Contactează-ne

Actualitate

Zelenski crede că nu pacea, ci cel de al Treilea Război Mondial salvează Ucraina

Știre publicată în urmă cu

în data de

După aproape 9 luni de război în Ucraina, am reuşit să înţelegem, prin efort propriu, nu cu ajutorul propagandei, că în acea ţară conflictul există demult şi gravitează în jurul problemei privind prezența populaţiilor ruse şi rusofone. Exponentul rusofobiei ucrainenilor, exacerbate cu sprijin occidental după 2004, este Volodimir Zelenski, care nu-i înghite pe ruşi şi cu atât mai puţin pe Vladimir Putin.

La rândul său, Putin este exponentul renaşterii puterii imperiale ruse, care prelungeşte conflictul dintre ruşi şi ucraineni cu câteva secole în urmă. Fac parte dintre acei români care nu văd deosebirea dintre ruşi şi ucraineni. Consider că o apă îi spală şi că românii au avut destul de suferit din cauza lor, de-a lungul secolelor, indiferent pe ce mal al Prutului s-au situat. Ruşii ne-au confiscat teritorii, cu care i-au împroprietărit mai apoi pe ucraineni, pentru a le făuri un stat.

Astăzi, în proiectul de dezmembrare a Ucrainei, ruşii au ajuns să se gândească la retrocedarea către România a Bucovinei de Nord, a Buceagului şi a Herţei. Să devenim peste noapte partizani ai vreunuia dintre aceşti vecini, ruşi sau ucraineni, care s-au dovedit veșnic potrivnici noua, ar reprezenta un afront adus tragicei noastre istorii. Atât ruşii, cât mai ales ucrainenii, urmăresc atragerea noastră, precum şi a altora, în a fi susţinătorii lui Putin sau ai lui Zelenski, care sunt acum nemulţumiţi că au ieşit păcăliţi din bâlciul partajului destrămării Uniunii Sovietice în 1991.

Să fie clar pentru toți, că noi românii nu avem nicio implicare în conflictul ruso-ucrainean, doar ne deranjează zarva creată. Lui Klaus Iohannis ar trebui să i se spună că nu are nimeni dreptul să ne ceară să facem dovada partizanatului faţă de cauza ucraineană. Cum nu ni s-a cerut să facem dovada partizanatului în cauza afganistană, irakiană, iraniană, siriană, libiană, sârbă sau a altor popoare, care au fost devastate de alţi agresori. În acele conflicte, agresorii au făcut multe victime, dar Ucraina, prin vocea lui Zelenski, vrea să ne convingă că numai victimele ruşilor trebuiesc luate în seamă.

Victimele Statelor Unite, ale Marii Britanii, ale Franţei, ale Germaniei, ale NATO sau ale altor state agresoare nu sunt considerate relevante, pentru că nu sunt ale Rusiei. Unii scormonitori ar putea găsi dovezi, că şi acele victime nerelevante se puteau datora tot ruşilor. Sacțiunile aplicate agresorului rus din Ucraina, au afectat mai mult pe occidentali şi pe aliaţii lor. Dacă s-ar fi aplicat sancţiuni şi agresorilor Afganistanului, Irakului, Iranului, Siriei, Libiei, Serbiei şi altor ţări, războiul din Ucraina ne-ar fi prins în fundul gol.

Recent, o Rezoluție a ONU a stabilit să blocheze conturile Rusiei pentru a fi confiscată suma de 400 de miliarde de dolari, care să fie oferită Ucrainei ca despăgubiri de război. Rusia a ripostat, susținând că în cazul Irakului, Afganistanului, Serbiei si a altor țări agresate de Statele Unite, ONU nu a stabilit acordarea de despăgubiri de război. Cu gândul la cei 400 de miliarde de dolari, oligarhii Ucrainei au început să-și rezerve locuri la avion, pentru a se reîntoarce în țară.

Gogoşile propagandei de război

Dacă nu ar fi tragică, atmosfera războiului din Ucraina, ca şi aceea a războaielor din Irak, Serbia, Afganistan, ar avea ceva în comun cu atmosfera de bâlci tradiţional dintr-o țară din Orientul Mijlociu sau din Balcani. Mai sunt români care îşi amintesc de atmosfera bâlciurilor noastre tradiţionale, în care te mişcai în acea hărmălaie polifonă specifică, produsă atât de vânzătorii de iluzii, cât şi de cumpărătorii acestor iluzii.

