Contactează-ne

Actualitate

Autostrada Unirii – mic „îndreptar“ pentru politicienii care bat câmpii pe acest subiect

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dacă până la Revoluţie, orice curiozitate despre autostrăzile din România ne-am satisfăcut-o parcurgând tronsonul de 100 kilometri dintre Bucureşti şi Piteşti, astăzi, prinzând gust de Europa, am vrea să intrăm în autostradă direct din ogradă.

Fiind firesc să ne dorim şi o astfel de fantezie, ne mirăm din ce în ce mai mult şi mai zgomotos de ce guvernanţii noştri nu au fost cu dare de mână, când au aprobat bugetele pentru autostrada Iaşi – Târgu Mureş, numită Autostrada Unirii pentru noi, sau A – 8 pentru europeni.

În perioada anilor 1990 – 2004, nişte miniştri ai Transporturilor, precum Traian Băsescu şi Miron Mitrea, ne dăscăleau că, având în vedere traficul rutier redus, România nu prea are nevoie de autostrăzi şi să fim noi capabili să menţinem viabile drumurile realizate de regimul Ceauşescu.

Ulterior, Miron Mitrea şi-a reconsiderat poziţia, susţinând că România este pregătită să-şi amenajeze câteva sute de kilometri de drumuri expres, cu care să facă apoi tranziţia către autostrăzi. Drumul expres Bucureşti – Suceava este debutul Moldovei spre autostrăzi. Odată cu preaderarea României la Uniunea Europeană, am fost obligaţi să ne conectăm la reţeaua de coridoare rutiere europene, începând să încropim autostrăzi din capete de câte 20-30 de kilometri, cu care s-au fudulit toţi guvernanţii, şi de stânga şi de dreapta, tăind tot atâţia kilometri de panglici tricolore, în prezenţa fanfarelor şi a folcloristelor. Moldova, de la Dorohoi şi până la Vrancea, s-a văzut îndreptăţită să-şi manifeste public frustrarea, nebeneficiind de nici o tăiere de panglică, cu excepţia metrului de autostradă, construit în grădina sa, de un moldovean mai hâtru.

În anul 2007, cu ocazia aderării la UE, s-a dispus realizarea unui studiu de prefezabilitate privind traseul autostrăzii A – 8, supranumită şi Autostrada Uniri, menită să lege Moldova de Transilvania, şi mai departe, de Europa.

Istoricul unei autostrăzi, de la o mare investiţie, la o mare afacere imobiliară

În mai toate ţările democratice, construcţia de autostrăzi este şi o sursă de îmbogăţire a unor indivizi, căpuşaţi pe lângă aceste mari proiecte de infrastructură.

Cum România este pe cale de a deveni o ţară democratică, modelul căpuşării a fost preluat din mers, fiind perfecţionat de la o guvernare la alta, sub toate partidele. Studiul de prefezabilitate a traseului Autostrăzii Unirii a fost desenat peste dealuri, munţi şi câmpii, în 2007.

Dar, ca orice autostradă care se respectă, la schimbarea unui guvern sau a unui ministru la Transporturi, studiul de fezabilitate întocmit de cel care pleacă, unul plătit cu bani grei de la buget, este considerat prost întocmit, de către cel care se instalează.

Astfel, în 2009, noul guvern PD-L instalat a decis întocmirea unui nou studiu de fezabilitate pentru Autostrada Unirii, cu scopul declarat că vrea să fie mai bine întocmit. Adică , pentru a i se reconfigura traseul, spre îndestularea propriei clientele de partid.

Un studiu de fezabilitate este spionat încă din faza de proiect, pentru ca samsarii imobiliari să achiziţioneze din timp terenurile de pe traseul prefigurat, pe care să le revândă apoi statului la preţuri mult mai mari. Se derulează astfel ample şi obscure operaţiuni de achiziţionare de terenuri, care trebuie să intre în caruselul exproprierilor pe bani grei, urmărite de noii guvernanţi şi de clientela lor politică.

Refacerea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzi a fost unul din principalele mecanisme care au provocat tergiversarea construcţiei de autostrăzi din România, printre care şi Autostrada Unirii. Dacă un guvern instalat ar rezista mai mult de o legislatură, am avea mai multe şanse să avem ceva autostrăzi finalizate. D

ar în ultima vreme, România a avut parte de câte 2-3 guverne în patru ani şi în lipsa unui consens naţional, slabe şanse avem să tăiem panglica la vreo autostradă.

