Contactează-ne

Actualitate

Autostrada Unirii – mic „îndreptar“ pentru politicienii care bat câmpii pe acest subiect

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dacă până la Revoluţie, orice curiozitate despre autostrăzile din România ne-am satisfăcut-o parcurgând tronsonul de 100 kilometri dintre Bucureşti şi Piteşti, astăzi, prinzând gust de Europa, am vrea să intrăm în autostradă direct din ogradă.

Fiind firesc să ne dorim şi o astfel de fantezie, ne mirăm din ce în ce mai mult şi mai zgomotos de ce guvernanţii noştri nu au fost cu dare de mână, când au aprobat bugetele pentru autostrada Iaşi – Târgu Mureş, numită Autostrada Unirii pentru noi, sau A – 8 pentru europeni.

În perioada anilor 1990 – 2004, nişte miniştri ai Transporturilor, precum Traian Băsescu şi Miron Mitrea, ne dăscăleau că, având în vedere traficul rutier redus, România nu prea are nevoie de autostrăzi şi să fim noi capabili să menţinem viabile drumurile realizate de regimul Ceauşescu.

Ulterior, Miron Mitrea şi-a reconsiderat poziţia, susţinând că România este pregătită să-şi amenajeze câteva sute de kilometri de drumuri expres, cu care să facă apoi tranziţia către autostrăzi. Drumul expres Bucureşti – Suceava este debutul Moldovei spre autostrăzi. Odată cu preaderarea României la Uniunea Europeană, am fost obligaţi să ne conectăm la reţeaua de coridoare rutiere europene, începând să încropim autostrăzi din capete de câte 20-30 de kilometri, cu care s-au fudulit toţi guvernanţii, şi de stânga şi de dreapta, tăind tot atâţia kilometri de panglici tricolore, în prezenţa fanfarelor şi a folcloristelor. Moldova, de la Dorohoi şi până la Vrancea, s-a văzut îndreptăţită să-şi manifeste public frustrarea, nebeneficiind de nici o tăiere de panglică, cu excepţia metrului de autostradă, construit în grădina sa, de un moldovean mai hâtru.

În anul 2007, cu ocazia aderării la UE, s-a dispus realizarea unui studiu de prefezabilitate privind traseul autostrăzii A – 8, supranumită şi Autostrada Uniri, menită să lege Moldova de Transilvania, şi mai departe, de Europa.

Istoricul unei autostrăzi, de la o mare investiţie, la o mare afacere imobiliară

În mai toate ţările democratice, construcţia de autostrăzi este şi o sursă de îmbogăţire a unor indivizi, căpuşaţi pe lângă aceste mari proiecte de infrastructură.

Cum România este pe cale de a deveni o ţară democratică, modelul căpuşării a fost preluat din mers, fiind perfecţionat de la o guvernare la alta, sub toate partidele. Studiul de prefezabilitate a traseului Autostrăzii Unirii a fost desenat peste dealuri, munţi şi câmpii, în 2007.

Dar, ca orice autostradă care se respectă, la schimbarea unui guvern sau a unui ministru la Transporturi, studiul de fezabilitate întocmit de cel care pleacă, unul plătit cu bani grei de la buget, este considerat prost întocmit, de către cel care se instalează.

Astfel, în 2009, noul guvern PD-L instalat a decis întocmirea unui nou studiu de fezabilitate pentru Autostrada Unirii, cu scopul declarat că vrea să fie mai bine întocmit. Adică , pentru a i se reconfigura traseul, spre îndestularea propriei clientele de partid.

Un studiu de fezabilitate este spionat încă din faza de proiect, pentru ca samsarii imobiliari să achiziţioneze din timp terenurile de pe traseul prefigurat, pe care să le revândă apoi statului la preţuri mult mai mari. Se derulează astfel ample şi obscure operaţiuni de achiziţionare de terenuri, care trebuie să intre în caruselul exproprierilor pe bani grei, urmărite de noii guvernanţi şi de clientela lor politică.

Refacerea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzi a fost unul din principalele mecanisme care au provocat tergiversarea construcţiei de autostrăzi din România, printre care şi Autostrada Unirii. Dacă un guvern instalat ar rezista mai mult de o legislatură, am avea mai multe şanse să avem ceva autostrăzi finalizate. D

ar în ultima vreme, România a avut parte de câte 2-3 guverne în patru ani şi în lipsa unui consens naţional, slabe şanse avem să tăiem panglica la vreo autostradă.

