Contactează-ne

Actualitate

Vis lucid, Marele premiu la Concursul naţional Milord

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ distincţia i-a fost acordată lucrarea Mariei Andronoiu, de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii Vespasian Lungu din Brăila ■ şi artiştii nemţeni au obţinut premii la a cincea ediţie a Concursului naţional de arte plastice Nicolae Milord ■

Procesul de jurizare pentru desemnarea premiilor ediţiei a cincea a Concursului naţional de arte plastice Nicolae Milord 2021 s-a încheiat spre finalul săptămânii trecute, pedata de 25 martie. „Proiectul Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Neamţ, care îşi propune promovarea şi afirmarea creaţiilor elevilor şcolilor de arte din ţară, precum şi o mai bună cunoaştere a creaţiei pictorului pietrean Nicolae Milord, s-a desfăşurat pe două secţiuni – grafică şi pictură“, au transmis reprezentanţii Centrului Saeculare.

Juriul care a decis premianţii din acest an a fost compus din scriitorul şi criticul Emil Nicolae, picrorul Ştefan Potop, preşedintele filialei Neamţ a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Lucian Tudorache, artist plastic, vicepreşedinte al filialei Neamţ a UAP, Radu Cristian Macavei, artist plastic – coordonatorul activităţii Şcolii Populare de Artă şi Carmen Elena Nastasă, managerul Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ).

În competiţie au intrat, anul acesta, optzeci şi nouă de artişti plastici amatori reprezentînd nouăsprezece şcoli de artă din întreaga ţară: Alba Iulia, Botoşani, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Focşani, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Satu Mare, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Tîrgovişte, Tîrgu Jiu, Timişoara şi Piatra-Neamţ. Membrii juriului au decis ca Marele Premiu al Concursului naţional de arte plastice Nicolae Milord 2021 să-i îi revină Mariei Andronoiu, de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii Vespasian Lungu din Brăila, pentru lucrarea intitulată „Vis lucid“.

Condiţiile desfăşurării concursului de anul acesta au fost unele speciale, date de actuala stare pandemică din lumea întreagă. Astfel, şcolile de artă din ţară nu au mai trimis fizic lucrările, precum a fost cazul celor patru ediţii anterioare, ci doar fotografii de calitate înaltă, jurizarea fiind făcută pe baza imaginilor recepţionate de organizatori. În comunicatul Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare au fost transmise şi opiniile membrilor juriului despre concurs şi concurenţi.

Opiniile membrilor juriului

Emil Nicolae: „Făcînd parte din juriu şi la celelalte ediţii, pot spune că m-am familiarizat cu nivelul învăţămîntului artistic, vorbind despre şcolile care au trimis lucrări. Eu n-aş spune că pandemia, pentru artişti, e o mare nenorocire.

Uneori e o binefacere, pentru că te obligă să meditezi, să fii mai puţin furat de tentaţiile exterioare artei. Sigur, a fost o dificultate pentru juriu să aleagă, neavînd lucrările fizic în faţă, aşa că a trebuit să ne rezumăm la imagine. Pe de altă parte, date fiind modalităţile de lucru propuse şi expresivitatea artistică, putem bănui talentul şi munca artiştilor. Ceea ce am constatat eu este faptul că ceea ce ne-au propus aceşti artişti în devenire are o calitate importantă. Cel puţin în privinţa premianţilor, consider că îi putem urmări mai departe, ei constituind deja o promisiune“.

Ştefan Potop a ţinut să-i felicite pe toţi participanţii „pentru că noi, juriul, am fost puşi în postura de a alege o poveste mai frumoasă bazîndu-ne mai puţin pe calităţile artistico-plastice, pentru că, aşa cum ştim cu toţii, arta trebuie apreciată nemijlocit“. Lucian Tudorache: „Arta în vreme de pandemie. De aici s-a plecat la această ediţie a V-a a Concursului Milord. Mă bucur că, vizionînd toate creaţiile înscrise în comptetiţie, am găsit lucrări bune şi foarte bune, lucrări cu un simţ al compoziţiei şi al culorii, cu o diversitate de tehnici, cu un rafinament al liniei grafice. Le urez succes atît laureatei şi premianţilor, cît şi tuturor participanţilor!“.

După cum arătam, Marele Premiu al Concursului Nicolae Milord 2021 i-a revenit Mariei Andronoiu, de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii Brăila, pentru lucrarea intitulată „Vis lucid“. La secţiunea pictură Premiul I l-a abţinut Sulfiniţa Ailenei, pentru lucrarea „Timp încremenit“ – Şcoala Populară de Artă Piatra Neamţ); Premiul II: Daria Maria Aprotosoaiei – „Ferestre a la Gaudi“ – Şcoala Populară de Arte George Enescu din Botoşani, iar Premiul III: Roxana Vizitiu, pentru „Bocancul“ – Şcoala de Arte Octav Enigărescu din Tîrgovişte. Menţiuni au primit Mariana Chirilă – „Meditatie“ – Centrul Cultural Dunărea de Jos – Şcoala de Arte din Galaţi; Iuliana Cucu – Casa doctorului“ – Şcoala Populară de Artă Focşani) şi Ana-Maria Şerban – „Transparenţă multicoloră“ – Şcoala de Artă Bucureşti.

La Secţiunea grafică, Premiul I i-a fost acordat Georgianei Geanina Susanu pentru lucrarea „Riduri de viaţă“ – Centrul Cultural Dunărea de Jos – Şcoala de Arte Galaţi); Premiul II: Ioana Fetcu – „Portret de fată“ – Şcoala Populară de Arte şi Meserii Cornetti Craiova, iar cu Premiul III a fost răsplătiră Călina Nicilescu Veselu – „Now“ – Şcoala Populară de Arte şi Meserii Vespasian Lungu din Brăila. Menţiuni au primit Radu Covaci – „Lumina în fereastră“ – Şcoala de Arte Satu Mare; Tatiana Gabriela Popa – „Primăvara“ – Centrul de Cultură Augustin Bena Alba); Ioana Niculae – Centrul Judeţean pentru Cultură Prahova – „Hope“ – Şcoala Populară de Arte Ploieşti.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Fără clemenţă pentru corupţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un nemţean condamnat definitiv pentru obţinerea de finanţări necuvenite a cerut revizuirea cauzei ■ acţiunea a fost respinsă ca nefondată ■

Un bărbat condamnat definitiv pentru finanţări europene ilegale, a solicitat magistraţilor din cadrul Tribunalului Neamţ revizuirea cauzei. Judecătorii au respins acţiunea ca nefondată, iar demersul lui Gheorghe Trifan l-a făcut să scoată din buzunar 150 de lei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Nemţeanul a fost acuzat de procurorii DNA de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Prin senţinţă definitivă, la final de 2018 a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Prin aceeaşi hătărîre, Trifan a fost obligat la plata pagubei, 3.919.616 lei, plus accesorii fiscale, către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, cel mai probabil acest aspect al deciziei magistraţilor fiind miza revizuirii.

Conform actelor de urmărire penală, faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012 cînd Gheorghe Trifan, în calitate de reprezentant al unei asociaţii de crescători de animale din Borca, a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură mai multe documente falsificate, în scopul de a obţine injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată pe suprafaţă, plăţi compensatorii pentru zona montană defavorizată şi plăţi de agromediu. „Concret, documentele respective conţineau date nereale, în sensul că persoanele menţionate ca fiind membre ale asociaţiei fie nu şi-au manifestat consimţămîntul pentru a deveni membri, fie nu şi-au dat acordul ca inculpatul Trifan Gheorghe să depună cererea de sprijin în numele asociaţiei şi nu au semnat acele înscrisuri“, conform unui comunicat al DNA, postat pe site-ul instituţiei.

Anchetatorii au mai arătat că prin acţiunile sale inculpatul a obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 3.919.165,68 de lei. APIA s-a constituit parte civilă cu o sumă ceva mai mare decît prejudiciul calculat de procurori, respectiv 4.454.763 lei noi (44,5 miliarde de lei vechi), însă judecătorii au apreciat că paguba este cea stabilită prin actul de inculpare. Atît procurorii anticorupţie, cît şi inculpatul, au contestat decizia Tribunalului Neamţ, la Curtea de Apel Bacău, însă acţiunile au fost respinse ca nefondate, astfel că hotărîrea a devenit definitivă la 12 decembrie 2018.

Citește știrea

Actualitate

Modificări de posturi la Spitalul Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Consilierii locali au aprobat, în şedinţa ordinară a lunii iulie, acte normative ce vizează activitatea Spitalului Roman. La Compartimentul de evaluare şi statistică medicală s-a decis transformarea a două posturi vacante de registrator principal în registrator medical debutant. La Laboratorul de analize s-a aprobat transformarea a patru posturi vacante de asistent principal, în posturi de asistent medical debutant specialitatea medicină generală, iar la Endocrinologie a fost necesară transformare unui post vacant de asistent principal, în post vacant de medic specialist în specialitatea Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli metabolice.

Consilierii au fost de acord cu modificarea Serviciului MCIM, care de acum se va numi Serviciul de Management al Calităţii Serviciilor de Sănătate. La Farmacia cu circuit închis a fost transformat un post vacant de farmacist, cu drept de liberă practică, în post de farmacist specialist. Solicitările făcute de conducerea spitalului au fost justificată ca fiind o necesitate a adaptării structurii organizatorice la cerinţele asigurării cu personal , ţinînd cont şi de vacantarea unor posturi prin pensionare, precum şi de oferta de pe piaţa muncii.