Referendumul naţional, singura şansă de a avea repede autostrăzi în România

La data de 24 ianuarie 2013, de ziua Micii Uniri, premierul Victor Ponta l-a mandatat pe ministrul Transporturilor, liberalul Relu Fenechiu să se ocupe nemijlocit de Autostrada Unirii. După arestarea lui Relu Fenechiu de către DNA, responsabilitatea construirii a preluat-o noul ministru Dan Şova, care în buna tradiţie, hotărăşte refacerea studiului de fezabilitate, defalcându-l pe trei tronsoane distincte.

Aceste noi studii vor costa între 22 şi 27 milioane de euro. Licitaţia este deschisă în februarie 2015 şi studiul este lansat în 12 aprilie 2016. În martie 2017, Contractul studiului este blocat de Curtea de Conturi şi de către DNA. Strategia de implementare a proiectului Autostrăzii Unirii, a fost inclusă în Master Planul General de Transport din 2016, care s-a depus la Comisia Europeană, pentru avizarea executării celor 290 de kilometri.

Deoarece costul autostrăzii era estimat la exorbitanta sumă de peste 9 miliarde de euro, adică la 30 de milioane de euro per kilometru, cu mult mai mult decât preţurile practicate în Europa, acesta era descurajant de prohibitiv pentru orice guvernant, fie el pesedist, liberal sau userist. În consecinţă, costurile ridicate şi lipsa unei finanţări certe, au impus în mod obiectiv abandonarea proiectului pentru o perioadă.

Pentru a avea certitudinea finanţării, nu era suficientă doar voinţa politică a unei guvernări, ci de voinţa conjugată a tuturor forţelor politice din Parlament. Pe data de 7 noiembrie 2018, cu o largă majoritate, Parlamentul aprobă proiectul de Lege privind construirea Autostrăzii Unirii. Este o premieră naţională, când construcţia unei autostrăzi este aprobată prin lege. Intenţia legii respective nu este însă de a stabili şi un termen de finalizare a Autostrăzii Unirii, ceea ce ne sugerează că ritmul lucrărilor şi al finanţărilor rămâne la latitudinea oricărui guvern, indiferent care ar fi instalat.

Legea prevede că lucrările pot fi finanţate de la bugetul de stat, din credite externe, din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public privat (PPP). Guvernul PSD, a agreat varianta PPP şi a lansat procedurile de realizare. În noiembrie 2019, guvernul pesedist este înlocuit cu guvernul liberal condus de Ludovic Orban. Se reînnoadă caruselul intereselor şi Guvernul Orban, cu acelaşi zel tradiţional, blochează procedurile PPP demarate, ordonând o nouă revizuire a studiului de fezabilitate, spre satisfacţia propriei clientele de partid.

În anul 2020, ministrul Transporturilor, liberalul Lucian Bode, preconiza finalizarea Autostrăzii Unirii în anul 2027, dacă guvernul nu se schimbă, ceea ce ne sugera că liberalii ar trebui să guverneze până în 2027, dacă vrem neapărat să avem autostradă. Astăzi, lucrarea privind revizuirea studiului de fezabilitate zace împotmolită la proiectantul din Madrid, care reclamă că nu are resursele necesare pentru a lucra cu o viteză optimă şi a depune lucrarea în termen.

Graţie guvernului, Autostrada Unirii nu are şanse la fondurile Europene

Preţul prohibitiv al autostrăzii ne-ar îndreptăţi să sperăm că astfel de lucrare ar putea fi realizată cu fonduri europene, chiar dacă acestea nu sunt nerambursabile. Pandemia ne-a oferit şansa unei oportunităţi, aceea de a beneficia de Planul European de Redresare şi Rezilienţă, un fel de nou Plan Marchall, în care trebuie să restituim toţi banii primiţi ca împrumut.

Nu rămânea decât ca guvernele României să includă în varianta internă PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), realizarea obiectivului Autostrăzii Unirii, pe care să-l înainteze Comisiei Europene pentru avizare. Guvernul Orban nu s-a dovedit capabil de a întocmi un astfel de plan, şi nici Guvernul Cîţu nu este mai breaz. Ca să se ajungă până la urmă la vorba deputatului Iulian Bulai: „de vină este pesedeul, că nu avem autostradă“.

