Zimbrii liberi îşi măresc arealul

■ eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani ■ de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare ■ recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea ■

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia „Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva, care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam, zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“ într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea, comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti, deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“, explică Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l- au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi, odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi. În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că, toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele, pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum, turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.