Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

ZONE DE RISC

Știre publicată în urmă cu

în data de

• în 34 de localitãti existã riscul unor alunecãri de teren • fenomenul poate fi provocat nu numai de inundatii, ci si de ploi abundente sau umiditate în exces • la Izvoru Alb, Potoci, Buhalnita, Petru Vodã, Cuiejdi, Tasca, pãmîntul o poate lua oricînd la vale • douã diguri din zona Roman si unul de la Tazlãu ar putea fi rupte de ape •

Tragediile generate de inundatiile care s-au produs, recent, în cîteva judete din sudul tãrii, nu lasã indiferente nici autoritãtile din Neamt. Avînd în vedere cã si judetul nostru a fost afectat, anul trecut, de revãrsãri masive de apã care au provocat pagube majore în zeci de gospodãrii, si nu se stie niciodatã cînd istoria se poate repeta, reprezentantii Comitetului pentru Situatii de Urgentã lucreazã, zilele acestea, la întocmirea unei hãrti cu zonele de risc în caz de inundatii si se informeazã despre zonele cu pericol de alunecãri de teren din teritoriu. Chiar sãptãmîna trecutã, o echipã – alcãtuitã din mai multi membri ai Comitetului pentru Situatii de Urgentã – s-a deplasat la Izvoru Alb, localitate unde inundatiile de anul trecut au provocat alunecãri de teren. Cei prezenti la fata locului au constatat cã încã douã case au fost afectate, recent, de alunecãri de teren, iar pericolul ca muntele sã se prãvãleascã peste sat existã. Potrivit unui document întocmit de cãtre reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã Neamt, în judet existã 34 de localitãti în care pericolul producerii alunecãrilor de teren pîndeste la tot pasul, fenomenul putînd fi provocat nu numai de inundatii ci si de ploi abundente sau umiditate în exces. La Izvoru Alb, Potoci, Buhalnita, Petru Vodã, Cuiejdi, Tasca, terenul prezintã o mare instabilitate, astfel încît alunecarea sa este posibilã oricînd. În judet existã, însã, alte 84 de zone situate atît în mediul urban, cît în rural, unde alunecãrile de teren sînt semistabilizate, în sensul cã, în acest moment, pãmîntul se aflã într-o stare de semiechilibru. Cele mai multe dintre acestea se aflã în apropierea Bicazului si pe Valea Muntelui.

Trei diguri cu risc de rupere Trei diguri din Neamt, care se aflã în administrarea Sectorului de Gospodãrire a Apelor Neamt, au necesitat interventii serioase de refacere, dat fiind faptul cã au fost suprasolicitate la inundatiile din anul 2005. Cel mai afectat de revãrsãrile, de anul trecut, ale apelor a fost acela de la amenajarea malurilor Moldova-Siret, în zona Roman, cu o lungime totalã de 9,8 kilometri, în care s-a produs o bresã. Aceasta a fost acoperitã, iar costul lucrãrilor de refacere a digului a ajuns la 4 miliarde de lei. „Pentru cã este subdimensionat si existã oricînd pericolul aparitiei unor brese, anul acesta se vor efectua lucrãri de supraînãltare, potrivit unui program deja existent. Spargerea acestui dig ar provoca adevãrate tragedii, deoarece ar fi inundate peste 3.000 de hectare de teren din mai multe localitãti, inclusiv cartierul Bãlcescu din Roman“, a declarat Valerian Mihãilã, inginer specialist în cadrul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt. Un alt dig cu potential risc, asupra cãruia specialistii si-au îndreptat atentia, este cel de la Roman-Rãchiteni, care se întinde pe o lungime de 16,7 kilometri. În scopul refacerii acestui stãvilar, precum si pentru stoparea fenomenului de eroziune apãrut în zonã, fondurile necesare au fost alocate de cãtre Ministerul Mediului, iar reparatiile vor fi, în curînd, demarate. „O altã problemã majorã legatã de acest dig este aceea cã la baza sa, în zona comunei Tãmãseni, au fost ridicate foarte multe constructii ilegale. Din acest motiv, interventia noastrã, în zonã, este destul de dificilã. Probabil cã vom fi nevoiti sã dãm amenzi pentru a rezolva aceastã situatie“, a adãugat Valerian Mihãilã. Digul care ridicã cele mai mari probleme, în acest moment, este cel de la Tazlãu. Si acesta a fost puternic afectat de inundatiile din vara anului 2005. Lucrãrile de refacere ale stãvilarului, demarate anul trecut, nu au fost finalizate, din lipsã de fonduri. „Pentru repararea completã a digului am solicitat bani, dar nu am primit nici un leu pînã acum. Este cel mai vulnerabil dintre cele din Neamt, existînd pericolul ca el sã nu reziste la o viiturã mai mare. Ruperea sa ar putea provoca inundarea a 50% din suprafata comunei Tazlãu“, ne-a mai spus ing. Mihãilã.