Acest PNRR, în care trebuia inclusă şi Autostrada Unirii, ar trebui să primească şi girul Parlamentului, pentru a deveni operă comună şi obligatorie pentru toate forţele politice. Implicarea Parlamentului în elaborarea PNRR este refuzată cu obstinaţie de guvern şi preşedinţie, acest refuz fiind deja semnul unui eşec previzibil.

Proaspăt instalat ca ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă ne asigură că poate la finele anului 2021 se vor scoate la licitaţie două capete de autostradă, unul de 23 km dinspre Târgu Mureş şi unul de 24 km, dinspre Târgu Neamţ. Capete pe care ar dori să le introducă în PNRR, ca să ni le aprobe Bruxelles-ul. Întrebat, ce şanse are România de a introduce Autostrada Unirii în PNRR, comisarul european penntru economie, Paolo Gentilioni a dat un răspuns care în traducere românească ne duce cu gândul la Paşte. Adică, la Paştele cailor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Undă verde în procesul unui traficant de arme

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ judecătorii nemţeni au pus punct procedurii de Cameră preliminară, iar judecata intră în linie dreaptă ■ inculpatul a scos la vînzare un Kalaşnikov, muniţie şi o grenadă pentru 1.500 de euro ■ el ascunsese totul într-o groapă, la Cluj, dar nu a mai găsit locul ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au pus punct procedurii de Cameră preliminară şi au dispus începerea procesului în care Gheorghiţă Purice, de 28 de ani, din Borleşti, a fost inculpat pentru infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

„În temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. 51/D/P/2020 din 16.07.2021 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ, prin care a fost trimis în judecată inculpatul P G pentru săvîrşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor în formă continuată, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi art. 35 Cod penal (2 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (2 fapte). Dispune începerea judecăţii în dosarul nr. 1729/103/2021, privind pe inculpatul P G.“, conform instanţei.

Cercetările în acest caz au stabilit că bărbatul a intrat în posesia unei arme Kalaşnikov (AK 47), două încărcătoare, 63 de cartuşe şi o grenadă defensivă, undeva în perioada 2012 – 2013. Le-ar fi achiziţionat de la Bucureşti, iar de acolo s-a deplasat la Cluj, cu marfa la el, a ales un teren viran, a săpat o groapă, ascunzînd arma, încărcătoarele, cartuşele şi grenada. O vreme nu s-a mai întîmplat nimic, dar la începutul lunii august 2020, Purice a plecat la Bucureşti. A căutat un cumpărător, l-a găsit, dar era un investigator sub acoperire, înţelegîndu-se pentru 1.500 de euro.

Pe 16 august 2020, nemţeanul a mers la Cluj, iar la adăpostul întunericului a căutat locul unde îngropase „comoara“, dar se pare că între timp peisajul s-a schimbat şi nu a mai dat de groapa în care avea marfa. Aceasta a fost decoperită recent de un clujean, a fost predată autorităţilor, astfel că ancheta s-a finalizat cu punerea sub acuzare. Pe 27 mai 2021 a fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă, măsură care a fost admisă, ulterior fiind prelungită succesiv.

Purice nu este uşă de biserică, în mai 2009, cînd avea numai 17 ani, fiind condamnat la 4 ani de închisoare pentru omor. Fapta a avut loc pe 16 octombrie 2008. Minorul locuia sub acelaşi acoperiş cu părinţii, sora mai mare şi soţul acesteia, Constantin Marin, care avea 43 de ani. Între adolescent şi cumnat exista o stare conflictuală mai veche legată de faptul că Marin stătea în casa socrilor şi nu fusese în stare să aibă propria lui locuinţă. În ziua crimei a izbucnit iar un scandal, Purice reproşîndu-i din nou cumnatului că nu are grijă de sora lui, că el este „măritat“ şi nu însurat atît timp cît stă în casa lor. Marin a abandonat cearta şi s-a dus la culcare. Viitorul criminal a rămas în bucătăria de vară cu tatăl lui.

