Contactează-ne

Prima pagină

Visarion Puiu, un mare ierarh și patriot, mort în sărăcie lucie, printre străini. Dreptul la neuitare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ mitropolitul Visarion Puiu a trăit în exil, în Franța, timp de 20 de ani ■ în 1905, a fost călugărit în Catedrala Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului ■ a fost înmormântat în micuțul cimitir din localitatea franceză Viels-Maison, slujba de înmormântare fiind oficiată de câțiva preoți români ■

La Catedrala Arhiepiscopală Sfânta Parascheva a avut loc, joi, 10 august,  pomenirea mitropolitului Visarion Puiu, la împlinirea a 59 de ani de la moartea sa, în cadrul unor manifestări, devenite deja tradiționale la Roman – Zilele Visarion Puiu. Slujba a fost oficiată de un sobor de preoți, în prezența IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

Președintele Asociației „Visarion Puiu”, preot dr. Florin Țuscanu, „sufletul” manifestărilor a evocat personalitatea marelui ierarh. „La 10 august 1964, se stingea din viață, după 20 de ani de exil, în localitatea Viels-Maison, la aproximativ 100 km nord de Paris, mitropolitul Visarion Puiu, în vârstă de 85 de ani, după ce a fost condamnat la moarte în contumacie în  februarie 1946 – de regimul comunist.

Fost episcop al Argeșului, episcop de Hotin în Basarabia, mitropolit al Bucovinei la Cernăuți, șef al Misiunii Ortodoxe din Transnistria la Odessa în timpul războiului, apoi ctitor al primei Eparhii românești din afara granițelor, mitropolitul Visarion s-a stins din viață trist, nedreptățit de istorie, părăsit și hulit de ai lui, într-o odăiță modestă, în sătucul ce l-a găzduit în ultimii ani din viață.

Vecinii nu au găsit la dânsul nici măcar banii necesari pentru sicriu, făcându-se o colectă în sat pentru înmormantarea sa”, spune preotul Țuscanu, care pomenește și faptul că marele ierarh a fost condus pe ultimul drum de câțiva preoți români și ruși, aflați în zonă, care au oficiat o slujbă modestă, „într-o atmosferă smerită”, trupul neînsuflețit al mitropolitului fiind înmormântat într-o margine a cimitirului din sătucul francez.

„Rămăşiţele sale pământeşti au fost strămutate ulterior, în 1992, în cimitirul Montpamasse din Paris, unde își dorm somnul veșnic și alți mari oameni ai culturii şi ai Bisericii Ortodoxe Române Române: arhimandrit Ioasaf Snagoveanu, episcopul Teofil Ionescu, Constantin Brâncuşi, Emil Cioran, Eugene Ionesco, ș.a. Pe monumentul funerar al mitropolitului Visarion Puiu stă scris sugestiv ca epitaf, un fragment din psalmul: „La râul Vavilonului“:

„Cum voi canta cântarea Domnului în pământ străin?”, arătând parcă durerea despărţirii sale de ţară, înstrăinarea cea din urmă. „Am mers de mai multe ori la mormântul său și am solicitat autorităților franceze eshumarea si repatrierea rămășițelor sale pământești, potrivit dorinței sale testamentare și întoarcerea sa acasă pentru totdeauna, la Schitul Vovidenia de la Mănăstirea Neamt…

Nu a venit timpul, deși au trecut 59 de ani de la nașterea sa în ceruri, dar nădăjduiesc ca nu mă va lipsi Dumnezeu de această bucurie, să împlinesc dorința mitropolitului de a se odihni în pământul acesta, de unde a odrăslit!”, mărturisește părintele Florin Țuscanu, un împătimit cercetător al istoriei, în rubrica „Dreptul la neuitare”.

Aceasta este susținută pe contul de Facebook al preotului romașcan. La catedrala arhiepiscopală a fost amenajată și o expoziție fotodocumentară cu aspecte din viața și opera mitropolitului Visarion Puiu –  „un neîndreptățit al istoriei”, cum îl numește părintele Florin Țuscanu, care e convins de faptul că sufletul fostului mitropolit se odihnește în grădina Raiului, „acolo unde florile nu se ofilesc niciodată”.

 

 

 

 

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending