Contactează-ne

Administrație

Ziua Mondială a Apei – miracolul din picătură

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în fiecare an, pe 22 martie se marchează Ziua Mondială a Apei ■ Compania Judeţeană ApaServ este preocupată de accesarea de proiecte europene în vederea ridicării standardelor de calitate a serviciilor oferite ■

Filosoful de origine bulgară Omar Mikhael Aivamhod – Mihail Ivanov, care a trăit între anii 1900 şi 1986, dădea o definiţie metaforică apei, care a rămas peste timp: „Ce este apa? Un copil născut din unirea unui tată – oxigenul- şi a unei mame – hidrogenul“, de unde a rezultat formula H2O.

Apa înseamnă viaţă. Ea este cea mai răspîndită substanţă de pe planeta noastră, dintre cele trei stări de agregare, solidă, lichidă şi gazoasă, cea mai importantă pentru om este apa pe care o consumă pentru că de calitatea ei depinde sănătatea, viaţa şi longevitatea sa. În fiecare an, pe 22 martie, la nivel global este marcată Ziua Mondială a Apei, statele lumii fiind chemate să întreprindă măsuri pentru a aborda criza apei, în contextul schimbărilor climatice.

Un obiectiv principal al evenimentului este sprijinirea realizării obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) 6: apă şi canalizare pentru toţi pînă în 2030. Gestionarea resurselor de apă este unul din obiectivele cele mai importante, iar campania Zilei Mondiale a Apei din 2021 generează o conversaţie publică globală despre modul în care oamenii apreciază apa pentru toate utilizările sale.

Apa Serv, companie implicată în gestionarea resurselor de apă

Programul Operaţional Infrastructură Mare (2014-2020) POIM a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României, identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi adresează nevoile de dezvoltare din următoarele sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică.

Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor vizează Obiectivul Conservarea şi protecţia mediului şi promovarea eficienţei utilizării resurselor, urmărind promovarea investiţiilor în sectorul de mediu în vederea conformării cu prevederile Acquis-ului european şi a angajamentelor asumate prin sectorul de mediu.

Obiectivul Specific 3.2 asumat şi de operatorul nemţean este cel de Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei prin care s-au promovat acţiuni ce au contribuit la îndeplinirea priorităţilor din Tratatul de Aderare pentru sectorul de apă şi apă uzată şi care au reprezentat continuarea strategiilor anterioare, finanţate prin ISPA şi POS Mediu 2007 – 2013. Strategia de finanţare pentru perioada 2014-2020 a vizat, cu prioritate, consolidarea şi extinderea procesului de regionalizare promovat prin POS Mediu 2007-2013.

Astfel, aria de acoperire a proiectelor regionale a crescut prin preluarea de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (constituite în baza HG nr. 855/2008) a localităţilor mai mici şi extinderea ariei de operare a operatorilor regionali (înfiinţaţi înainte de 2012), care sînt beneficiarii vizaţi de politica de regionalizare în sectorul de apă şi apă uzată. În procesul investiţional a fost acordată prioritate aglomerărilor de peste 10.000 de locuitori, precum şi finalizării proiectelor fazate. Investiţiile din POIM vor fi complementare celor finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Lista investiţiilor din judeţul Neamţ

Lista investiţilor din Neamţ în perioada 2014-2020 a vizat mai multe obiective: CL 1: Extindere şi reabilitare a sistemului de apă şi canalizare în Piatra Neamţ, Alexandru cel Bun, Dobreni, Dumbrava Roşie, Gîrcina şi Girov în valoare de 50.121.759 euro. Cl 2: Extinderea sistemului de apă şi canalizare în aglomerările Săvineşti, Roznov, Zăneşti, Podoleni, Costişa, Români, Rediu şi Piatra Şoimului, în valoare de 41.072.142 euro. CL 3: Extinderea în sistemul zonal S 2 Preuţeşti, în valoare de 26.5809.352 euro. Cl 4 Existinderea în aglomerările Agapia, Bălţăteşti, Bodeşti şi Răuceşti – 29.233.755 euro. Cl 5: Extinderea în sistemul zonal S3 Roman, aglomerarea Roman, în valoare de 24.633.234 euro. CL 7: Extrinderea în aglomerările Tîrgu Neamţ, Pipirig – Pluton – Stînca şi Grumăzeşti, în valoare de 20.111.012 euro. Cl 8: Existenderea în sistemul zonal S-5 Bicaz – Chei – Bizazul Ardelean, S 12: Pîngăraţi în valoare de 7.015.433 euro.

Valoarea totală a proiectului este de 210.190. 551 euro. Proiectul odată implementat a asigurat calitate apei potabile în conformitatea cu standardele CE; alimentarea sigură şi durabilă a tuturor locuitorilor din zonele de alimentare din aria proiectului deservite de Operatorul Regional CJ Apa Serv; asigurarea calităţii şi a gradului de acces la serviciile de apă, conform principiului eficienţei costului şi al calităţii maxime în funcţionare, siguranţa îmbunătăţită a sistemelor de alimentare cu apă în aria de proiect; reducerea pierderilor fizice de apă, etc.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Altfel de poluare în lacul Bîtca Doamnei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ resurse esenţiale de apă potabilă ale României sunt poluate cu microplastic ■ aceasta este concluzia primului raport naţional privind poluarea cu microplastic a resurselor de apă dulce ale României ■ eşantioane pentru probe au fost prelevate şi din lacul Bîtca Doamnei ■

Concluzia îngrijorătoare a unui prim prim raport naţional de acest fel este că principalele ape dulci din România sunt poluate cu microplastic. Studiul respectiv a fost realizat şi lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociaţia Act for Tomorrow şi British Embassy Bucharest, care a finanţat proiectul.

Raportul intitulat Cartografierea Microplasticului în Apele din România a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România şi realizat prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul ţării.

Analizele au fost realizate de către specialişti în domeniu, în laboratoarele Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Bucureşti, Măgurele (INFLPR) – National Institute for Laser, Plasma & Radiation Physics, iar metodologia şi interpretarea rezultatelor a fost realizată cu sprijinul partenerilor de la Asociatia Ingmed Piteşti. Eşantioanele au fost colectate din următoarele râuri şi lacuri: Argeş – Vidraru şi Olteniţa; Bistriţa – Neamţ; Dâmboviţa – Bucureşti şi Joiţa; Dunăre – Orşova, Turnu Măgurele şi Galaţi; Ialomiţa; Mureş – Haţeg; Olt – Călimăneşti şi Islaz; Prut – Iaşi; Siret – Galaţi; Someşul Mare; Someşul Mic – Cluj; Parcul Natural Văcăreşti – Izvor şi Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamţ; Lacul Razim – Constanţa.

„Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezenţa microplasticului în toate probele analizate şi evidenţiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentraţiilor de microplastic şi elaborarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării cu microplastic a apelor, o importantă problemă de mediu“, se arată în raportul Asociaţiei Act for Tomorrow.

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din România: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). În ceea ce priveşte principalele deşeuri din care provin particulele de microplastic identificate în ape, ele sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii şi pungi (PE). În cadrul proiectului finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a fost elaborat, tot pentru prima dată, un set de recomandări pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum şi în dezvoltarea unei strategii naţionale privind protejarea apelor.

„Plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar“

Acestea pot fi consultate prin accesarea: https://bit.ly/3tI50LZ sau https://bit.ly/3sc1fhA. S-a mai concluzionat că e nevoie de noi studii pentru râurile mari din ţară şi stabilirea principalelor surse de poluare cu plastic, pentru stabilirea de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului.

O altă recomandare este „identificarea unor mecanisme de colaborare între instituţiile publice centrale şi locale, mediul privat şi societate civilă cu privire la implementarea cadrului legal privind gestionarea deşeurilor: implementarea infrastructurii de colectare separată la nivelul tuturor localităţilor şi aplicarea de sancţiuni“, după cum se arată în raportul Act for Tomorrow.

