Zilele Ștefaniene, ample manifestări dedicate voievodului moldovean

■ urbea mușatină a găzduit, timp de patru zile, o multitudine de manifestări cultural-științifice, dedicate celei de a doua ediții a manifestării ■ au participat numeroși invitați din Basarabia și din localitățile Moldovei ■ a fost o sesiune de comunicări științifice, prezentări de carte, expoziți de cartofilie și numismatică ■ manifestarea s-a încheiat cu un pelerinaj la ctitoriile marelui voievod ■

În perioada 1-4, iulie urbea mușatină găzduiește cea de a doua ediție a manifestărilor intitulate Zilele Ștefaniene, care-s organizate de către Muzeul de Istorie Roman, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Complexul Muzeal Național Neamț, Primăria Municipiului Roman și Asociația „Visarion Puiu”.

Programul dedicat acestei ediții găzduite de Muzeul de Istorie a cuprins comunicări științifice, expoziție de cartofilie, expoziție medalistică, prezentare de carte și un pelerinaj la ctitoriile ștefaniene. IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a delegat ca la acest eveniment să fie reprezentat pe preot arhimandrit Andrei Ioniuță și de preot dr. Florin Țuscanu.

Sâmbătă, 1 iulie și duminică, 2 iulie în cadrul hramului bisericii „Ștefan cel Mare și Sfânt” din municipiul Roman s-au organizat activități cultural-religioase și social-filantropice. Luni,3 iulie, la ora 10.00, în Sala Unirii a Muzeului de Istorie din Roman a avut loc simpozionul „Ștefan cel Mare și Târgul Romanului”, deschis de muzeograful Adrian Ciobanu, șef al Muzeului de Istorie Roman.

A urmat cuvântul de salut al organizatorilor, rostit de pr. dr. Florin Țuscanu, președintele Asociației „Visarion Puiu”, urmat de mesajul autorităților locale, rostit de primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei. Sesiunea de comnicări științifice a fost moderată de arhidiaconul prof. dr. Vasile Demciuc și pr.dr. Florin Țuscanu. Istoricul militar Sorin Grumuș a prezentat o comunicare legată de „Bătălia de la Doljești în opera istoricului Nicolae Grigoraș”.

Arhidiaconul prof. dr. Vasile Demciuc, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, a prezentat comunicarea „Luca Arbore, sfetnic la trei domnitori”. Elena Pintilie, director al Bibliotecii Naționale din Republica Moldova și Victoria Vasilică, șef Secție Studii și cercetări în biblioteconomie au prezentat comunicarea „Biblioteca Națională a Republicii Moldova, instituție de cultură și spiritualiate românească”. Veronica Cosovan, șef secție carte veche și rară de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova a prezentat referatul intitulat „Circulația manuscriselor ștefaniene în spațiul basarabean”.

Mihaela Ciobanu, șefa Muzeului de Artă din Roman, a vorbit despre Tabloul lui Ștefan cel Mare, realizat de Epaminonda Bucevschi, păstrat la Muzeul de Istorie Roman. Dr. Laurențiu Chiriac, reprezentant al Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui a prezentat auditoriului informații despre „Ștefan cel Mare și ctitoriile sale din județul Vaslui”.

Ștefan cel Mare și Sfânt, punte de legătură, peste timp, între Basarabia și Patria Mamă

Din delegația basarabeană la manifestare a făcut parte și protoiereul dr. Maxim Melinte, care a prezentat comunicarea ștințifică „Ștefan cel Mare și mănăstirea Vatoped”. Inginerul Cornel Nicolau și profesor Elena Nicolau de la Editura „Cetatea Doamnei” din  Piatra Neamț au prezentat referatul intitulat „Ctitorii ștefaniene în Ardeal”.

După pauza de prânz, preot dr. arhimandrit Mihail Daniliuc, de la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț, a prezentat o comunicare despre „Ștefan cel Mare în ținutul Iașilor”, iar ing. Constantin Pațilea și ing. Viorel Nicolau din Piatra Neamț au vorbit despre „Ștefaniada”. Profesorii Mihaela Chelaru și Vasilică Munteanu, de la Bacău, au prezentat comunicarea „Ștefan cel Mare în medalistica românească“.

Apoi, arhimandritul dr. Andrei Ioniță, de la Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, a susținut comunicarea „Episcopul Romanului Tarasie și Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”. Șeful Muzeului de Istorie Roman, Adrian Ciobanu, a vorbit despre „Cetățile Romanului în vremea lui Ștefan cel Mare”. O altă lucrare prezentată de pr.Andrei Crețu, de la Episcopia Hușilor, s-a referit la „O ctitorie ștefaniană. Biserica cu harmul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui”.

Colonel în rezervă Miluță Aniculăesei, fost șef al Centrului Militar din Roman, a prezentat comunicarea „Locul și rolul jucat de Cetatea Nouă a Romanului în sistemul de apărare al Moldovei”. Pr. dr. Aurel Florin Țuscanu a vorbit despre „Ierahii și titulatura scaunului vlădicesc de la Roman în timpul lui Ștefan cel Mare“. A fost apoi vernisată Expoziția de cartofilie „Ctitorii ștefaniene în vechi cărți poștale românești”, prezentată de colecționarul Vilică Munteanu, din Bacău.

Același pasionat colecționar a prezentat și expoziția intitulată „Ștefan cel Mare în medalistica românească”. Manifestarea a cuprins și prezentarea de carte a prof. univ. dr. Vasile Demciuc, intitulată „Luca Arbore, portarul Sucevei”, apărută la Editura Crimca, din Suceava, în 2023, prezentată de pr. Ciprian Blaga, consilier Eparhial la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, director al Editurii Crimca.

A urmat prezentarea lucrării „Pseudo-cronică romașcană ilustrată”, apărută la Editura Cetatea Doamnei din Piatra Neamț. Profesorul Nicolae Ciudin de la Iași a prezentat conșținutul lucrării „Zodia Ștefaniană”. Același autor a prezentat și „Imnul Ștefanian”. Manifestarea s-a încheiat cu o agapă creștină și cazarea oaspeților de peste Prut.

Marți, 4 iulie 2023, este organizat un pelerinaj la ctitoriile ștefaniene din Neamț: Mănăstirea Războieni, Biserica Sfinții Arhangheli (1496), Cetatea Neamțului, Mănăstirea Neamț, Biserica Înălțarea Domnului (1497), Mănăstirea Bistrița -Turnul clopotniță Ștefanian, paraclisul cu hramul Ștefan Ioan cel Nou de la Suceava” (1498).

La Piatra Naemț urma să fie vizitată Biserica Domnească Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (1498) și Turnul clopotniță (1499) Piatra Neamț. A fost vizitat și Muzeul de Artă din Piatra Neamț unde este organizată expoziția omagială „Ștefan cel Mare și Sfânt”, cu prilejul împlinirii a 525 de ani de la sfințirea Bisericii Domnești Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Piatra Neamț (1