Îmi amintesc că din toată hărmălaia se detaşau chemările vânzătorilor de gogoşi, care strigau promoţional – „Ia gogoaşa neamule!”. Momentul culminant era când vânzătorul pescuia din uleiul încins iluzia unei gogoşi, pe care o tăvălea prin zahăr vanilat, ţi-o întindea cu o mână, în timp ce, cu cealaltă îţi înhăţa leul, pe care îl înfunda în buzunarul larg al unui șorț soios. Gogoaşa nu era mare lucru, dar te fascinau fabricarea şi savoarea ei şi nu-ţi mai puneai întrebări.

Pentru că nu-ţi ajungea nici pe o măsea, gogoaşa se mai numea şi scovergă sau minciunea. Astăzi, în tot vacarmul războiului din Ucraina se detaşează tot vânzătorii de gogoşi, atât din tabăra protagoniștilor, cât şi din tabăra celor care câştigă miliarde din acest război. Sunt vânzătorii de gogoşi propagandistice, a căror rol se limitează la prostirea oamenilor curioşi să ştie ce se petrece în zona non-NATO a Europei.

Singura deosebire faţă de bâlciurile noastre tradiţionale este că prestaţia acestor vânzători de gogoşi propagandistice este să se vânture prin faţa camerelor de luat vederi sau prin redacţiile unor publicaţii, având rolul de prezentatori de ştiri, de analişti militari, de redactori, de scriitori de răvaşe pe Twitter sau de simpli părerologi. Gogoşile lor sunt botezate pompos ştiri pe surse, break-news-uri, analize militare sau dezbateri politice. Cenzura instalată ne obligă să îngurgităm aceste gogoşi pe nemestecate, operaţiune specifică manipulării.

Pe măsură ce lucrurile se complică în Ucraina, se accentuează şi manipularea românilor. Am ajuns victimele unui asediu al „minciunelelor” produse de vânzătorii propagandei de război, a căror scop este să ne pervetească percepţia, pentru a vedea realitatea prin ochelarii lui Putin, ai lui Zelenski, ai Statelor Unite, ai NATO sau ai lui Soros. În România, manipularea a devenit o afacere de presă, după modelul presei occidentale, precum CNN sau BBC.

Nu avem acces direct la informaţiile crude, ci doar la informaţiile prelucrate, prăjite şi aromate cu vanilia credibilităţii, cu valoare de informaţii second-hand, ca nişte veritabile minciunele. Faţă de războiul din Ucraina, românii au reacţii diverse, afişând un comportament ambiguu, cu atât mai mult, cu cât Guvernul nostru nu reuşeşte să convingă dacă suntem o naţiune independentă sau dependentă.

În mod normal nu ar trebui să avem vreo dependenţă faţă de războiul ruso-ucrainean, care nu este războiul nostru şi vorba mătuşii Ileana, spele-se pe cap. România, graţie parteneriatului strategic cu SUA, are un mare handicap. Handicap care decurge din faptul că suntem membrii NATO, şi că prin noi, NATO are o graniţă de 650 kilometri cu Ucraina.

Bâlci cu rachete în Polonia

Marţi 15 noiembrie, mai spre seară, o rachetă modestă ca mărime şi parcurs a căzut într-o tarla dintr-un sat din Polonia, situat la şase kilometri de graniţa cu Ucraina. Racheta a produs o groapă, a răsturnat cu roțile în sus remorca unui tractor şi ce este mai rău, a ucis doi săteni aflați în preajmă. Un post de radio local, pe post de sursă primară, a relatat firesc evenimentul local, care s-a rostogolit prin preluare şi prelucrare, devenind instant un eveniment mondial.