Materialele microplastice sunt particule mai mici de 5 milimetri, putând fi împărţite în două categorii, primare şi secundare. Primele sunt eliberate direct în mediu ca particule mici, 35% dintre ele provenind din spălarea hainelor din materiale sintetice, 28% din abraziunea anvelopelor, iar 2% sunt adăugate intenţionat în produsele de îngrijire personală. Microplasticele secundare provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari precum pungile din plastic sau sticle.

Numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creştere. În 2017, ONU a estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră. „Microplasticele din mare pot fi înghiţite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente şi băuturi, inclusiv în bere şi apa de la robinet.

Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătăţii umane, însă plasticul conţine adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanţele ignifuge, precum şi alte substanţe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit“, se precizează pe site-ul www.europarl.europa.eu – Actualitate Parlamentul European. La lansarea raportului au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Bogdan Bola, Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow şi dr. ing. Claudiu Sutam, de la Univesitatea Piteşti.

Citește știrea

Actualitate

Demisie surprinzătoare de la şefia Publiserv

Știre publicată în urmă cu

în data de

George Triboi a demisionat de la conducerea Publiserv, societate subordonată Consiliului Local Piatra Neamţ. Acesta şi-a motivat gestul prin aceea că nu se mai simţea dorit în echipă şi a negat orice presiune ce s-ar fi făcut asupra sa pentru a recurge la acest gest.

În urmă cu ceva timp, primarul municipiului Piatra Neamţ, Andrei Carabelea, i-a cerut demisia lui George Triboi, motivat de faptul că s-ar fi intervenit cu întârziere pentru îndepărtarea poleiului de pe străzile din oraş, în urma unui scurt episod de iarnă. Atunci, Triboi a refuzat să îşi dea demisia, susţinând că s-a intervenit conform contractului încheiat între Publiserv şi primărie. Iată că la câteva săptămâni distanţă, acesta a ales să plece din funcţia de director, afirmând că este mulţumit de ceea ce lasă în urmă şi că a reuşit să stabilizeze financiar societatea, aflată în dificultate în momentul preluării, şi să reducă din cheltuieli, inclusiv cu personalul “neproductiv”.

Director interimar al Publiserv este Marius Ghineţ, iar în ceea ce îl priveşte pe George Triboi acesta va ocupa postul de city-manager al oraşului Roznov.

Citește știrea

Actualitate

Sînt speranţe pentru ridicarea restricţiilor, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Primarul Romanului, Leonard Achiriloaei, a anunţat faptul că în oraş gradul de infectare comunitară a scăzut în ultima săptămînă, ajungînd la 3,7 la mia de locuitori, după o perioadă cînd municipiul de la confluenţa Moldovei cu Siretul s-a aflat în scenariul roşu. Edilul vrea ca populaţia să respecte, în continuare, regulile de protecţie sanitară şi se declară mulţumit de activitatea Centrului de vaccinare de la Colegiul Tehnic Miron Costin.

„Coborîrea riscului de infectare comunitară la 3,7 la mia de locuitori înseamnă că romaşcanii au respectat regulile de protecţie sanitară, legate de purtarea măştii, de respectarea distanţării sociale şi de o igienă riguroasă. Dacă aceste reguli de protecţie sanitară vor fi respectate, înseamnă că la sfîrşitul lunii mai – începutul lunii iunie restricţiile se vor mai relaxa şi multe din activităţile cu care eram obişnuiţi vor putea fi reluate. Pe de altă parte, Centrul de vaccinare de la Colegiul Miron Costin a funcţionat bine, aşa încît la ora aceasta peste 10.000 de romaşcani s-au imunizat cu doza unu şi unii cu cea de rapel. Am solicitat Direcţiei de Sănătate Publică deschiderea celui de al doilea centru, ce va da posibilitatea mai multor romaşcani să se vaccineze“, a declarat primarul.

Citește știrea

Trending