Contactează-ne

Politica

Virusul anticipatelor, mai tare decât coronavirusul?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dacă primele informaţii despre coronavirus ne veneau prin decembrie 2019, dinspre Wuhan, capitala provinciei Hubei din China, primele informaţii despre virusul anticipatelor le avem de prin 2017, venite dinspre laboratoarele Cotroceniului, din Bucureşti, capitala României.

Diferenţa statistică dintre Wuhan şi Bucureşti este diferenţa dintre 11 milioane şi două milioane de locuitori, câţi are fiecare dintre aceste capitale. Diferenţa geografică e de vreo 7.500 km. Coronavirusul este mult mai rapid, decât virusul nostru autohton, purtător de anticipate.

Coronavirusul a ajuns în Europa, şi implicit în România, via Italia, într-un timp record, de circa două luni. În schimb, puturosul nostru virus cotrocenist, atât ca mobilitate, cât şi olfactiv, nu este menit să părăsească România, în nicio direcţie şi de mai bine de doi ani ne tot bântuie. Paradoxal, dar coronavirusul chinezesc, ca un activ promotor al economiei de piaţă, a reuşit să ne golească magazinele de ulei, zahăr, făină, cartofi şi mai ales de hârtie igienică, prevestind vremurile de rahat care ne aşteaptă.

Ce e drept, consumul exagerat de hârtie igienică se datorează mai mult guvernării minoritare a PNL, decât coronavirusului. Epidemia de coronavirus, înregistrată în China, a reuşit să declanşeze o isterie mondială, pe când epidemia virusului anticipatelor, se manifestă doar între graniţele României, proiectat să devină o pandemie naţională.

Dacă în combaterea coronavirusului se recomandă citirea instrucţiunilor de folosire a măştilor în public şi a săpunului acasă, pentru combaterea virusului anticipatelor se recomandă citirea Constituţiei. Atitudinea autorităţilor faţă de riscurile unor epidemii sau pandemii virusologige este diferită, de la caz la caz.

Autorităţile chineze s-au mobilizat în scurt, pentru blocarea infestării populaţiei cu coronavirus, şocând cu construirea unui spital de 1.000 de paturi, în doar 10 zile. Avem de ce să ne pară rău că nu construiesc şi autostrăzile noastre. Autorităţile române, recte preşedinţia şi guvernul, s-au mobilizat, pas cu pas, urmărind doar infestarea până la saturaţie a populaţiei cu virusul anticipatelor. Guvernul chinez şi guvernele statelor lumii fac eforturi remarcabile în eliminarea infestării cu coronavirus şi a efectelor acesteia. Guvernul nostru liberal şi preşedinţia sunt dedicate efortului de a propaga virusul anticipatelor, în toate straturile politice, sociale şi civice.

Dacă efectul coronavirusului, asupra României, este deocamdată neglijabil, efectul virusului anticipatelor se vrea să atingă cotele contagiunii majore. Pentru atingerea nivelului unei pandemii, privind alegerile anticipate, Klaus Iohannis consideră că nici un efort nu este prea mare.

Până acum, în România, coronavirusul nu a făcut nicio victimă, pentru a o zdruncina din punct de vedere demografic. În schimb, virusul anticipatelor, scăpat din laboratoarele Cotroceniului, este menit să zdruncine din temelii scena politică românească, cu efectele greu de evaluat ale schimbării polilor de putere.

Guvernul Cîţu – cioara vopsită desemnată de Iohannis s-o vedem ca porumbelul normalităţii

Ca oricărui popor, care cultivă respectul de sine, românilor le place să creadă că sunt greu de păcălit şi că se prind repede, ori de câte ori cineva umblă să-i păcălească cu cioara vopsită. De la Ion Creangă, când vindea pupăza în târg ca găinuşă, comerţul cu ciori vopsite, în mediul politic, este o practică mai veche, care nu este dejucată de români, decât în faţa urnelor de vot.

România traversează o criză politică, ca efect exclusiv al virusului anticipatelor, de a cărui paternitate nu poate fi scuzat Klaus Iohannis. Prima fază a crizei respective s-a consumat în 10 octombrie 2019 când Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiunea de cenzură, de inspiraţie liberală. Atunci a fost desemnat ca premier Ludovic Orban de către Iohannis, care a constatat că „s-a consolidat o nouă majoritate parlamentară“, respectiv de 238 parlamentari.