Referendumul naţional, singura şansă de a avea repede autostrăzi în România

La data de 24 ianuarie 2013, de ziua Micii Uniri, premierul Victor Ponta l-a mandatat pe ministrul Transporturilor, liberalul Relu Fenechiu să se ocupe nemijlocit de Autostrada Unirii. După arestarea lui Relu Fenechiu de către DNA, responsabilitatea construirii a preluat-o noul ministru Dan Şova, care în buna tradiţie, hotărăşte refacerea studiului de fezabilitate, defalcându-l pe trei tronsoane distincte.

Aceste noi studii vor costa între 22 şi 27 milioane de euro. Licitaţia este deschisă în februarie 2015 şi studiul este lansat în 12 aprilie 2016. În martie 2017, Contractul studiului este blocat de Curtea de Conturi şi de către DNA. Strategia de implementare a proiectului Autostrăzii Unirii, a fost inclusă în Master Planul General de Transport din 2016, care s-a depus la Comisia Europeană, pentru avizarea executării celor 290 de kilometri.

Deoarece costul autostrăzii era estimat la exorbitanta sumă de peste 9 miliarde de euro, adică la 30 de milioane de euro per kilometru, cu mult mai mult decât preţurile practicate în Europa, acesta era descurajant de prohibitiv pentru orice guvernant, fie el pesedist, liberal sau userist. În consecinţă, costurile ridicate şi lipsa unei finanţări certe, au impus în mod obiectiv abandonarea proiectului pentru o perioadă.

Pentru a avea certitudinea finanţării, nu era suficientă doar voinţa politică a unei guvernări, ci de voinţa conjugată a tuturor forţelor politice din Parlament. Pe data de 7 noiembrie 2018, cu o largă majoritate, Parlamentul aprobă proiectul de Lege privind construirea Autostrăzii Unirii. Este o premieră naţională, când construcţia unei autostrăzi este aprobată prin lege. Intenţia legii respective nu este însă de a stabili şi un termen de finalizare a Autostrăzii Unirii, ceea ce ne sugerează că ritmul lucrărilor şi al finanţărilor rămâne la latitudinea oricărui guvern, indiferent care ar fi instalat.

Legea prevede că lucrările pot fi finanţate de la bugetul de stat, din credite externe, din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public privat (PPP). Guvernul PSD, a agreat varianta PPP şi a lansat procedurile de realizare. În noiembrie 2019, guvernul pesedist este înlocuit cu guvernul liberal condus de Ludovic Orban. Se reînnoadă caruselul intereselor şi Guvernul Orban, cu acelaşi zel tradiţional, blochează procedurile PPP demarate, ordonând o nouă revizuire a studiului de fezabilitate, spre satisfacţia propriei clientele de partid.

În anul 2020, ministrul Transporturilor, liberalul Lucian Bode, preconiza finalizarea Autostrăzii Unirii în anul 2027, dacă guvernul nu se schimbă, ceea ce ne sugera că liberalii ar trebui să guverneze până în 2027, dacă vrem neapărat să avem autostradă. Astăzi, lucrarea privind revizuirea studiului de fezabilitate zace împotmolită la proiectantul din Madrid, care reclamă că nu are resursele necesare pentru a lucra cu o viteză optimă şi a depune lucrarea în termen.

Graţie guvernului, Autostrada Unirii nu are şanse la fondurile Europene

Preţul prohibitiv al autostrăzii ne-ar îndreptăţi să sperăm că astfel de lucrare ar putea fi realizată cu fonduri europene, chiar dacă acestea nu sunt nerambursabile. Pandemia ne-a oferit şansa unei oportunităţi, aceea de a beneficia de Planul European de Redresare şi Rezilienţă, un fel de nou Plan Marchall, în care trebuie să restituim toţi banii primiţi ca împrumut.

Nu rămânea decât ca guvernele României să includă în varianta internă PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), realizarea obiectivului Autostrăzii Unirii, pe care să-l înainteze Comisiei Europene pentru avizare. Guvernul Orban nu s-a dovedit capabil de a întocmi un astfel de plan, şi nici Guvernul Cîţu nu este mai breaz. Ca să se ajungă până la urmă la vorba deputatului Iulian Bulai: „de vină este pesedeul, că nu avem autostradă“.

Acest PNRR, în care trebuia inclusă şi Autostrada Unirii, ar trebui să primească şi girul Parlamentului, pentru a deveni operă comună şi obligatorie pentru toate forţele politice. Implicarea Parlamentului în elaborarea PNRR este refuzată cu obstinaţie de guvern şi preşedinţie, acest refuz fiind deja semnul unui eşec previzibil.

Proaspăt instalat ca ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă ne asigură că poate la finele anului 2021 se vor scoate la licitaţie două capete de autostradă, unul de 23 km dinspre Târgu Mureş şi unul de 24 km, dinspre Târgu Neamţ. Capete pe care ar dori să le introducă în PNRR, ca să ni le aprobe Bruxelles-ul. Întrebat, ce şanse are România de a introduce Autostrada Unirii în PNRR, comisarul european penntru economie, Paolo Gentilioni a dat un răspuns care în traducere românească ne duce cu gândul la Paşte. Adică, la Paştele cailor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Istoria și beneficiile ginului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ginul este una dintre cele mai populare băuturi alcoolice și uzul său în diferite cocktail-uri o face foarte des consumată vara. Ce știm, însă, despre această băutură? Cum a apărut și unde?

Ca mult alte băuturi alcoolice, și ginul a fost conceput ca un medicament. A apărut în secolul al XVII-lea în Olanda și scopul său inițial era pentru utilizări medicinale în căutarea unui remediu împotriva problemelor digestive și renale. Se elabora cu orz, secară și porumb, pentru a adăuga ulterior ienupăr. Unele surse vorbesc însă despre faptul că, în secolul 12, niște călugări italieni au fost primii care au obținut o băutură asemănătoare ginului, cu care doreau să trateze – fără succes – ciuma bubonică.

Ginul a fost foarte popular în rândul soldaților și folosit în multe războaie, fiind numit „curajul olandez”, până când a ajuns în cele din urmă în armata britanică, iar soldaților englezi le-a plăcut atât de mult, încât au dus această băutură în Anglia. Nu a durat mult până când curtea regală a aflat despre aceasta și apoi popularitatea sa a început să crească până la nivelul în care a existat o penurie în producția sa și, pentru a ține pasul cu cererea, calitatea a început să scadă. Uneori a fost chiar necesar să se adauge zahăr pentru a-i îmbunătăți aroma. Ulterior a fost creată o lege care dictează că pentru a produce sau a vinde gin este necesar să se dețină un permis și o persoană poate avea doar unul dintre cele două, adică, dacă permisul de producție este acordat, permisul de vânzare nu va fi acordat și viceversa.

William al III-lea de Orania a interzis consumul de distilate non-britanice. În loc să îi împiedice pe englezi să bea gin, a provocat creșterea distileriilor ilegale. Ceea ce, la rândul său, a provocat revolte, lupte de stradă și tot felul de probleme sociale pe care pictorul William Hogarth (1697-1764) le-a înfățișat în tabloul său intitulat Gin Lane în 1751. În sfârșit, așa a creat guvernul englez o adevărată cultură a ginului prin reglementarea consumului și producției acestuia.

Gin emag oferte

Una dintre cele mai interesante curiozități este că celebrul gin-tonic este un amestec originar din Spania, în special din San Sebastian, din Țara Bascilor. În unele părți ale lumii se numește acest cocktail cu numele de gin spaniol. Alte surse susțin, însă, că soldații britanici din India au fost primii care au adăugat apă tonică – sifon cu chinină – în gin, datorită proprietăților chininei de a lupta cu malaria.

O altă curiozitate constă în distilare, deoarece este de obicei secretă. Unele mărci au profitat de ocazie pentru a ieși în evidență datorită diferenței lor în utilizarea tuturor tipurilor de tehnici în distilare.

