Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Vizitã regalã la Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• principesa Margareta si principele Radu de Hohenzollern -Veringen au poposit, ieri, în capitala judetului • întîlnirea cu autoritãtile judetene si locale a dus la identificarea necesitãtilor de ordin economic cãrora reprezentantii Casei Regale sînt dispusi sã le dea curs • Principele Radu s-a întîlnit cu elevii Colegiului National „Petru Rares“, cãrora le-a propus sã înfiinteze Asociatia „Prietenii orasului Piatra Neamt“ care ar urma sã îsi desfãsoare activitatea sub Înaltul Patronaj al Casei Regale de România • principesa Margareta a participat la o dezbatere organizatã de UNICEF •

Principesa Margareta si principele Radu de Hohenzollern-Veringen au poposit, ieri, pe meleagurile nemtene. Familia regalã a avut un program încãrcat si variat. Principele Radu si-a început vizita cu o întîlnire cu prefectul judetului, Toader Mocanu, si cu conducerea Primãriei Piatra Neamt, dupã care s-a oprit în mijlocul elevilor Colegiului National „Petru Rares“. Programul sãu a continuat cu lansarea volumului „Europa din noi“, moment urmat de o întîlnire cu Inspectoratului de Politie al judetului Neamt. În jurul orelor 13., a participat, alãturi de reprezentantul Guvernului în teritoriu, la o întîlnire cu presa, dupã care a plecat cu principesa Margareta la RIFIL Sãvinesti, iar apoi la Mãnãstirea Neamt. La rîndul sãu, principesa Margareta a participat la sesiunea de dezbateri „Adolescenti infectati cu HIV – Dreptul de a face parte din comunitate“, organizatã de Reprezentanta UNICEF în România si Fundatia „Alãturi de voi“. La întîlnirea cu ziaristii pietreni, principele Radu Duda a fãcut o prezentare a obiectivelor vizitei în Neamt, ca si a preocupãrilor Casei Regale, a actiunilor sale – în calitate de reprezentant special al Guvernului României pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabilã – pentru promovarea imaginii tãrii pe plan international, ca si în scopul atragerii investitorilor strãini. Reprezentantul Casei Regale s-a arãtat interesat de potentialul economic al Neamtului în care, la fel ca si în alte judete din zona Moldovei, „se simte o discrepantã între vibratia economicã si resursele pe care le are“. „Nu doresc sã fac promisiuni despre lucruri pe care nu le pot îndeplini, dar vã promit cã mã voi întoarce si voi face tot ce este posibil în mãsura angajamentelor mele“, a subliniat principele Radu. Potrivit celor afirmate, familia regalã va reveni în Neamt la începutul anului viitor, prilej cu care, împreunã cu autoritãtile nemtene, va aprofunda cîteva directii creionate cu prilejul acestei vizite. Vizat va fi, de asemenea, orasul Bicaz despre care a afirmat cã dispune de un potential turistic si economic care meritã dezvoltat. Înaltul oaspete a subliniat cã va sprijini dezvoltarea economicã a judetului Neamt prin mijloacele pe care le are la dispozitie Casa Regalã – pentru cã existenta sa în peisajul românesc nu este una obisnuitã, în contextul în care a lipsit vreme de 50 de ani – ca si prin atributele pe care i le conferã calitatea de reprezentant special al Guvernului. Întîlnirea cu exponentii Inspectoratului de Politie al judetului Neamt a fost justificatã prin faptul cã Politia, Jandarmeria, Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã sînt institutii care, într-o lume nouã, reprezintã instrumente de asigurare a securitãtii unei tãri. De asemenea, a subliniat cã, în calitate de ofiter activ al Armatei Române, cu prilejul vizitelor întreprinse, a vizitat toate marile unitãti militare ale tãrii. Cît despre descinderea la Mãnãstirea Neamt – pe care o considerã drept unul dintre cele mai reprezentative centre culturale, istorice si religioase din România – Principele Radu a subliniat cã nu doreste sã o viziteze doar ca simplu turist, ci va avea o întîlnire cu capii Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Liceul Rares a fost înfiintat în timpul domniei lui Carol I Colegiul National „Petru Rares“ a fost, ieri, gazda unei întîlniri a principelui Radu de Hohenzollern-Veringen cu elevii si profesorii liceului. Destinatia nu a fost aleasã întîmplãtor, Gimnaziul Petru Rares fiind înfiintat în anul 1869, în timpul domniei regelui Carol I. Cu aceastã ocazie, a fost lansatã cartea „Europa din Noi-Regalitatea si democratia spectacol“, prilej cu care autorul a împãrtit volume cu autografe. Principele a fost însotit de subprefectul judetului, Vasile Sendrea si scriitorul Adrian Alui Gheorghe, directorul Directiei de Culturã, fiind întîmpinat de profesorul Mihai Obreja, directorul colegiului „Petru Rares“ si de directori ai cîtorva licee pietrene. În prima parte a