Contactează-ne

Actualitate

Ziua Drapelului – un mic istoric al steagului tricolor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ astăzi se serbează Ziua Drapelului Naţional al României ■ în 1834, domnitorul Alexandru D. Ghica Vodă a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii“ ■ revoluţionarii de la 1848 au arborat steagul tricolor ca simbol al luptei lor, dîndu-i denumirea de „stindard al libertăţii“ ■

Autorităţile din principalele oraşe ale judeţului Neamţ vor marca marţi, 26 iunie, prin diverse manifestări, Ziua Drapelului Naţional al României. Astfel de solemnităţi sînt programate la Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ. Astfel, în urbea de sub Cetatea Neamţ membrii echipei din fruntea primăriei, consilieri locali şi cetăţeni se vor aduna la ora 11 pe platoul din faţa Casei Culturii cu prilejul ridicării drapelului naţional pe cel mai înalt catarg, după intonarea imnului de stat. Programul va mai include o rugăciune de mulţumire şi alocuţiuni referitoare la însemnătatea tricolorului, simbol al identităţii şi unităţii naţionale. Manifestarea se va încheia cu un moment artistic susţinut de artiştii locali. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului naţional al României prin Legea 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale ţi ale Ministerului de Interne. Iată şi o scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional, după cum este consemnată în enciclopedia virtuală Wikipedia. În 1834, cînd ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, cînd conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii“. Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), iar cel atribuit armatei era compus din roşu, galben şi albastru, cu un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pămînt românesc. O informaţie despre drapel o descoperim în mărturiile francezului Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al Colegiului Sfîntul Sava din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva, zona Comarnic – Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt. Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.

Egalitatea, verticalitatea şi numărul perfect

În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, cînd a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional. Revoluţionarii de la 1848, atît cei din Transilvania, cît şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor ca simbol al luptei lor, avînd inscripţionat lozinca: „Frăţia: Dreptate – Frăţie“ şi dîndu-i denumirea de „stindard al libertăţii“. O lună mai tîrziu, „văzînd cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că „stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin“. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lîngă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fîlfîind“. În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, „zi de mîntuire pentru toată România“, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române“, a întregii naţiuni. Potrivit unei alte ipoteze, tricolorul se impune ca drapel naţional in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pînă în 1862, a avut fîşia albastră plasată sus, urmînd ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîşia roşie să fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, cînd Guvernul revoluţionar a decretat că Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect. Pe lîngă România mai există alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Accident cu patru victime

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier soldat cu patru victime s-a produs pe 8 noiembrie în localitatea Păstrăveni. Un tânăr care încerca să întoarcă un autoturism a intrat în coliziune cu un altul, iar patru persoane au suferit leziuni.

“La data de 8 noiembrie, în jurul orei 13:30, polițiștii din cadrul Poliției orașului Târgu-Neamț au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier, în localitatea Păstrăveni.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un tânăr, de 25 de ani, din Păstrăveni, ar fi efectuat manevre pentru întoarcerea autoturismului pe care îl conducea, ar fi intrat în coliziune cu un autoturism, condus de un bărbat de 58 de ani, din Târgu-Neamț.

În urma evenimentului rutier, a rezultat rănirea conducătorului auto de 58 de ani și a altor 3 persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani, din Păstrăveni, pasageri în ultimul autoturism.

Ambii conducători au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

În cauză, polițiștii continuă cercetările, sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă în vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care a avut loc evenimentul rutier”, a declarat subinspector Ramona Ciofu, purtător de cuvânt al IPJ Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Reacţie fermă a Ministerului Afacerilor Externe după votul ruşinos al Austriei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ministerul Afacerilor Externe a avut o reacţie fermă după ce Austria a votat împotriva aderării României la Spaţiul Schengen. Ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată joi seară la sediul MAE pentru a i se face cunoscut protestul României faţă de votul exprimat de Austria.

“Ministerul Afacerilor Externe respinge ferm ca total inadmisibilă poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen astăzi, 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene.

MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022.

Din păcate, Austria a decis să ignore toate aceste elemente prin votul negativ exprimat astăzi, în contradicție flagrantă cu poziția favorabilă exprimată de celelalte state membre și în pofida demersurilor politico-diplomatice intense derulate pe lângă partea austriacă, la toate nivelurile, prin care partea română a prezentat ministerului de interne și celorlalte autorități din Austria argumente convingătoare, realiste și pertinente, atât privind nivelul de pregătire tehnică, cât și elemente concrete privind protejarea frontierei externe a UE.

Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât această poziție de neacceptare a României a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg, prin Declarația Comună a miniștrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menționează ,,sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei și Croației în decembrie 2022”.

Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste. Dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiați ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toți partenerii europeni și euroatlantici.

