A fost redeschis cel mai greu treseu din Ceahlău. Recomandările salvamontiştilor

■ salvamontiştii din masivul Ceahlău au refăcut traseul Cascada Duruitoarea - Piciorul Şchiop - Cabana Dochia - Vârful Toaca ■ el fusese închis în urma ploilor căzute în iulie anul trecut ■

Salvamontişti au refăcut traseul Cascada Duruitoarea – Piciorul Şchiop – Cabana Dochia – Vârful Toaca. Această potecă montană, foarte frecventată de turiştii experimentaţi, a fost închisă vara trecută, fiind impracticabilă din cauza precipitaţiilor căzute timp de două zile.

„Aşa cum am promis, în primăvara aceasta începem lucrările de amenajări tehnice pentru ca traseul să poată fi parcurs odată cu deschiderea sezonului de vară. Câteva porţiuni dificile ale rutei parcurse în fiecare an de câteva zeci de mii de turişti au fost afectate de calamităţi şi a trebuit închis circulaţiei. Nu sunt lucrări ample findcă nu avem nici capacitatea tehnică, nici umană şi nu asta este rolul nostru pe munte“, a declarat Raul Paplicef, şeful Salvamont Neamţ.

Munca salvatorilor montani nu a fost deloc uşoară, din cauza reliefului extrem de accidentat. Au fost înlăturate toate pericolele iminente, arbori căzuţi, stânci şi fragmente instabile ale fostelor amenajări distruse parţial sau total de torenţii formaţi în urma precipitaţiilor însemnate cantitativ. În paralel, sunt montate elemente de siguranţă, lanţuri, „mâini curente“, scări, podeţe, care pot fi folosite de turişti pentru a traversa zonele dificile.

Traseul poate fi folosit de mâine, 14 mai, dar salvamontiştii îl recomandă doar turiştilor experimentaţi şi echipaţi corespunzător. Anul trecut, pe 19 şi 20 iulie, codurile colorate de instabilitate atmosferică accentuată s-au adeverit, în seara primei zile, ploi însemnate cantitativ căzând în judeţul Neamţ. Cea mai afectată a fost zona de munte, fiind vorba de staţiunea Durău, plus localităţile Ceahlău, Izvorul Muntelui ori Pipirig.

Cât priveşte traseul Staţiunea Durău – Poiana Viezuri – Cascada Duruitoarea – Cabana Dochia el are două particularităţi. Prima parte, cea din staţiune şi până la căderera de apă, este relativ uşoară, o drumeţie care nu necesită prea mare efort. Greul începe abia după cascadă, până la refugiul montan de pe creasta Ceahlăului urmând o porţiune în care îţi dai sufletul. Despre întregul traseu se spune că poate fi parcurs în aproximativ cinci ore, dar pentru cei cu o condiţie fizică nu prea strălucită ascensiunea se duce spre şapte ore, chiar mai mult.

Din staţiune şi până la cascadă sunt necesare cam două ore. Se traversează pârâul Nicanului, urmează o porţiune, în pantă, printre blocuri de stâncă, iar după circa o oră în faţă apare Poiana Viezuri, la 1.189 de metri altitudine. Drumul spre Duruitoarea traversează câteva luminişuri uri, apoi continuă prin pădure, poteca fiind mărginită pe stânga de blocurile de stâncă desprinse din abrupturile de piatră ale vârfului Toaca şi Pietrei Ciobanului. Apoi, după o altă porţiune liniştită, în faţă îţi apare una din bijuteriile Ceahlăului.

Cascada Duruitoarea este situată la circa 1.250 de metri altitudine, fiind formată din două trepte despărţite de un prag săpat în stâncă. Zgomotul ei ce se aude din depărtare ca un „duruit“ de unde şi numele dat. Este monument al naturii cu regim de arie protejată de interes naţional de tip peisagistic. Căderea de apă măsoară aproape 25 m şi este despărţită de un prag în două părţi distincte. Pragul superior are aproximativ 20 de metri, la baza lui apa săpând prin eroziune marmite, iar pragul inferior are circa 5 metri, răsfirând apa în evantai peste stâncă.