A doua fază s-a consumat când Guvernul Orban a fost demis pe 4 februarie 2020, printr-o moţiune de cenzură iniţiată de PSD, împotriva practicii modificării legii alegerilor primarilor, prin asumarea răspunderii şi nu prin dezbatere parlamentară. Guvernul Orban a fost demis cu votul unei majorităţi, mult mai consistente, de 268 de parlamentari.

Această nouă majoritate a fost ignorată de Klaus Iohannis, care l-a desemnat premier tot pe Orban, a cărui majoritate de susţinere s-a pulverizat în cele trei luni de guvernare „progresistă“. Cioara vopsită a fost prezentă în peisaj, când PNL a stabilit pe 10 februarie că îl propune pe Orban ca premier, dar nu-l va susţine la votul din Parlament.

Pe 24 februarie, Curtea Constituţională a dejucat mascarada cotrocenisto-liberală, declarând ca ilegală nominalizarea unui premier din partea liberalilor, în condiţiile în care aceştia probează că nu au nicio şansă să coaguleze o majoritate, care să-l susţină. Propunerea PSD şi PRO România de premier tehnocrat, avansată la Cotroceni din partea „noii majorităţi coagulate“, a fost respinsă de Iohannis, care a taxat-o ca fiind conjuncturală. Şi majoritatea din 4 noiembrie 2019 a fost la fel de conjuncturală, dar PSD nu a blocat Guvernul Orban, demonstrând că respectă o astfel de majoritate.

Au existat voci excesiv partizane, care au criticat decizia CCR, acuzând-o că blochează atribuţiile preşedintelui, care trebuie să aibă libertatea să numescă premier pe cine vrea el. FALS! Dacă un preşedinte ar desemna ca premier pe oricine vrea el, consultarea constituţională a liderilor la Cotroceni devine inutilă.

Preşedintele e obligat să consulte liderii pentru a constata dacă există o majoritate din partea căreia să desemneze premierul, fără a-şi permite să ignore existenţa unei astfel de majorităţi. Altfel, preşedintelui nu i-ar trebui prea mult timp pentru a provoca alegeri anticipate, dacă aşa ar vrea muşchii lui. Ar putea desemna succesiv ca premier, pe clopotarul de la Cotroceni sau pe Cîţu Florian, pe care este convins că un Parlament responsabil ar trebui să-l respingă.

Lecţia administrată preşedintelui de către CCR a avut ca efect retragerea lui Orban din competiţie şi desemnarea, pe 26 februarie, a lui Cîţu Florian ca premier, stârnind un val de entuziasm debordant în România şi nedumerire în afara ei.

Retragerea mandatului lui Ludovic Orban a fost un fals semnal de normalitate şi de renunţare la anticipate

Retragerea mandatului lui Ludovic Orban, pe 25 februarie, a fost o fentă grosieră a preşedintelui, menită să păcălească românii de bunele sale intenţii, acelea de a se reveni la normalitatea constituţională.

A doua zi, pe 26 februarie, s-a dovedit că la Cotroceni cioara vopsită şi-a reintrat în rol, desemnarea lui Cîţu ca premier fiind dovada. Fostul ministru al Finanţelor, Cîţu Florian, are un palmares de neinvidiat. A colectat din partea majorităţii Parlamentului două avize negative în comisiile permanente şi o moţiune simplă în Senat.

Din această majoritate făcea parte şi PSD, care este paratrăsnetul de serviciu al furiei prezidenţiale. S-a dovedit că Iohannis avea nevoie de un premier care să cadă, ca şi Ludovic Orban, nu care să guverneze România. Nu găsea unul mai potrivit pentru o aşa cădere, decât pe Cîţu Florian.

Prin Cîţu Florian, a fost resuscitat virusul anticipatelor, care scăzuse sub 50% în pronosticul prezidenţial. Cu această mişcare s-a încheiat şi rolul ciorii vopsite, care nu mai poate fi folosită. De acum totul este la vedere, numai pot fi trase perdele de fum, după care să se poată vopsi ciori. Cîţu Florian este penultimul act al anticipatelor scris de Klaus Iohannis.

Cîţu Florian poate avea soarta lui Orban II, fără a i se mai înscrie în cartea de muncă funcţia de premier, sau poate fi respins, pentru a se trece la ultimul act al anticipatelor. Dar poate fi şi votat, lăsându-i PNL această povară, de a guverna ţara mai departe, sub bagheta lui Cîţu. E mai evident ca niciodată că preşedintele îl păstrează pe Orban pentru actul final, în care să conducă ultimul guvern liberal înainte de anticipate, pe care să le organizeze şi, bineînţeles, să le câştige.