Autorităţile poloneze au reacţionat imediat şi proporţional cu „dragostea” lor nemărginită faţă de ruşi, care o întrece pe cea faţă de ucraineni, declarând că ruşii sunt autorii loviturii. Convingerea lor se baza pe legenda că numai ruşii au în dotare astfel de șmelțuri, pe care le cam folosesc alandala. Luate prin surprindere, autorităţile Poloniei, ţară care este membră NATO, s-au repezit la Tratatul Alianţei Nord Atlantice şi au decretat că trebuie aplicate prevederile articolului 4, care stabileşte declanşarea consultării statelor aliate.

Decizia luată nu era menită să liniștească, ci să amplifice îngrijorarea noastră. Rostul consultărilor viza oportunitatea aplicării prevederilor articolului 5 din Tratat, care permiteau NATO să atace Rusia. Aceasta este o capcană pe care americanii o evită cât pot, pentru că un război cu Rusia duce inevitabil la război nuclear. O astfel de oportunitate, că în sfârșit Rusia a atacat o ţară NATO, nu putea fi ratată de Zelenski, care este arhicunoscut pentru dorinţa lui acerbă de a atrage NATO într-un conflict cu Rusia.

Zelenski s-a adresat imediat întregii lumi, postându-şi podcastul pe Twitter, în care cerea ultimativ intervenţia NATO, pentru că sunt îndeplinite toate condiţiile articolului 5 din Tratatul Alilanței Nord Atlantice, pentru că Rusia a atacat Polonia cu două rachete. În fond, asistăm la o premieră mondială, în care un Război Mondial real poate fi declanşat de o postare iresponsabilă pe Twitter. Pe motiv că Rusia atacase Polonia, Zelenski a cerut declanșarea celui de al Treilea Război Mondial.

Fără să-i pese că un astfel de război este și ultimul. Printr-o astfel de cerere aberantă, Zelenski consideră că niciun sacrificiu nu este prea mare, dacă prin acesta se rezolvă conflictul lui cu Putin. Consecinţele unui război nuclear sunt expediate cinic de Zelenski, considerând că „dacă Ucraina nu e, nimic nu e”. După capul lui Zelenski, problema ucraineană nu poate fi rezolvată decât printr-un război mondial, în care el şi-a adjudecat rolul de erou al lumii.

Încercarea lui Zelenski de a profita de pe urma rachetei rătăcită prin Polonia, pentru a deveni eroul lumii, a fost dejucată chiar de sponsorii lui de peste Ocean. Preşedintele SUA, Joe Biden, pe care racheta l-a prins în Bali, la întâlnirea G-20, a declarat că nu au fost două rachete, ci doar una şi aia venea dinspre Ucraina, dar că nu există indicii că a fost trasă de ruşi.

Secretarul general al NATO, Stoltenberg, după ce s-a consultat cu SUA şi cu Marea Britanie, a transmis că racheta a fost trasă de Ucraina, dar că tot Rusia este de vină, că atacă Ucraina. Ciudat mod de a partaja responsabilitatea. După Stoltenberg și alții ca el, agresorul este vinovat și pentru toate consecințele ripostei celui agresat, acesta fiind absolvit de orice responsabilitate. Preşedintele Poloniei, Duda, a declarat că incidentul a fost provocat de Ucraina, dar fără intenţie. Duda a blocat astfel isteria lui Zelenski.

Marea dilemă – Hersonul a fost părăsit voluntar de ruşi sau eliberat de ucraineni?

Ruşii au părăsit voluntar Hersonul, rămânând de a fi administrat mai departe pe cheltuiala Kievului. Trebuie ştiut că majoritatea populaţiei din Herson este de origine ucraineană. NATO consideră că retragerea ruşilor din Herson, „demonstrează curajul incredibil al ucrainenilor”. NATO se referă probabil la curajul ucrainenilor de a ocupa un oraş părăsit voluntar de ruşi, şi de a arbora steagul Ucrainei, fără a consuma un cartuş.

A fost o victorie politică a Ucrainei, nu o victorie de arme pe care Occidentul ar vrea să şi-o adjudece pentru a justifica sprijinul masiv acordat lui Zelenski, în arme şi bani. Zelenski s-a înfăţişat şi el în Herson, pentru a culege ovaţiile locuitorilor ucraineni, acordate „învingătorului”.

