Zilele Mitropolit Visarion Puiu. Înaltul prelat este unicul ierarh român condamnat la moarte de comuniști

■ Asociația „Visarion Puiu” a organizat, la Pașcani, manifestări legate de comemorarea mitropolitului ■ înaltul prelat a fost condamnat la moarte în contumacie, de către Tribunalul Poporului ■ pe 21 februarie 1946 ■

În județul Iași, la Pașcani, pe 20 februarie 2025, a avut loc un eveniment deosebit, dedicat comemorării mitropolitului Visarion Puiu, o personalitate marcantă a Bisericii Ortodoxe Române. Arhimandritul Andrei Ioniță și părintele Florin Țușcanu, președinte al Asociației „Visarion Puiu” au oficiat Sfânta Liturghie în biserica „Sfinții Voievozi”, urmată de slujba Parastasului.

În continuare, în sala mare a Protopopiatului Pașcani, s-a desfășurat simpozionul intitulat „Arhiereul Visarion Puiu”, unde au fost prezentate comunicări științifice despre viața și activitatea mitropolitului, subliniind rolul său în organizarea bisericească și în promovarea valorilor ortodoxe. Evenimentul a fost organizat sub îndrumarea părintelui protopop de Pașcani, Gheorghe Muraru.

În rubrica „Dreptul la neuitare”, de pe pagina de Facebook, preot dr. Florin Țuscanu a vorbit despre faptul că, imediat după instaurarea regimului comunist în România, în luna mai 1945 a fost înființat așa-zisul „Tribunal al Poporului” București, cu menirea de a identifica și condama persoanele care au uneltit împotriva intereselor statului român, considerate „vinovate pentru dezastrul țării”.

Preotul Țuscanu spune că Securitatea comunistă a întocmit atunci un tabel cu 302 persoane (vinovați – inculpați). „La numărul curent 293 a fost trecut Mitropolitul Visarion Puiu, fost șef al Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria (1942-1943). Persoanele incriminate erau grupate în așa-numite loturi, iar Visarion Puiu făcea parte din lotul 11”, a spus părintele, care a citat din documentul amintit și capetele de acuzare pentru care era judecat Visarion Puiu.

În rechizitoriul se spunea că cele 302 persoane „Fac parte din coloana a V-a germană din România, care prin grai, prin scris, prin acțiune personală au subjugat țara Germaniei hitleriste din punct de vedere ideologic, politic, militar, economic și financiar, au declarat și susținut războiul împotriva URSS, au semănat și cultivat ura contra popoarelor conlocuitoare din România”.

Actul de învinuire, a arătat pr. FlorinȚuscanu, cuprindea 46 de file de acuzații pentru  11 persoane. Documentul aprobat în data de 19 februarie 1946 de către Consiliul de Miniștri a fost trimis către „Tribunalul Poporului”. A urmat chemarea în judecată, pe 20 februarie, prin citație publicată în „Monitorul Oficial”, în ziarul „Scânteia” și prin comunicate difuzate la postul național de radio.

A avut loc procesul, Visarion Puiu fiind judecat în lipsă. Plecase din țară în august 1944 și se afla în Italia, la Mănăstirea Maguzzano (lângă Verona). Sentința a fost pe 21 februarie 1946, în ședință publică: „Acuzatul Visarion Puiu, fost Mitropolit al Odessei, este acuzat de dezastrul țării prin săvârșirea crimei de război prevăzută de art. 2, lit. J și pedepsită de alin. 3 din Legea 312/1945.

De aceea este condamnat (în contumacie – n.r.) să sufere pedeapsa cu moartea”. Prin aceasta, spune preotul Țuscanu, Visarion Puiu a deschis lista clericilor stigmatizați de regimul comunist ateu, fiind unicul ierarh român condamnat la moarte de comuniști. Pomenirea lui în fiecare an, la finele lunii februarie, se face în cadrul unor ample manifestări cultural-științifice și religioas.

Cea mai importantă este „Zilele Mitropolit Visarion Puiu”, ajunsă acum la cea de-a XXIX-a ediție consecutivă, mai spune părintele Țuscanu și reprezintă nu doar un act de recunoștință, de prețuire a posterității, ci și o încercare a noastră de a-i cunoaște viața și activitatea pe baza mărturiilor documentare, dar și pentru a-l reașeza acolo unde-i este locul în istorie, anume lângă marii bărbați ai Bisericii acestui neam și nu în rândul „criminalilor de război”.