La o vreme cei doi s-au luat la ceartă, din cauza faptului că tatăl nu-l lăsase să-i arate cumnatului unde îi este locul. Marin s-a trezit din cauza gălăgiei şi a ieşit să vadă ce se întîmplă. A mers în bucătăria de vară, iar cînd minorul a dat cu ochii de el şi-a amintit de vechile animozităţi. A înşfăcat un cuţit şi l-a lovit o singură data, în zona toraco-abdominală, victima decedînd în scurt timp. Înainte de venirea oamenilor legii Purice a spus că pleacă să se predea, dar s-a oprit la un bar, acolo unde a şi fost găsit de anchetatori.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Adresabilitate scăzută la centrele de vaccinare din Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ primarul municipiului le cere romaşcanilor să se prezinte la cele trei centre de vaccinare ■ DSP intenţionează reanalizarea programului acestora ■

Primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei, a început conferinţa săptămînală de presă, de vineri, 17 septembrie printr-un nou apel adresat romaşcanilor neimunizaţi anti Covid, de a se prezenta la cele trei centre de vaccinare, atrăgînd atenţia asupra virulenţei cu care atacă varianta Delta, în cel de-al patrulea val dezlănţuit în această toamnă.

„Aş vrea să încep conferinţa de presă de astăzi (17 septembrie n.r) cu rugămintea şi îndemnul adresat romaşcanilor şi nu numai, de a se vaccina, în cele trei centre de imunizare: cel fix de la Colegiul Miron Costin, cel de la Piaţa Centrală şi centrul drive- thru, din parcarea de la Roman Centre Value, centre care îşi menţin, deocoamdată, acelaşi program.

Există, însă, o analiză la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ, referitoare la posibilitatea unei reaşezări a programului avînd în vedere adresabilitatea foarte mică din ultimele săptămîni şi ţinînd cont de faptul că, în condiţiile în care la aceste centre se vaccinează doar cîteva persoane, zilnic, costurile salariale sînt extrem de ridicate şi consumă foarte multe resurse din bugetul Ministerului Sănătăţii.

De aceea îndemn pe romaşcani să se vaccineze, cu atît mai mult cu cît a început şcoala şi noua tulpină a virusului -Delta- este mult mai agresivă şi contagioasă, iar gravitatea cazurilor este mai mare. Vaccinul este gratuit, aşa cum se ştie, şi e bine să fim mai precauţi cu sănătatea noastră”, a precizat primarul Leonard Achiriloaei.

Citește știrea

Actualitate

Criza apei: Primăria pune tunurile pe Apa Serv şi CJ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Romanul a rămas în 2021 peste 20 de zile fără apă din cauza avarilor majore ■ pierderile au fost substanţiale şi sînt plătite de noi toţi ■ reprezerntanţii Primăriei Roman s-au întâlnit cu şefii Apa Serv ■ s-au stabilit, de principiu, obligaţiile asumate de companie şi de municipalitate, ca proprietară a reţelelor de distribuţie ■ primarul susţine că Romanul a fost discriminat la rectificarea bugetară, pentru că a primit din partea Consiliului Judeţean zero lei, asta în timp ce la Tîrgu Neamţ s-au alocat 27 milioane lei ■

Conform monitorizării realizate de Direcţia Tehnică din Primăria Roman în cursul anului 2021 romaşcanii au avut întreruptă apa, din cauza avariilor, timp de 20 de zile, cu neplăcerile respective şi cu pierderile aferente suportate indirect de către noi, toţi. Urmare a numeroaselor avarii apărute la Roman în ultima vreme, la solicitatea Primăriei Roman joi, 16 septembrie, s-a organizat o întîlnire cu managementul companiei ApaServ, pentru a se pune cărţile pe masă şi a se vedea concret care sînt obligaţiile asumate atît de operator, cît şi de municipalitate.

În conferinţa de presă de vineri, 17 septembrie, primarul municipiului Roman a prezentat jurnaliştilor principalele concluzii ale întîlnirii de lucru amintite. ” Întîlnirea am convocat-o ca urmare a multiplelor avarii apărute la Roman în ultima vreme, începînd cu cea de pe strada Tineretului. Am fost asiguraţi de conducerea companiei că, la momentul reluării furnizării cu apă, după remedierea avariilor, s-a ţinut cont de presiunea graduală, cerută de normele tehnice şi cu toate acestea reţeaua a cedat, ducînd la acele avarii, în lanţ.