Citește știrea

Actualitate

Taxă prohibitivă la admiterea la INM

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deşi este criză de personal la instanţe şi parchete, CSM a impus o taxă mare la admiterea la INM ■ cuantumul acesteia a fost dublat ■

Judecătoarea Alina Mihaela Niţă, de la Tribunalul Neamţ, recent întoarsă la post după o detaşare de cîteva luni la Roman, apreciază că solicitările Asociaţiei Naţională a Studenţilor la Drept (ANOSOR) Iaşi şi Bucureşti, de modificare a cuantumului taxei de înscriere la admiterea la Institutul Naţional de Magistratură este justificată din punctul său de vedere, în contextual actualei crizei de personal.

„Taxa nu trebuie să descurajeze candidaţii care au o situaţie financiara nefericită. Unicul criteriu de departajare al candidaţilor care doresc să devină magistraţi trebuie să rămînă meritocraţia. În primul rînd, taxa reprezintă mai mult decît dublul taxei impuse la ultimul concurs de admitere în magistratură, 650 RON/candidat. Nu există niciun fel de fundamentare a calculului prin care s-a ajuns la această sumă, niciun fel de analiză de impact, nicio estimare a posibilelor efecte negative.

În al doilea rînd, taxa reprezintă mai mult decît salariul minim net lunar din Romaânia la nivelul din iulie 2021 – 1.386 RON/lună. Sîntem absolut convinsşi că accesul într-o profesie atît de importantă precum magistratura nu poate să fie condiţionat de nivelul financiar al candidatului, mai ales cînd întreaga filosofie a sistemului ţine de asigurarea unei stabilităţi financiare pentru magistrat şi care să fie parte din independenţa reală a justitiţiei. În al treilea rînd, Plenul CSM nu a prevăzut nicio măsură compensatorie pentru cei care, din motive obiective, nu au resursele financiare necesare achitării acestei taxe absolut exagerate.

Considerăm că este de neimaginat ca parcursul unui candidat bine pregătit către funcţiile de judecător sau procuror să poată fi îngreunat de dificultăţile financiare în care se află. Procesul de recrutare a unor magistraţi bine pregătiţi ţine de interesul naţional al României şi, deşi este evident că organizarea concursului presupune anumite costuri inerente, acestea nu pot avea ca efect limitarea accesului în profesie pentru tinerii cu situatţii materiale mai putţin fericite. Solicităm Plenului CSM abrogarea Hotărîrii nr. 125/2021 şi stabilirea unei taxe cu rol pur administrativ, corelate cu nivelul financiar al unui tînăr absolvent al facultăţilor de Drept din România şi reglementarea unor proceduri privind scutirea de taxă în situaţii bine justificate“, apreciază şi judecătoarea Alina Niţă.

Acesta de-a lungul detaşării sale la Roman a vorbit despre volumul infernal de muncă al judecătorilor de la instanţa acestui oraş, unde din 11 posturi normate. ocupate efectiv sînt cîteva. „Volumul de muncă al unui judecător influenţează în mod direct durata de soluţionare a unui dosar, pentru că este mult mai uşor să îţi gestionezi şedinţele cu 30-40 de dosare o data la 2 săptămîni şi este foarte greu să le gestionezi pe cele cu 50-60 de dosare săptămînal, repartizate pe un interval de 4-5 luni.

Volumul de muncă al unui judecător determină durata de redactare a unei hotărâri, pentru că activităţile zilnice pe care le face pentru pregătirea şedinţelor săptămînale de judecată îi poate ocupa toate cele 40 de ore lucrătoare din săptămînă. Activităţile pe care le desfăşoară un judecător presupun un efort intelectual intens, iar volumul de muncă al unui judecător care necesită mai mult de opt ore de muncă, cinci zile pe săptămînă, fără a-i permite odihna necesară refacerii capacităţii intelectuale îi va afecta calitatea lucrărilor pe care le face, existînd premisele unor erori nedorite“, este de părere judecătoarea. Conform organigramei Judecătoriei Roman, magistratul Alina Iştoc se află în concediu de maternitate, Alinei Mihaela Niţă i-a încetat detaşarea, iar Alexandra Arseni se află în concediu de creştere a copilului. În activitate este Constantin Chiriluţă şi cu atribuţii de vicepreşedinte, Cristian Bîrjoveanu, Nicoleta Cristina Pavlovici, Robert Valerian Apetrei şi stagiara Raluca Andreea Foitaş, cu atribuţii restrînse.

Citește știrea

Trending