să se vaccineze, cu atît mai mult cu cît a început şcoala şi noua tulpină a virusului -Delta- este mult mai agresivă şi contagioasă, iar gravitatea cazurilor este mai mare. Vaccinul este gratuit, aşa cum se ştie, şi e bine să fim mai precauţi cu sănătatea noastră”, a precizat primarul Leonard Achiriloaei.

Citește știrea

Actualitate

Criza apei: Primăria pune tunurile pe Apa Serv şi CJ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Romanul a rămas în 2021 peste 20 de zile fără apă din cauza avarilor majore ■ pierderile au fost substanţiale şi sînt plătite de noi toţi ■ reprezerntanţii Primăriei Roman s-au întâlnit cu şefii Apa Serv ■ s-au stabilit, de principiu, obligaţiile asumate de companie şi de municipalitate, ca proprietară a reţelelor de distribuţie ■ primarul susţine că Romanul a fost discriminat la rectificarea bugetară, pentru că a primit din partea Consiliului Judeţean zero lei, asta în timp ce la Tîrgu Neamţ s-au alocat 27 milioane lei ■

Conform monitorizării realizate de Direcţia Tehnică din Primăria Roman în cursul anului 2021 romaşcanii au avut întreruptă apa, din cauza avariilor, timp de 20 de zile, cu neplăcerile respective şi cu pierderile aferente suportate indirect de către noi, toţi. Urmare a numeroaselor avarii apărute la Roman în ultima vreme, la solicitatea Primăriei Roman joi, 16 septembrie, s-a organizat o întîlnire cu managementul companiei ApaServ, pentru a se pune cărţile pe masă şi a se vedea concret care sînt obligaţiile asumate atît de operator, cît şi de municipalitate.

În conferinţa de presă de vineri, 17 septembrie, primarul municipiului Roman a prezentat jurnaliştilor principalele concluzii ale întîlnirii de lucru amintite. ” Întîlnirea am convocat-o ca urmare a multiplelor avarii apărute la Roman în ultima vreme, începînd cu cea de pe strada Tineretului. Am fost asiguraţi de conducerea companiei că, la momentul reluării furnizării cu apă, după remedierea avariilor, s-a ţinut cont de presiunea graduală, cerută de normele tehnice şi cu toate acestea reţeaua a cedat, ducînd la acele avarii, în lanţ.

La discuţiile avute reprezentanţii companiei au venit cu o listă de 8 priorităţi, asumate de ei. E vorba de: partea de captare pe tronsoanele 1 şi 2, reabilitarea tronsonului din zona Autogării, înlocuirea conductelor de transport din zona Anton Pann, înlocuirea reţelei din zona Libertăţii( Femina n.r), unde a avut loc una din avariile grele de săptămîna anterioară şi înlocuirea căminelor cu vană de la staţia de repompare 1 şi 2, cele două rezervoare avînd nevoie de vane şi debitmetre, precum şi efectuarea sectorizării în patru puncte.

În urma discuţiilor avute am constatat, însă că priorităţile lor diferă de ale noastre, pentru că, în timp ce compania e interesată de reţeaua de aducţiune, pe partea de rezervă, noi sîntem interesaţi de partea de sectorizare şi înlocuire a reţelelor pentru a se putea izola partea cu avarii şi pentru ca debitmetrele să indice zonele cu pierderi. În urma discuţiilor am reuşit, însă, să convenim modul de lucru al fiecărei părţi în perioada următoare.

Astfel s-a stabilit ca ApaServ să intervină în zona de captare de la Pildeştri, unde am fost informaţi că s-a demarat deja procedura de achiziţie a materialelor. Apoi se va înlocui conducta de pe strada Libertăţii, unde există, aşa cum s-a văzut, o problemă majoră” a declarat primarul Leonard Achiriloaei.

Romanul discriminat, pe criterii politice

Primăria Roman şi-a asumat investiţii în partea de sectorizare, unde deja a făcut această operaţie în câteva zone, respectiv în Cartierul Muncitoresc, în cartierele Favorit, Lipovenesc, Nicolae Bălcescu, Danubiana şi Dedeman -Gară. „Viitoarele lucrări de sectorizare se vor realiza din fonduri ale bugetului local.

Compania ne-a informat că va face anul acesta proiectul de înlocuire a reţelelor din strada Anton Pann, urmînd ca în 2022 să se treacă la efectuarea lucrării propriu-zise. La Staţia de repompare 1 şi 2 însă există probleme în sensul că nu există fonduri pentru realizarea investiţiei anul acesta.

Noi am solicitat întrunirea CA al companiei şi luarea unor decizii care să fie supuse aprobării conducerii Consiliului Judeţean, în subordinea căruia se află ApaServ, pentru ca cele 8 priorităţi asumate de companie să şi poată fi rezolvate. în cel mai scurt timp posibil” , a declarat primarul Leonard Achiriloaei. Acesta a reamintit şi faptul că Primăria Roman ar urma să primească o redevenţă de 1, 9 milioane lei, sumă pe care doreşte să o investească în totalitate în înlocuirea de reţele.

Primarul a spus că ApaServ a realizat lucrări în Roman de doar 830 mii lei, în zona Toma Stelian, Favorit, Roman-Muşat, Ştefan cel Mare. „Noi am insistat să se găsească resurse pentru că am reamintit faptul că Primăria a reuşit înlocuirea a 35% din aceste reţele în zonele: Petru Rareş, cartier Nicolae Bălcescu, Cuza Vodă şi zonele adiacente, în valoare de 2,8 milioane lei, cofinanţare a proiectului european, prin PID. Şi prin Administraţia Fondului de Mediu s-au realizat investiţii de 1,3 milioane în cartierul Nicolae Bălcescu, tot prin cofinanţare. Compania a realizat investiţii la Roman la Staţia de Epurare şi pe zona de canalizare. Am atras atenţia că nimeni nu stă pe roze cu fondurile şi e de datoria lor să meargă la conducerea CJ să prezinte situaţia.

Am arătat faptul că la ultima rectificare bugetară Romanul a primit zero lei, în timp ce la Tîrgu Neam s-a alocat suma de 1,2 milioane, din cota 6% care ar fi trebuit distribuită echitabil. De altfel, încă de la începutul anului am solicitat CJ fonduri pentru Spitalul Municipal, în vederea reabilitării Policlinicii, ştiut fiind că Romanul a dus greul în timpul pandemiei de coronavirus şi că acest spital asigură, în mod curent, de ani de zile îngrijirea a peste 200.000 de nemţeni, care locuiesc în Zona Metropolitană”, a mai precizat primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei.

Citește știrea

Trending