Până atunci, Orban este scos pe tuşă, pentru a-şi recăpăta suflul necesar ultimului act. Orban va fi răzbunarea lui Iohannis împotriva PSD, care va fi pus în dilemă, între a-l respinge, provocând alegeri anticipate, sau a-l alege, anulând astfel anticipatele. Jocul lui Iohannis este astfel la mâna PSD, de a cărui soluţie depinde evoluţia rolului preşedintelui pe scena politică pentru următorii patru ani.

Dacă preşedintele Iohannis ar fi jucat „curat constituţional“ şi nu l-ar fi lăsat pe Orban să zburde precum cârlanul pe pajişti, astăzi Guvernul Orban şi-ar fi continuat misiunea până la finele anului şi România nu ar fi avut nicio criză politică. Dar în piesa lui Iohannis a fost inclusă şi scena cu ruleta rusească, la care Guvernul Orban nu a ratat primul glonţ, provocând o criză politică României.

Actualitate

Eugen Țapu-Nazare, PNL: ”Prin joaca de-a demisiile, PSD și USR se fac de râs în fața românilor”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Teatru ieftin, circ și ipocrizie, marca PSD și USR pe tema pensiilor speciale, în absența unor mesaje clare și a unor programe credibile pentru România. Joaca de-a demisiile nu reprezintă altceva decât o atitudine diletantistă care scade și mai mult credibilitatea celor două partide aflate, oricum, pe un trend descendent.

Dacă vor cu adevărat să elimine pensiile speciale, PSD și USR să voteze proiectul de lege inițiat de PNL în luna mai a acestui an, proiect care este blocat de Biroul Permanent al Camerei Deputaților, la ordinul lui Marcel Ciolacu, președintele PSD. PNL a cerut Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului să pună urgent pe ordinea de zi acest proiect.

În cazul în care cei de la PSD și USR vor vota abrogarea capitolul XI din Statutul Senatorilor și Deputaților așa cum prevede proiectul PNL, pensiile speciale pentru parlamentari sunt eliminate fără să mai fie nevoie de tot circul și parada practicate de cele două formațiuni politice, care fac pur și simplu un blat josnic, pentru ca pensiile speciale să rămână în vigoare.

În cazul în care proiectul de lege al PNL nu va fi supus votului sau nu va fi votat de PSD și USR, pensiile speciale vor fi abrogate în prima zi de lucru a noii legislaturi. Poziția PNL rămâne fermă, de anulare a pensiilor speciale.

 

Eugen Țapu – Nazare, viceliderul Grupului PNL, din Senatul României

Citește știrea

Actualitate

Mara Calista, candidat PNL Neamț: Pilonului II de pensii administrate privat trece pragul de 70 de miliarde de lei active

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Partidul Național Liberal a apărat, a redat încrederea în acest sistem de economisire și va crește contribuția aferentă acestuia

Pentru prima dată de la înființarea sistemului de pensii administrate privat, în anul 2008, activele depășesc 70 de miliarde de lei. Peste 70% din acești bani sunt investiți în titluri de stat și în jur de 20% sunt în acțiuni la Bursă. Cu alte cuvinte, banii românilor susțin activ economia românească, susțin ferm companiile românești.

Am susținut în toți cei 4 ani de mandat ca Pilonul II de pensii să rămână în continuare o formă validă de economisire pentru fiecare român în parte. Am luptat, de multe ori pe picior de inegalitate, cu un PSD care și-a dorit constant naționalizarea și desființarea acestui Pilon. PSD nu a înțeles sau nu a vrut să înțeleagă această formulă de (re)investiție a banilor, folosind un protecționism electoral care a fost la un pas să pună la pământ tot conceptul de pensii  administrate privat. Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat și astăzi, echipa PNL propune creșterea contributivității lunare la 4,75% până în 2024. Cu alte cuvinte, mai mulți bani se întorc înapoi în economie, realizează capitalizare pentru beneficiarii reali și susțin dezvoltarea României”, a declarat Mara Calista, deputat în Comisia de muncă și protecție socială și candidat pe listele județului Neamț.

Mecanismele de protecție socială sunt din ce în ce mai mult supuse unei presiuni datorate unei populații tot mai îmbătrânite a României. Pilonul I de pensii, așa cum funcționează astăzi, nu va mai fi sustenabil fără un sprijin din partea Pilonului II, fără o serie de mecanisme de protecție și încredere.