Şeful Pentagonului, generalul Mark Milley a declarat miercuri 16 noiembrie, că ucrainenii nu au nicio şansă privind „probabilitatea unei victorii militare ucrainene, însemnând alungarea totală a ruşilor” şi că retragerea ruşilor din Herson împinge Ucraina spre rezolvarea conflictului printr-o soluţie politică.

Obediența faţă de hegemonia SUA a transformat occidentul într-un aliat de nădejde al Ucrainei, avansându-l pe actorul de comedie Volodimir Zelenski, de pe platoul de filmare, la şefia Statului Major al alianţei anti-ruse. Şefii statelor europene se dau în vânt să intre în graţiile lui Zelenski, jucând după cum acesta le cântă, deși opinia generală în țările lor este că soluția încheierii conflictului este pacea, nu războiul.

Recent, Victor Orban, premierul Ungariei, atrăgea atenția că „declaratiile lui Zelenski sunt iresponsabile”. Dar cu o floare nu se face primăvară şi drumul până la pace în Europa este lung. Nu trebuie decât să fim calmi, că postări pe Twitter se vor mai face.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Accident cu patru victime

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier soldat cu patru victime s-a produs pe 8 noiembrie în localitatea Păstrăveni. Un tânăr care încerca să întoarcă un autoturism a intrat în coliziune cu un altul, iar patru persoane au suferit leziuni.

“La data de 8 noiembrie, în jurul orei 13:30, polițiștii din cadrul Poliției orașului Târgu-Neamț au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier, în localitatea Păstrăveni.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un tânăr, de 25 de ani, din Păstrăveni, ar fi efectuat manevre pentru întoarcerea autoturismului pe care îl conducea, ar fi intrat în coliziune cu un autoturism, condus de un bărbat de 58 de ani, din Târgu-Neamț.

În urma evenimentului rutier, a rezultat rănirea conducătorului auto de 58 de ani și a altor 3 persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani, din Păstrăveni, pasageri în ultimul autoturism.

Ambii conducători au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

În cauză, polițiștii continuă cercetările, sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă în vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care a avut loc evenimentul rutier”, a declarat subinspector Ramona Ciofu, purtător de cuvânt al IPJ Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Reacţie fermă a Ministerului Afacerilor Externe după votul ruşinos al Austriei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ministerul Afacerilor Externe a avut o reacţie fermă după ce Austria a votat împotriva aderării României la Spaţiul Schengen. Ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată joi seară la sediul MAE pentru a i se face cunoscut protestul României faţă de votul exprimat de Austria.

“Ministerul Afacerilor Externe respinge ferm ca total inadmisibilă poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen astăzi, 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene.

MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022.

Din păcate, Austria a decis să ignore toate aceste elemente prin votul negativ exprimat astăzi, în contradicție flagrantă cu poziția favorabilă exprimată de celelalte state membre și în pofida demersurilor politico-diplomatice intense derulate pe lângă partea austriacă, la toate nivelurile, prin care partea română a prezentat ministerului de interne și celorlalte autorități din Austria argumente convingătoare, realiste și pertinente, atât privind nivelul de pregătire tehnică, cât și elemente concrete privind protejarea frontierei externe a UE.

Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât această poziție de neacceptare a României a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg, prin Declarația Comună a miniștrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menționează ,,sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei și Croației în decembrie 2022”.

Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste. Dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiați ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toți partenerii europeni și euroatlantici.

MAE regretă consecințele nedorite pe care votul negativ  exprimat astăzi de Austria le are asupra unității și coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acționa în direcția consolidării construcției europene, mai ales în condițiile în care România a dovedit angajamentul său clar de a contribui activ la consolidarea acțiunii și integrării europene în baza principiilor solidarității și unității.

Din dispoziția ministrului afacerilor externe, ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată în această seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziția României expusă mai sus și protestul MAE față de atitudinea nejustificată și inamicală a Austriei, care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale. Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenței unor relații diplomatice îndelungate, cu o tradiție de peste 100 de ani, între țările noastre, precum și al cooperării bilaterale substanțiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanți ai României și al doilea investitor străin pe piața românească. În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional și european, precum și coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internațional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei. De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm față de acuzațiile exprimate de autoritățile austriece cu privire la așa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmații care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.