La discuţiile avute reprezentanţii companiei au venit cu o listă de 8 priorităţi, asumate de ei. E vorba de: partea de captare pe tronsoanele 1 şi 2, reabilitarea tronsonului din zona Autogării, înlocuirea conductelor de transport din zona Anton Pann, înlocuirea reţelei din zona Libertăţii( Femina n.r), unde a avut loc una din avariile grele de săptămîna anterioară şi înlocuirea căminelor cu vană de la staţia de repompare 1 şi 2, cele două rezervoare avînd nevoie de vane şi debitmetre, precum şi efectuarea sectorizării în patru puncte.

În urma discuţiilor avute am constatat, însă că priorităţile lor diferă de ale noastre, pentru că, în timp ce compania e interesată de reţeaua de aducţiune, pe partea de rezervă, noi sîntem interesaţi de partea de sectorizare şi înlocuire a reţelelor pentru a se putea izola partea cu avarii şi pentru ca debitmetrele să indice zonele cu pierderi. În urma discuţiilor am reuşit, însă, să convenim modul de lucru al fiecărei părţi în perioada următoare.

Astfel s-a stabilit ca ApaServ să intervină în zona de captare de la Pildeştri, unde am fost informaţi că s-a demarat deja procedura de achiziţie a materialelor. Apoi se va înlocui conducta de pe strada Libertăţii, unde există, aşa cum s-a văzut, o problemă majoră” a declarat primarul Leonard Achiriloaei.

Romanul discriminat, pe criterii politice

Primăria Roman şi-a asumat investiţii în partea de sectorizare, unde deja a făcut această operaţie în câteva zone, respectiv în Cartierul Muncitoresc, în cartierele Favorit, Lipovenesc, Nicolae Bălcescu, Danubiana şi Dedeman -Gară. „Viitoarele lucrări de sectorizare se vor realiza din fonduri ale bugetului local.

Compania ne-a informat că va face anul acesta proiectul de înlocuire a reţelelor din strada Anton Pann, urmînd ca în 2022 să se treacă la efectuarea lucrării propriu-zise. La Staţia de repompare 1 şi 2 însă există probleme în sensul că nu există fonduri pentru realizarea investiţiei anul acesta.

Noi am solicitat întrunirea CA al companiei şi luarea unor decizii care să fie supuse aprobării conducerii Consiliului Judeţean, în subordinea căruia se află ApaServ, pentru ca cele 8 priorităţi asumate de companie să şi poată fi rezolvate. în cel mai scurt timp posibil” , a declarat primarul Leonard Achiriloaei. Acesta a reamintit şi faptul că Primăria Roman ar urma să primească o redevenţă de 1, 9 milioane lei, sumă pe care doreşte să o investească în totalitate în înlocuirea de reţele.

Primarul a spus că ApaServ a realizat lucrări în Roman de doar 830 mii lei, în zona Toma Stelian, Favorit, Roman-Muşat, Ştefan cel Mare. „Noi am insistat să se găsească resurse pentru că am reamintit faptul că Primăria a reuşit înlocuirea a 35% din aceste reţele în zonele: Petru Rareş, cartier Nicolae Bălcescu, Cuza Vodă şi zonele adiacente, în valoare de 2,8 milioane lei, cofinanţare a proiectului european, prin PID. Şi prin Administraţia Fondului de Mediu s-au realizat investiţii de 1,3 milioane în cartierul Nicolae Bălcescu, tot prin cofinanţare. Compania a realizat investiţii la Roman la Staţia de Epurare şi pe zona de canalizare. Am atras atenţia că nimeni nu stă pe roze cu fondurile şi e de datoria lor să meargă la conducerea CJ să prezinte situaţia.

Am arătat faptul că la ultima rectificare bugetară Romanul a primit zero lei, în timp ce la Tîrgu Neam s-a alocat suma de 1,2 milioane, din cota 6% care ar fi trebuit distribuită echitabil. De altfel, încă de la începutul anului am solicitat CJ fonduri pentru Spitalul Municipal, în vederea reabilitării Policlinicii, ştiut fiind că Romanul a dus greul în timpul pandemiei de coronavirus şi că acest spital asigură, în mod curent, de ani de zile îngrijirea a peste 200.000 de nemţeni, care locuiesc în Zona Metropolitană”, a mai precizat primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei.

Citește știrea

Trending