În cele din urmă, o anecdotă interesantă care se referă la numele în sine datează din anul 1714, când prima utilizare scrisă a cuvântului „Gin” a fost găsită într-o carte numită „Fabula albinelor sau viciile private și beneficiile publice” de Bernard Mandeville. Același autor a scris că numele acestei infame băuturi, care provine din boabele de ienupăr în limba germană, a fost acum, datorită utilizării sale frecvente, prescurtată în monosilaba Gin. Se spune că britanicii erau prea beți pentru a pronunța „Genever” și de aceea au trebuit să o abrevieze.

Ce forme de elaborare putem găsi?

Găsim diferite țări dedicate producției sale, cele mai reprezentative fiind Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Statele Unite și Spania. În funcție de țară, detectăm un soi sau altul, deci avem diferite moduri de a-l face. Olanda produce soiul olandez, în timp ce în celelalte țări menționate se produce ginul englezesc.

  • În ceea ce privește ginul olandez , considerat și ca „Genever” sau „Jenever”, băuturi alcoolice slabe sunt distilate împreună cu malțul tratat și fermentat. Producția obținută este apoi amestecată cu diferite elemente cu caracteristici aromatice. În sfârșit, se distilează din nou, obținându-se astfel un gin cu aproximativ 44 de grade alcool.

  • În ceea ce privește ginul britanic, principala diferență este utilizarea unui alcool puternic, redus ulterior, deoarece restul procesului este același. Este, de asemenea, aromatizat și distilat. Acest gin este mai uscat și atinge 47 de grade alcoolice.

Se spune că însăși regina-mamă Elisabeta I obișnuia să consume gin tonic, cerând „aduceți-i acestei bătrâne regine un gin”. Și nu consuma unul ușor, ci obișnuia să bea nouă părți gin, o parte apă tonică. Și a murit la vârsta de 102 ani!

Dar există și o altă figură foarte longevivă despre care știm cu toții că i-a plăcut ginul tonic. Vorbim despre Winston Churchill care obișnuia să spună „această combinație a salvat mai multe vieți decât toți medicii din imperiu”. Am putea spune atunci că ginul tonic prelungește viața?

Iată câteva din beneficiile ginului tonic:

  1. Este digestiv și ameliorează durerile de stomac Deși în unele țări se consumă seara, în Anglia este luat ca aperitiv sau chiar după prânz. Și asta pentru că, pe lângă facilitarea digestiei, ameliorează durerile de stomac și face să dispară senzația de greutate după o masă copioasă.

  2. Are proprietăți benefice pentru sănătate Ginul este făcut din multe ierburi naturale, cum ar fi verbena de lămâie, piper sau coriandru. Ingrediente care raportează beneficii mari pentru sănătatea noastră.

  3. Previne infecțiile urinare și favorizează funcționarea rinichilor Dacă, pe lângă consumul unui gin-tonic, se ingerează multă apă în fiecare zi, vom ajuta sistemul nostru urinar și rinichii să funcționeze corect, evitând infecțiile legate de acestea.

  4. Este diuretic și ajută la eliminarea fluidelor Ginul conține fructe de ienupăr care sunt cunoscute pentru proprietățile lor diuretice, de curățare, relaxante și tonifiante, care favorizează eliminarea toxinelor. Dar conține și cereale precum orzul, care este digestiv și laxativ, deoarece asigură fibre, favorizând un tranzit intestinal bun, precum și reducerea nivelului de colesterol și zahăr din sânge. Au chiar substanțe numite inhibitori de protează, care ajută la combaterea cancerului în tractul digestiv.

  5. Oferă mai puține calorii decât alte băuturi alcoolice Dacă ții o dietă, ai noroc. Trebuie să știți că, pe lângă faptul că oferă mai puține calorii decât alte băuturi alcoolice, ginul tonic nu are grăsimi sau colesterol. Drept urmare, nu te simți vinovat dacă din când în când bei o porție din băutura ta preferată. Desigur, numai amestecat cu tonic, deoarece cu alte băuturi mai dulci, caloriile cresc considerabil.

  6. Ameliorează afecțiunile lombare și musculare Datorită puterii sale analgezice și antiinflamatorii, ginul este un bun remediu la domiciliu atunci când suferim de dureri de spate lombare sau alte dureri musculare și articulare. De fapt, unul dintre cele mai eficiente remedii populare este înmuierea stafidelor în gin.

