Zi de mare sărbătoare la Mănăstirea Neamț. Istorii mai puțin știute despre ctitoria voievodului Ștefan cel Mare

Biserica așezământului de cult din județul Neamț a fost construită și sfințită spre sfârșitul domniei voievodului moldovean

Zi de mare sărbătoare la Mănăstirea Neamț este pe data de 29 mai 2025, fiind hramul așezământului. La fel ca-n fiecare an, de Înălțarea Domnului, aici sunt așteptați foarte mulți credincioși nemțeni din localitățile învecinate. Dar vin și pelerini din alte zone ale Moldovei.

Zi de mare sărbătoare la Mănăstirea Neamț este și toamna, când are loc al doilea hram. Mănăstirea seculară îl sărbătorește, la fiecare 15 noiembrie, pe Cuviosul Paisie de la Neamţ. Iar data de 14 din aceeași lună are o semnificație aparte. În 1497 era sfințită biserica ctitorită de Ștefan cel Mare, după bătălia cu polonezii conduşi de regele Albert.

Lucrările începute în 1485 au durat doisprezece ani  (FOTO – Oana Nechifor – Doxologia.ro). A fost zidită pe locul fostei biserici ctitorite de domnul Petru Muşat, care a fost grav avariată de un cutremur. Cel mai probabil, după cum susţin istoricii, a avut loc în 1471.

Nu există niciun dubiu despre ctitorul construcţiei din piatră, după cum rezultă din pisania, în limba slavonă, fixată în pronaos. „Doamne Iisuse Hristoase, primeşte acest hram (…) acopere-ne cu mila Ta de acum şi până în veac. Io Ştefan Voievod a binevoit şi a început şi a zidit acest hram pentru rugăciunea sa.

Și a Doamnei sale Maria şi a fiului său Bogdan şi a celorlalţi fii ai săi şi s-a sfârşit în anul 7005 (1497) iar al domniei sale anul patruzeci şi cel dintâi curgător luna lui noiembrie în 14“. Noua biserică este printre ultimele ale domniei sale.

„În acea vreme a venit şi Albert, craiul leşesc, cu multă putere”

Tocmai din această cauză s-a dorit să fie o construcţie unică, impunătoare, atât din punct de vedere artistic, cât şi arhitectural. Iar întâmplarea a făcut ca sfinţirea ei să se facă într-un context istoric aparte. La puţin timp după ce oastea moldovă învingea, în octombrie 1497, în Codrii Cosminului, pe polonezii regelui Albert.

„În acea vreme a venit şi Albert, craiul leşesc, cu multă putere, şi mult a săpat la cetatea Sucevei şi n-a  putut lua cetatea. Iar Ștefan Voevod a mers asupra-i cu putere cu oastea sa şi l-a batut la Cozmin, în anul 1497. Și apoi s-a îtors din război şi a sfinţit biserica aceasta în acelaşi an, luna lui noiembrie, în 14“, consemna, în anul 1512, gramăticul Dimitrie.

Mănăstirea Neamț este cel mai mare și mai vechi așezământ monahal din Moldova,  fiind declarat monument istoric. Este atestată documentar din 1407, dar viața monahala ar fi început din veacul al XII-lea. Ctitorirea mănăstirii a început pe timpul lui Petru I Mușat (1375-1391), care a construit aici prima biserică din piatră.

În prezent, ea nu mai există. Pe amplasamentul mănăstirii existase și o bisericuță  mai veche, din lemn, numită Biserica Albă, construită de călugări cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare, la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului.

Revenind la cele petrecute astăzi la așezământul nemțean, slujba a fost programată să înceapă la ora 08.30. A constat în Sfințirea Apei la Aghiazmatarul din fata mănăstirii. Apoi a fost Sfânta Liturghie, în incinta mănăstirii. Conform canoanelor, un alt ritual bisericesc a avut loc în seara de 28 mai 2025, când a avut loc slujba de priveghere.

Pe aceeași temă: https://monitorulneamt.ro/dezgroparea-osemintelor-marilor-duhovnici-cleopa-si-paisie-de-la-manastirea-sihastria-o-etapa-din-procesul-de-canonizare-foto/