În continuare, MAE va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții românești implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spațiul Schengen, ca parte esențială a consolidării securității interne a Uniunii Europene în ansamblul său.

MAE reamintește faptul că în toată această perioadă partea română a acționat ferm, prin demersuri concrete și complexe, reușind cu succes înlăturarea obiecțiilor Regatului Țărilor de Jos și Suediei. În acest context, trebuie subliniat că votul Olandei din Consiliul JAI din 8 decembrie nu a fost dat împotriva României, așa cum a fost clar menționat de partea olandeză în cadrul reuniunii.

MAE își exprimă aprecierea deosebită pentru sprijinul de care România a beneficiat din partea Președinției cehe a Consiliului UE, a Comisiei Europene și a Parlamentului European, a tuturor partenerilor europeni, precum și a partenerilor de cooperare din țara noastră care au sprijinit demersul României”, se precizează în comunicatul emis de MAE.

Citește știrea

Actualitate

Moş Crăciun a revenit acasă, la Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Moş Crăciun a revenit acasă, la Piatra Neamţ, joi, 8 decembrie, fiind primit de câteva sute de pietreni prezenţi în centrul oraşului, alături de oficialităţile locale.

Evenimentul, evident unul simbolic, dar încărcat de emoţie, s-a produs joi în centrul oraşului, fiind marcat inclusiv prin aprinderea instalaţiei ornamentale din bradul înalt de 20 de metri, achiziţionat de Primăria Piatra Neamţ, dar şi a iluminatului ornamental din oraş.

”Acum 600 de ani, oraşul nostru se numea Piatra lui Crăciun. Se zice că pe atunci, Moș Crăciun avea o casă la Piatra Neamţ. Eu zic că de anul acesta, trebuie să-l chemăm pe Moș Crăciun din nou acasă, să ştie că îl aşteaptă din nou aici o casă, în centrul oraşului, în foişorul nostru, o casă în care îi urăm bun venit, poate chiar își dorește să-și facă buletin de Piatra Neamț (… ) Împreună cu voi în seara asta, m-am convins de un lucru. Eu cred că Piatra Neamţ este un oraș minunat, că Piatra Neamț este un colț de rai”, a declarat Andrei Carabelea, primarul municipiului Piatra Neamţ.

Nu au lipsit un joc de artificii, dar şi proiecţiile laser pe Turnul lui Ştefan şi pe clădirile de pe platoul Curţii Domneşti. Centrul oraşului s-a transformat în mod real în oraşul lui Moş Crăciun, dovezi fiind personajele din poveştile specifice sărbătorilor de iarnă, dar mai ales căsuţa lui Moş Crăciun, în foişorul din Parcul Central, acolo unde copiii vor putea să-l întâlnească, să stea de vorbă cu el și să-i vadă pe spiriduși în acțiune, împachetând cadouri. Moș Crăciun îi va aștepta cu câte o surpriză în fiecare zi pe cei mici de la ora 14, până seara târziu la ora 20.

O invitaţie inedită a fost făcută de viceprimarul Marius Irimia, care i-a rugat pe pietreni să vină cu o cutie, frumos împachetată, pe care să o lase sub bradul de Crăciun din centrul oraşului, urmând ca aceasta să fie folosită pentru a împodobi impresionatul pom.

„A fost o cursă contra-cronomentru cu pregătirea acestui Târg de Crăciun. Pomul de Crăciun trebuie să fie ornat de cei dragi din familie, iar noi pietrenii suntem o mare familie şi vin cu o propunere, cu o rugăminte, ca fiecare să aducă o cutie ornată cu un ceolofan rezistent la apă şi să o lăsăm la baza bradului. Vreau ca acest pom să fie împodobit de toţi pietrenii. Va fi primul brad din ţară împodobit de cetăţenii urbei. Cutia trebuie să fie uşoară, goală, rezistentă la apă iar colegii vor urca cutiile în pom. Sper ca până în seara de Crăciun să avem bradul împodobit cu sute de cutii”, a declarat viceprimarul Marius Irimia.

Citește știrea
Advertisement








Trending