  7. Combate tusea, gripa și răcelile Datorită proprietăților sale antiseptice și antispastice, îmbunătățește sănătatea sistemului respirator. Evident, dacă suntem bolnavi, nu vom abuza de băutură, dar adevărul este că o bautura mică ne poate ajuta să facem față bolii mult mai bine.

  8. Ameliorează durerile menstruale Remediile bunicii au fost întotdeauna bine cunoscute pentru eficacitatea lor. Poate ai auzit-o pe a ta spunând că ginul este foarte bun pentru ameliorarea crampelor menstruale. Știau bunicile ce știau, cu siguranță!

  9. Cel mai eficient remediu împotriva malariei și scorbutului Înainte ca medicina să fi avansat la nivelul de astăzi, resursele pentru combaterea anumitor boli erau foarte puține. Cu toate acestea, ginul tonic a devenit cel mai eficient împotriva malariei și scorbutului, salvând mii de vieți în război și pe mare. Scorbutul este cauzat de un deficit de vitamina C și, prin urmare, englezii au adăugat întotdeauna puțină lămâie în băutura lor.

  10. Îmbunătățește dispoziția Evident, ieșirea la o băutură cu prietenii ajută întotdeauna să ne deconectăm de rutină, dar dacă avem și gin-tonic, cu atât mai mult. Pe lângă îmbunătățirea dispoziției, ne ajută să uităm de griji pentru o vreme.

Citește știrea

Actualitate

Maratonul vaccinării la Curtea Domnească

Știre publicată în urmă cu

în data de

Începând din acest weekend pe platoul Curții Domnești din Piatra-Neamț va fi organizat un centru mobil de vaccinare. Acesta va funcționa sâmbăta și duminica în intervalul orar 09:00-21:00. Vaccinarea se face fără programare, doar pe baza cărții de identitate sau a certificatului de naștere, în cazul minorilor.

Sunt disponibile în acest centru serurile Phizer și Johnson&Johnson. Persoanele peste 18 ani și cele care sunt la prima doză pot opta între cele două seruri, iar copiii și tinerii care nu au împlinit 18 ani se pot vaccina doar cu serul Phizer. Totodată, în cazul minorilor este necesară prezența unuia dintre părinți care să își dea consimțământul pentru vaccinare.

Centrul va fi organizat pe 3 zone: triaj, vaccinare și supraveghere după administrarea serului. Activitatea se va organiza cu respectarea distanțării, iar în cazul unor reacții adverse se va acorda ajutor medical specializat în condiții de siguranță.

Centrul mobil de vaccinare va fi prezent la Curtea Domnească și în următoarele 2 weekenduri (19- 20 iunie și 26-27 iunie)

Vă informăm că și la centrul de la Liceul Economic „Alexandru Ioan Cuza” din Piatra-Neamț este disponibil acum serul Phizer, vaccinarea fiind posibilă fără programare, în fiecare zi a săptămânii, în intervalul orar 08:00– 20:00.

Citește știrea

Actualitate

Accident cu cinci victime

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier soldat cu cinci victime s-a produs vineri, 11 iunie, pe DN 15, în comuna Grinţieş. Din primele informaţii a fost vorba despre o coliziune între un autoturism şi o autoutilitară, două persoane fiind transportate la Spitalul Târgu-Neamţ.

“Prin apel la 112, pompierii au fost înștiințați despre un accident rutier produs pe DN 15,  pe raza comunei Grințieș.

În accidentul rutier au fost implicate un autoturism și o autoutilitară,  în care se aflau cinci persoane.

La locul solicitării s-au deplasat două echipaje de pompieri cu o autospecială de stingere cu modul pentru descarcerare și o ambulanță SMURD de la Garda 2 de Intervenție Poiana Teiului și un echipaj cu ambulanță de la SAJ Ceahlău.

În urma accidentului rutier produs au rezultat cinci victime, neîncarcerate. Două victime, doi bărbați de 30 și 36 de ani, ce se aflau în autoturism, au primit îngrijiri medicale la locul evenimentului, ulterior fiind transportate la CPU Târgu Neamț.

Celelalte trei persoane aflate în autoutilitară, au primit îngrijiri medicale la locul evenimentului, refuzând transportul la spital.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor prin deconectarea bornelor și au curățat/degajat carosabilul de elementele rezultate în urma accidentului rutier.

Traficul rutier a fost blocat pe un sens de deplasare”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Trending