Contactează-ne

Actualitate

Zeci de profesori „corigenţi“ la Titularizare. Cea mai mică medie a fost de 1,35, iar trei candidaţi au fost notaţi cu 10

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 604 candidaţi au ajuns la examen, dar unii s-au retras după ce au văzut subiectele ■ au fost corectate 555 lucrări, rata de promovabilitate fiind de 82,37 % ■

Au fost afişate, nominal, în cursul zilei de 19 iulie rezultatele obţinute de cei 604 candidaţi care au sustinut examenul de Titularizare în învăţămînt. Preşedinta Comisiei judeţene de desfăşurare a concursului, inspectorul şcolar adjunct Dana Păiuş, a făcut cîteva aprecieri legate de rezulatele obţinute de candidaţi.

„Din cei 672 candidati înscrişi iniţial la examenul de titularizare s- au prezentat în sălile de concurs un număr de 604. Dintre ei, unii s-au retras după ce au văzut subiectele. În centrele de evaluare au fost corectate 555 lucrări, din cauza faptului că 47 de candidaţi s-au retras din concurs, din motive personale sau medicale. Rata de promovare a Concursului naţional de Titularizare este de 82,37%, iar procentul notelor peste 7 de 52,34%.

Procentul notelor între 5 şi 7 este de 30,04%. Din promoţia curentă, 50 dintre candidaţi au obţinut medii peste 7. Trei candidaţi au obţinut nota 10 (învaţătoarea Andreea Cozma, din Agapia, educatoarea Angela Topoliceanu,din Piatra Neamţ şi maistrul instructor Adrian Enache, din Piatra Neamţ – n.r.). 288 de note se situează între 7 şi 9,99“, a declarat inspectorul Păiuş.

Din analiza rezultatelor obţinute, publicate în acest an cu numele la vedere, spre nemulţumirea multor candidaţi, rezultă că şi în cazul cadrelor didactice există şi note mari, dar şi foarte multe mici. Cele mai multe note mici au fost luate de candidaţii la disciplina Educaţie fizică şi sport, unde din 57 candidati prezenţi 29 au luat note sub limită, respectiv: 1,6, 1,7, 1,75, 1,35, urmate de patru medii de 2,05, 2,25, 2,70 şi 2,45.

Şi notele de 3 spun multe despre pregătirea candidaţilor. Dascălii de Educaţie fizică au luat şi 10 medii de 3,04, 3,05, 3,25, 3,36, 3,85, 3,10, 3,45. Ce mai mare medie la Educaţie fizică este de 9,65. La Biologie, din cei 14 candidaţi cele mai mici medii sînt de 2,85 (două), iarcea mai mare medie la această disciplină este de 9,65. La Chimie, din patru candidaţi cea mai mare medie este de 8,90 şi cea mai mică de 5.

La disciplina Economic, unde au fost opt candidaţi, cea mai mare medie este de 9,15 iar cea mai mică de 4,35. La Educatie muzicală s-au prezentat 11 candidaţi, cea mai mare medie fiind 9,2 iar cea mai mică 4,1. La disciplina Educaţie muzicală specializată (13 candidaţi) media cea mai mare e de 9,15 şi cea mai mică de 3,75.

La Electronică şi automatizări media cea mai mare e de 9,55 şi cea mai mică de 4,35. Din patru candidati la Fizică, doi au luat media 5,35 şi 5,45 şi ceilalţi 2,05 şi 2,15. La Geografie s-au prezentat 13 candidaţi, fiind cinci medii peste 5, cea mai mare 8,75. La Informtică (3 candidaţi) media cea mai mică a fost de 5,5, iar cea mai mare de 7,05. La Istorie au concurat 19 candidaţi, cea mai mică medie fiind 3,7 iar cea mai mare 9,40.

Singurul candidat la Limba germană a obţinut media 1,65. La Engleză s-au prezentat 20 candidati, media cea mai mare fiind de 9,5, iar cea mai mică de 1,8. La Franceză (9 candidaţi), media cea mai mare este de 8,05, iar cea mai mică 3,85. La Limba română s- au prezentat 39 de candidati, media cea mai mare fiind de 9,01, iar cea mai mică 2,75. La Matematică, din 27 candidaţi au fost rei medii sub 5, cea mai mică fiind de 3,6, iar cea mai mare 8,65.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

43 de milioane de lei alocați de Guvernul Nicolae Ciucă pentru Municipiul Piatra-Neamț

Știre publicată în urmă cu

în data de

Municipiul Piatra-Neamț beneficiază de o alocare de 43 de milioane de lei pentru modernizarea rețelei magistrale de alimentare cu apă și canalizare și realizarea unui nou pod peste râul Bistrița, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru Piatra-Neamț, realizarea de rețele noi de alimentare cu apă și canalizare pe strada Petru Movilă și bulevardele Decebal și Traian are o alocare de 16,7 milioane de lei.

Contractul pentru achiziția lucrărilor de proiectare și execuție a fost semnat ieri, pe 11 august, urmând să înceapă faza de proiectare. Lucrările la noua rețea de apă și canalizare vor fi corelate cu cele de modernizare a culoarului de mobilitate Bulevardul Decebal – Piața Mihail Kogălniceanu – Bulevardul Traian, pe întreaga porțiune dintre Shopping City Piatra-Neamț și Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”.

26,3 milioane de lei au fost alocați pentru proiectul de construcție a unui nou pod peste râul Bistrița, în zona Căprioara. Podul existent va fi amenajat ca zonă ciclabilă și de promenadă, iar lângă acesta va fi amenajat un pod rutier nou.

„Banii alocați de Guvernul Nicolae Ciucă prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny pentru Piatra-Neamț vor finanța două proiecte de maximă importanță. Este vorba despre schimbarea rețelei magistrale de apă și canalizare, o rețea veche de peste 50 de ani, care creat nenumărate probleme pentru pietreni în ultimii zeci de ani. Acum, prin această alocare, vom moderniza rețeaua pe tronsonul Str. Petru Movilă – Bd. Decebal – Piața M. Kogălniceanu – Bd. Traian, unde va fi montată noua conductă, în paralel cu cea veche. Realizarea unui nou pod în zona Căprioara va însemna, în primul rând, o investiție pentru siguranța cetățenilor și pentru modernizarea infrastructurii din oraș. Sprijinul primit din partea Guvernului se va reflecta în două mari proiecte de investiții cu un real impact în viața pietrenilor.” a declarat primarul Andrei Carabelea.

Citește știrea

Actualitate

Începe Water Fest pe lacul de acumulare de la Bicaz. Manifestarea este dedicată memoriei lui Ivan Patzaichin

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ evenimentul organizat în comuna Ceahlău, unul în cadrul căruia vor fi întreceri nautice şi multă muzică, începe astăzi ■ artişti şi formaţii cunoscute vor susţine spectacole ■

Asociaţia Green Ties – Cravate verzi organizează a patra ediţie a Festivalului Water Fest, unul cu muzică şi sport, care promovează ieşirea în natură prin activităţi pe apă. Evenimentul va avea loc pe malul lacului Izvorul Muntelui de la Bicaz, în comuna Ceahlău, la poale masivului.

„În perioada 12-14 august 2022, în parteneriat cu Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, vom continua organizarea competiţiei naţionale pentru vâslit canotci 10+1, Rowmania Water Fest sub egida Apele Unite ale României, în amintirea marelui campion Ivan Patzaichin“, spun organizatorii.

Înafară de întrecerile sportive, în fiecare seară sunt programate concerte ale unor formaţii şi artişti cunoscuţi în România: Emeric Imre, Nightlosers, Kempes, Green Ties, Trupa Tribut Valeriu Sterian, Radu Captari, Fără Zahăr sau Scarlet Aura. Turiştii vor putea campa în locul unde se organizează festivalul, Baza Nautică Green Tiesdar şi la localnicii din Ceahlău.

Cei prezenţi pot să exploareze, cunoaşte şi să vadă locuri pitoreşti din una dintre cele mai frumoase zone din România, având la dispoziţie caiace, plăci stand-up paddle şi stand up-kayak, plus bărci de pescuit, pentru a vâsli pe lac. În acest mod îşi doresc organizatori să atragă un număr mare de iubitori de apă şi sporturi nautice, care să arate importanţa apei în dezvoltarea comunităţii.

Competiţia de vâslit canotci 10+1 Rowmania, organizată în cadrul evenimentului din localitatea Ceahlău se adresează publicului de toate vârstele, numărul maxim de echipe acceptate fiind de 27. Această întrecere, iniţiată de regretatul Ivan Patzaichin, cel care a devenit simbolul naţional al luptei împotriva poluării mediilor acvatice.

Altfel spus, Water Fest 2022 oferă un week-end prelungit în care familiile îşi pot petrece timpul distrându-se împreună pe malul lacului. Vor participa şi membrii unor cluburi de motociclism, lor revenindu-le sarcina de a ecologiza zona. În 2020, chiar Ivan Patzaichin a dat startul manifestări. Apoi, de aici a plecat o expediţie unică în România.

A fost intitulată „Wild Canoeing Tour – Pe urmele plutaşilor de pe Bistriţa – de la munte la mare“, 23 de persoane fiind angrenate într-o aventură ce presupunea străbaterea cu 10 canoe a unui traseu de 460 de kilometri, pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz, pe Bistriţă, Siret şi Dunăre, punct final fiind Sulina. Aici i-a aşteptat tot marele campion Patzaichin.

„Am asistat la plecarea Wild Canoing Tour, o caravană de vâslit pe lacul Bicaz, pe Bistriţa, Siret şi apoi pe Dunăre, până la Sulina. Totul în opt zile! E un proiect pornit de Loredan Popa, campion mondial şi european (în prezent poliţist la IJP Neamţ – n.red.), pe care l-am antrenat. S-a inspirat din vechiul traseu al plutaşilor de pe Bistriţă, care transportau lemn până la Galaţi şi Brăila“, declara, pe 14 august 2020, Ivan Patzaichin.

Citește știrea

Actualitate

Incendiu de mari dimensiuni la o fabrică din Dumbrava Roşie. Un scurtcircuit a provocat dezastrul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pompierii au fost solicitaţi să intervină la ora 01.35 ■ lupta cu flăcările a durat 5 ore ■ pagubele provocate sînt foarte mari ■

Pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ au fost anunţaţi, noaptea trecută, în jurul orei 01.35, că o fabrică din comuna Dumbrava Roşie este înflăcări. Către locul indicat au plecat patru autospeciale de la ISU şi o ambulanţă, forţelor de intervenţie profesioniste alăturându-se voluntarii de la serviciul din comună.

La sosirea acestora, incendiul de mari proporţii cuprinsese mai multe construcţii din lemn, cu posibilitatea propagării la locuinţele din apropiere. Cinci ore au necesare pentru stingerea flăcărilor, dar fabrica cu obiect de activitate în industrializarea lemnului a fost distrusă în totalitate, astfel că pagubele sunt imense.

„Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul electric – conductor electric defect. Nu au fost victime“, a comunicat ISU „Petrodava“. Pompierii au mai transmis că a ars un atelier de producţie peleţi cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi, utilajele din interior (uscător peleţi, două maşini de prelucrare a lemnului, transportor rumeguş, sită electrică).

Flăcările au distrus documente, o autoutilitară, o clădire de birouri cu suprafaţa de 100 de metri pătraţi, elemente de mobilier, accesorii de sonorizare şi lumini, o magazie de 480 de metri pătraţi cu bunurile depozitate în interiorul acesteia (scule electrice gospodăreşti, utilaje asamblare şi prelucrare lemn, aparate jocuri de noroc) şi aproximativ 30 de anvelope.

Citește știrea
Advertisement







Trending