Succesul Pilonului II de Pensii de stat administrate privat ne arată că indiferent de anumite abordări cu iz populist pe termen scurt ale PSD care pot zdruncina capacitatea investițională, economia rezistă, crește și, în definitiv, economisește activ banii de pensie ai românilor. Faptul că titlurile de stat sunt principalul segment investițional ne arată că administratorii privați au încredere în economia românească, în reziliența acesteia în vremurile pe care le traversăm. Banii noștri, ai tuturor, sunt în siguranță, pe termen lung”, a conchis deputatul Mara Calista.

Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care contribuie obligatoriu 7,6 milioane de salariaţi români, au încheiat luna octombrie din 2020 cu active totale de 70,2 miliarde lei, record istoric, în creştere cu 8,3 miliarde lei de la începutul anului în principal pe fondul revenirii unor acţiuni din portofoliu şi ca urmare a contribuţiilor trimise de salariaţii români.

 

Mara CALISTA, deputat PNL

Citește știrea

Actualitate

PMP a prezentat programul de guvernare „Mişcăm România”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Programul de guvernare al Partidului Mişcarea Populară cuprinde aproximativ 200 de proiecte şi măsuri concrete care, odată aplicate, vor ajuta România să facă un pas semnificativ înainte din punct de vedere economic, social, administrativ.

Având în vedere problemele sistemice scoase la lumină de pandemie şi şirul lung de tragedii petrecute în spitalele româneşti, PMP propune o reformă din temelii prin intermediul unei Legi privind organizarea și funcționarea sistemului de Sănătate. În acelaşi timp, se impune creşterea semnificativă a finanţării Sănătăţii până la media UE şi modificarea legislației astfel încât spitalele să aibă regim de societăți cu capital de stat pentru a-și completa veniturile.

În ceea ce priveşte Educaţia, angajamentul Partidului Mișcarea Populară este ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă. Asta înseamnă o creştere incrementală până în 2024 a alocărilor bugetare în aşa fel încât să fie respectat Pactul pentru Educaţie din 2008 care presupune 6% din PIB pentru Învăţământ şi 1% pentru Cercetare. Cu aceşti bani, toate şcolile vor fi conectate la internet, dotarea corespunzătoare a tuturor unităţilor de Învăţământ din România cu grupuri sanitare şi să aibă acces la apă curentă. De asemenea, se pot dezvolta programe de reducere a abandonului şcolar timpuriu. În plus, PMP doreşte construirea a 1.000 de creşe în următorii patru ani.

Criza economică adusă de pandemie ne-a arătat importanţa accelerării procesului de digitalizare a economiei şi administraţiei publice româneşti. Tocmai de aceea, propunem înfiinţarea unui Minister pentru Digitalizare, Inovare și Inteligență Artificială. Ministerul va pleca de la structura instituțională și funcțională oferită de Autoritatea pentru Digitalizare din România. În acest context, PMP susţine implementarea imediată a noului standard 5G în România evitându-se folosirea tehnologiei chineze care prezintă riscuri de securitate. Ţara noastră are şansa uriaşă de a face un salt economic şi societal semnificativ în următorii patru ani dacă mergem pe drumul digitalizării, mai ales că, având în vedere numărul mare de IT-işti bine pregătiţi, îndeplinim condiţiile necesare pentru un astfel de succes.

PMP este partidul care a susţinut mereu cauza românilor de ambele părţi ale Prutului. În continuare, milităm pentru înfiinţarea unui Minister pentru Relaţia cu Republica Moldova care să sprijine activ politicile de reformă administrativă ale noii administraţii de la Chişinău.

Dacă vrem un progres societal major, dacă ne dorim o ţară ca afară, avem datoria de a investi în Cultură. Iată de ce PMP susţine alocarea a 1,5% din PIB pentru Cultură, bani care să fie folosiţi atât pentru acţiuni concrete la nivel naţional, dar şi pentru promovarea unei imagini favorabile în plan extern. Milităm şi pentru consolidarea unui parteneriat între stat şi culte pentru asumarea unui rol crescut al Bisericii în asistența şi îngrijirea persoanelor vulnerabile, parteneriat care va avea ca obiectiv şi promovarea valorilor creștine. Parteneriatul va fi deschis către Biserica Ortodoxă Română, Biserica Catolică și celelalte culte recunoscute legal.

Poate cel mai important, PMP doreşte ca toate construcţiile bugetare din următorii patru ani să fie concentrate pe investiţii în infrastructură cu potenţial de multiplicare ridicat şi pentru ajutorarea IMM-urilor româneşti puternic afectate de criza economică. Partidul Mişcarea Populară militează pentru reducerea taxării forţei de muncă, limitarea birocraţiei şi digitalizarea economiei.

Citește știrea

Trending