600 de gospodãrii stau în calea apelor În Neamt, existã 600 de familii care riscã sã rãmînã fãrã case, în cazul revãrsãrii apelor, acestea fiind amplasate în zone inundabile. Multe dintre acestea au fost construite ilegal, fãrã autorizatii. La începutul acestei primãveri, conducerea Ministerului Mediului a dispus ca, la nivelul întregii tãri, toti aceia care si-au construit casele fãrã autorizatii, ori prea aproape de cursurile de apã, sã se mute. În cazul proprietarii refuzã, sînt obligati sã declare pe proprie rãspundere cã, dacã vor fi afectati de inundatii si vor rãmîne fãrã nimic, nu vor cere despãgubiri statului. Pînã la momentul în care va apãrea o lege a asigurãrilor, SGA Neamt, împreunã cu Politia, va merge în teritoriu pentru a lua aceste declaratii, acolo unde este cazul. Conform Legii Apelor, în cazul în care o constructie nu are autorizatie si se aflã într-o astfel de zonã, trebuie demolatã. În judet existã multe situatii în care au fost construite locuinte, iar proprietarii nu detineau nici mãcar terenul pe care au ridicat clãdirea. Din cele 600 de locuinte construite în zone inundabile, majoritatea sînt în comunele de pe Valea Bistritei. Prefectul Toader Mocanu sustinea, la un moment dat, cã, odatã cu încãlzirea vremii, SGA va face proiectele necesare lucrãrilor de îndiguire a malurilor Bistritei, pe o portiune de 12,3 kilometri si va sustine licitatii pentru constructii.

Miliarde pentru albia Moldovei 30 de gospodãrii si biserica din satul Corhana, comuna Dulcesti, riscã sã ajungã în rîul Moldova din cauza alunecãrilor de teren. Desi acest fenomen a debutat în urmã cu mai bine de 10 ani, pînã în prezent, nu s-a întreprins nimic concret. Din cauza eroziunii accentuate a malului rîului Moldova, de zece ani încoace, solul se deplaseazã continuu, viata localnicilor fiind în pericol. De la mal si pînã la prima gospodãrie existã o distantã de doar sapte metri. S-au dus în Moldova si suprafetele care au fost cultivate, pînã în prezent, împreunã cu salcîmii plantati, în ultimii trei ani, pentru stabilizarea malului. Stratul de humã este la o adîncime de patru metri, fiind dificil ca un pom sã ajungã acolo, cu rãdãcinile, în timp foarte scurt. Dacã nu vor fi luate mãsuri urgente, cel putin cinci case riscã sã fie înghitite de apã. Primarul comunei Dulcesti, Constantin Foltea, sustinea cã problema poate fi rezolvatã prin mutarea albiei rîului Moldova, ori prin strãmutarea locuintelor amenintate de fenomen. Încercarea autoritãtilor locale de a strãmuta familiile care au casele construite pe malul Moldovei s-a lovit de refuzul categoric al oamenilor aflati în aceastã situatie. Primarul comunei se teme cã, dacã nu va fi mutat cursul rîului cãtre malul stîng, toate casele se vor prãbusi. Tocmai de aceea, el a sesizat autoritãtile judetene. Deplasîndu-se la fata locului si analizînd în detaliu situatia din teren, membrii Comitetului pentru Situatii de Urgentã au decis cã, în cel mai scurt timp, se impune efectuarea unor lucrãri de deviere a cursului rîului. Sistemul de Gospodãrire a Apelor Neamt a alocat 8,5 miliarde de lei, pentru solutionarea problemei cauzate de alunecãrile de teren din satul Corhana.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending