Vosganian, lansare la Roman Art Gallery

■ sub egida Uniunii Armenilor, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi-a lansat volumul de nuvele „Statuia comandorului“ ■ recenzarea a fost realizată de criticul literar pietrean Adrian Romila şi de autor ■

Roman Art Gallery a găzduit, joi, 4 octombrie, un eveniment cultural de excepţie, lansarea volumului de nuvele aparţinînd lui Varujan Vosganinan, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, apărut la Editura Polirom, intitulat „Statuia comandorului“. Sala a devenit, practic, neîncăpătoare pentru romaşcanii iubitori de evenimente culturale. La această lansare au participat viceprimarul Roxana Iorga, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Asaftei, coleg de partid cu Varujan Vosganian, dar şi numeroşi intelectuali ai oraşului, în frunte cu scriitoarea Violeta Lăcătuşu, sau profesorul Petru Flenchea. Criticul literar Adrian Romila a subliniat faptul că volumul de nuvele lansat la Roman reprezintă un dialog al autorului cu istoria, care apare în multe din cărţile scriitorului. „Este o carte din 2009 care vorbeşte despre tragedia unui neam, ca şi alte cărţi ale autorului, precum «Copiii războiului». Găsim aici o preferinţă a autorului pentru loviturile istoriei, precum Holocaustul, acestea fiind teme preferate ale sale. «Statuita comadorului» a fost scrisă înainte de Revoluţie şi se referă la o lume pe care o cunoaşte, avînd o tăietură dură. Prozele acestea reprezintă literatură de sertar, din anii 1980, o lume a cenuşiului readusă în prim plan, o lume a unui comandor coborît de pe soclul unei statui, care merge să bîntuie prin oraş. Există în carte o predilecţie a destinelor spulberate“, a spus criticul Adrian Romila. Varujan Vosganian a confirmat faptul că prozele volumului sînt o mărturie a întîmplărilor trăite la vremea cînd era contabil la o fabrică de bere din Focşani şi că sînt scrise cu o libertate de exprimare asumată, dar şi riscantă, dar scrise cu mare sinceritate, la vremea cînd trebuia să scrie cu fereastra închisă, pentru ca vecinii să nu fie deranjaţi de zgomotul maşinii de scris, ce nu trebuia să fie auzită de vecini. A acelei maşini de scris care trebuia, în vremea lui Ceauşescu, să fie declarată la Miliţie. Scriitorul speră ca şi această carte să fie percepută ca una de mare prufunzime şi sinceritate. Lansarea s-a terminat cu o sesiune de autografe acordate de autor.