MAE regretă consecințele nedorite pe care votul negativ  exprimat astăzi de Austria le are asupra unității și coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acționa în direcția consolidării construcției europene, mai ales în condițiile în care România a dovedit angajamentul său clar de a contribui activ la consolidarea acțiunii și integrării europene în baza principiilor solidarității și unității.

Din dispoziția ministrului afacerilor externe, ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată în această seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziția României expusă mai sus și protestul MAE față de atitudinea nejustificată și inamicală a Austriei, care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale. Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenței unor relații diplomatice îndelungate, cu o tradiție de peste 100 de ani, între țările noastre, precum și al cooperării bilaterale substanțiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanți ai României și al doilea investitor străin pe piața românească. În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional și european, precum și coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internațional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei. De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm față de acuzațiile exprimate de autoritățile austriece cu privire la așa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmații care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.

În continuare, MAE va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții românești implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spațiul Schengen, ca parte esențială a consolidării securității interne a Uniunii Europene în ansamblul său.

MAE reamintește faptul că în toată această perioadă partea română a acționat ferm, prin demersuri concrete și complexe, reușind cu succes înlăturarea obiecțiilor Regatului Țărilor de Jos și Suediei. În acest context, trebuie subliniat că votul Olandei din Consiliul JAI din 8 decembrie nu a fost dat împotriva României, așa cum a fost clar menționat de partea olandeză în cadrul reuniunii.

MAE își exprimă aprecierea deosebită pentru sprijinul de care România a beneficiat din partea Președinției cehe a Consiliului UE, a Comisiei Europene și a Parlamentului European, a tuturor partenerilor europeni, precum și a partenerilor de cooperare din țara noastră care au sprijinit demersul României”, se precizează în comunicatul emis de MAE.

Citește știrea

Actualitate

Moş Crăciun a revenit acasă, la Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Moş Crăciun a revenit acasă, la Piatra Neamţ, joi, 8 decembrie, fiind primit de câteva sute de pietreni prezenţi în centrul oraşului, alături de oficialităţile locale.

Evenimentul, evident unul simbolic, dar încărcat de emoţie, s-a produs joi în centrul oraşului, fiind marcat inclusiv prin aprinderea instalaţiei ornamentale din bradul înalt de 20 de metri, achiziţionat de Primăria Piatra Neamţ, dar şi a iluminatului ornamental din oraş.

”Acum 600 de ani, oraşul nostru se numea Piatra lui Crăciun. Se zice că pe atunci, Moș Crăciun avea o casă la Piatra Neamţ. Eu zic că de anul acesta, trebuie să-l chemăm pe Moș Crăciun din nou acasă, să ştie că îl aşteaptă din nou aici o casă, în centrul oraşului, în foişorul nostru, o casă în care îi urăm bun venit, poate chiar își dorește să-și facă buletin de Piatra Neamț (… ) Împreună cu voi în seara asta, m-am convins de un lucru. Eu cred că Piatra Neamţ este un oraș minunat, că Piatra Neamț este un colț de rai”, a declarat Andrei Carabelea, primarul municipiului Piatra Neamţ.

Nu au lipsit un joc de artificii, dar şi proiecţiile laser pe Turnul lui Ştefan şi pe clădirile de pe platoul Curţii Domneşti. Centrul oraşului s-a transformat în mod real în oraşul lui Moş Crăciun, dovezi fiind personajele din poveştile specifice sărbătorilor de iarnă, dar mai ales căsuţa lui Moş Crăciun, în foişorul din Parcul Central, acolo unde copiii vor putea să-l întâlnească, să stea de vorbă cu el și să-i vadă pe spiriduși în acțiune, împachetând cadouri. Moș Crăciun îi va aștepta cu câte o surpriză în fiecare zi pe cei mici de la ora 14, până seara târziu la ora 20.

O invitaţie inedită a fost făcută de viceprimarul Marius Irimia, care i-a rugat pe pietreni să vină cu o cutie, frumos împachetată, pe care să o lase sub bradul de Crăciun din centrul oraşului, urmând ca aceasta să fie folosită pentru a împodobi impresionatul pom.

„A fost o cursă contra-cronomentru cu pregătirea acestui Târg de Crăciun. Pomul de Crăciun trebuie să fie ornat de cei dragi din familie, iar noi pietrenii suntem o mare familie şi vin cu o propunere, cu o rugăminte, ca fiecare să aducă o cutie ornată cu un ceolofan rezistent la apă şi să o lăsăm la baza bradului. Vreau ca acest pom să fie împodobit de toţi pietrenii. Va fi primul brad din ţară împodobit de cetăţenii urbei. Cutia trebuie să fie uşoară, goală, rezistentă la apă iar colegii vor urca cutiile în pom. Sper ca până în seara de Crăciun să avem bradul împodobit cu sute de cutii”, a declarat viceprimarul Marius Irimia.

Citește știrea
Advertisement








Trending