vizitei, principele s-a întîlnit cu o parte din elevii colegiului în sala de festivitãti, cãrora le-a transmis cîteva din impresiile cãlãtoriilor întreprinse prin tarã si în strãinãtate. Apoi, principele Radu Duda a rãspuns întrebãrilor adresate de elevii prezenti. „Preocuparea mea este de a sti cum vreti voi sã fie România peste 20 de ani, atunci cînd principala rãspundere pentru soarta tãrii va fi pe umerii vostri, indiferent cã veti fi doctori, oameni politici, ziaristi sau ce meserie vreti voi. Am avut întîlniri si cu elevi din alte colturi ale lumii, din Japonia pînã în Luxembourg si pot sã spun cã pregãtirea lor nu diferã de a voastrã, dovadã cã multi absolventi români ajung la cele mai prestigioase universitãti din lume. Cred cã România are forta spiritualã sã iasã din impasul în care se aflã si mã bazez în primul rînd pe reprezentantii tinerei generatii“, a sustinut principele Radu de Hohenzollern-Veringen. Principele Radu a avut numai cuvinte de laudã la adresa elevilor Colegiului National „Petru Rares“, fiind impresionat de inteligenta si ideile pe care i le-au prezentat. „I-am rugat sã îsi institutionalizeze ideile, solutiile pe care le au pentru lucrurile care nu merg bine, sã ia pe umerii lor înfiintarea Asociatiei «Prietenii Orasului Piatra Neamt», iar noi le vom oferi Înaltul Patronaj al Casei Regale. Mã angajez sã sprijin o asociatie care sã identifice domeniile cu disfunctii grave si, o datã pe an, sã se adune propuneri din care sã fie alese cele mai bune solutii din care una ar urma sã fie pusã în practicã cu ajutorul institutiilor locale. Acesta este lucrul care ne poate ajuta, si anume initiativa din partea societãtii civile. Cred cã unul din cele mai proaste lucruri pe care le-a fãcut românul în ultimii ani este cã s-a întors cu fata spre familie si a neglijat aproape complet comunitatea. Practic, nu ne mai intereseazã ceea ce nu ne si apartine. În schimb, comunitatea europeanã, spre care ne îndreptãm, pune mare pret pe colaborarea reprezentantilor în cadrul comunitãtii“, a mai sustinut oaspetele princiar.

Principesa Margareta, sprijin pentru persoanele infectate cu HIV Fundatia „Alãturi de Voi“ si Reprezentanta UNICEF în România au organizat, ieri, la Hotel Central, sesiunea de dezbateri cu autoritãtile locale „Adolescentii infectati cu HIV – Dreptul de a face parte din comunitate“. Evenimentul a fost sustinut prin participarea la dezbateri a Altetei Sale principesa Margareta a României, a reprezentantului UNICEF în România, Pierre Poupard, precum si a numerosi reprezentanti ai autoritãtilo. „Noi am organizat aceastã actiune pentru cã am constatat, cu pãrere de rãu, numeroase încãlcãri ale drepturilor persoanelor infectate cu HIV, în special ale adolescentilor. Este încãlcat mai ales dreptul la educatie al acestora: am avut multe cazuri de copii care au abandonat scoala deoarece au fost discriminati, stigmatizati. Este încãlcat si dreptul la tratament si îngrijire medicalã – au fost situatii cînd medicii de familie sau medicii stomatologi au refuzat sã acorde îngrijire unor persoane infectate cu HIV. Se încalcã, de asemenea, dreptul de cunoastere a diagnosticului, dreptul de a avea o familie, dreptul la confidentialitate, dreptul de a avea un loc de muncã, dreptul la protectie socialã. Dacã toate aceste încãlcãri se întîmplã, nu putem spune decît cã ele sînt rezultatul discriminãrii si stigmatizãrii persoanelor infectate cu HIV“, a precizat, în debutul manifestãrii, Angela Achitei, directorul executiv al Fundatiei „Alãturi de Voi“. Þara noastrã a adoptat, în ultimii ani, numeroase acte normative în sprijinul persoanelor infectate cu HIV. Drepturile acestor persoane rãmîn, însã, doar pe hîrtie, dacã cei din jurul lor nu fac efortul de a le întelege si a le accepta. În acest sens, este important exemplul oferit de Alteta Sa Regalã, principesa Margareta a României, care s-a implicat personal în numeroase actiuni menite sã asigure si persoanelor infectate cu HIV o viatã normalã. Pentru a-i ajuta, Principesa, prin fundatia care-i poartã numele, finanteazã, de 10 ani, pentru copiii infectati cu HIV, un program de nutritie în cadrul spitalului Colentina si a Centrului de Plasament Vidra. În afara acestui program, Fundatia caute sã ajute familiile care au în îngrijire copii infectati. „Pentru Fundatia noastrã este foarte important sã ajutãm la rezolvarea problemelor comunitãtii. Iar tinerii infectati sînt o parte importantã a comunitãtii, oameni care pot ajuta în egalã mãsurã la efortul comun de dezvoltare“, a declarat principesa Margareta a României. În judetul Neamt sînt 231 de copii si 41 de adulti care trãiesc cu HIV/SIDA.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending