Contactează-ne

Politica

Virusul anticipatelor, mai tare decât coronavirusul?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dacă primele informaţii despre coronavirus ne veneau prin decembrie 2019, dinspre Wuhan, capitala provinciei Hubei din China, primele informaţii despre virusul anticipatelor le avem de prin 2017, venite dinspre laboratoarele Cotroceniului, din Bucureşti, capitala României.

Diferenţa statistică dintre Wuhan şi Bucureşti este diferenţa dintre 11 milioane şi două milioane de locuitori, câţi are fiecare dintre aceste capitale. Diferenţa geografică e de vreo 7.500 km. Coronavirusul este mult mai rapid, decât virusul nostru autohton, purtător de anticipate.

Coronavirusul a ajuns în Europa, şi implicit în România, via Italia, într-un timp record, de circa două luni. În schimb, puturosul nostru virus cotrocenist, atât ca mobilitate, cât şi olfactiv, nu este menit să părăsească România, în nicio direcţie şi de mai bine de doi ani ne tot bântuie. Paradoxal, dar coronavirusul chinezesc, ca un activ promotor al economiei de piaţă, a reuşit să ne golească magazinele de ulei, zahăr, făină, cartofi şi mai ales de hârtie igienică, prevestind vremurile de rahat care ne aşteaptă.

Ce e drept, consumul exagerat de hârtie igienică se datorează mai mult guvernării minoritare a PNL, decât coronavirusului. Epidemia de coronavirus, înregistrată în China, a reuşit să declanşeze o isterie mondială, pe când epidemia virusului anticipatelor, se manifestă doar între graniţele României, proiectat să devină o pandemie naţională.

Dacă în combaterea coronavirusului se recomandă citirea instrucţiunilor de folosire a măştilor în public şi a săpunului acasă, pentru combaterea virusului anticipatelor se recomandă citirea Constituţiei. Atitudinea autorităţilor faţă de riscurile unor epidemii sau pandemii virusologige este diferită, de la caz la caz.

Autorităţile chineze s-au mobilizat în scurt, pentru blocarea infestării populaţiei cu coronavirus, şocând cu construirea unui spital de 1.000 de paturi, în doar 10 zile. Avem de ce să ne pară rău că nu construiesc şi autostrăzile noastre. Autorităţile române, recte preşedinţia şi guvernul, s-au mobilizat, pas cu pas, urmărind doar infestarea până la saturaţie a populaţiei cu virusul anticipatelor. Guvernul chinez şi guvernele statelor lumii fac eforturi remarcabile în eliminarea infestării cu coronavirus şi a efectelor acesteia. Guvernul nostru liberal şi preşedinţia sunt dedicate efortului de a propaga virusul anticipatelor, în toate straturile politice, sociale şi civice.

Dacă efectul coronavirusului, asupra României, este deocamdată neglijabil, efectul virusului anticipatelor se vrea să atingă cotele contagiunii majore. Pentru atingerea nivelului unei pandemii, privind alegerile anticipate, Klaus Iohannis consideră că nici un efort nu este prea mare.

Până acum, în România, coronavirusul nu a făcut nicio victimă, pentru a o zdruncina din punct de vedere demografic. În schimb, virusul anticipatelor, scăpat din laboratoarele Cotroceniului, este menit să zdruncine din temelii scena politică românească, cu efectele greu de evaluat ale schimbării polilor de putere.

Guvernul Cîţu – cioara vopsită desemnată de Iohannis s-o vedem ca porumbelul normalităţii

Ca oricărui popor, care cultivă respectul de sine, românilor le place să creadă că sunt greu de păcălit şi că se prind repede, ori de câte ori cineva umblă să-i păcălească cu cioara vopsită. De la Ion Creangă, când vindea pupăza în târg ca găinuşă, comerţul cu ciori vopsite, în mediul politic, este o practică mai veche, care nu este dejucată de români, decât în faţa urnelor de vot.

România traversează o criză politică, ca efect exclusiv al virusului anticipatelor, de a cărui paternitate nu poate fi scuzat Klaus Iohannis. Prima fază a crizei respective s-a consumat în 10 octombrie 2019 când Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiunea de cenzură, de inspiraţie liberală. Atunci a fost desemnat ca premier Ludovic Orban de către Iohannis, care a constatat că „s-a consolidat o nouă majoritate parlamentară“, respectiv de 238 parlamentari.

A doua fază s-a consumat când Guvernul Orban a fost demis pe 4 februarie 2020, printr-o moţiune de cenzură iniţiată de PSD, împotriva practicii modificării legii alegerilor primarilor, prin asumarea răspunderii şi nu prin dezbatere parlamentară. Guvernul Orban a fost demis cu votul unei majorităţi, mult mai consistente, de 268 de parlamentari.

Această nouă majoritate a fost ignorată de Klaus Iohannis, care l-a desemnat premier tot pe Orban, a cărui majoritate de susţinere s-a pulverizat în cele trei luni de guvernare „progresistă“. Cioara vopsită a fost prezentă în peisaj, când PNL a stabilit pe 10 februarie că îl propune pe Orban ca premier, dar nu-l va susţine la votul din Parlament.

Pe 24 februarie, Curtea Constituţională a dejucat mascarada cotrocenisto-liberală, declarând ca ilegală nominalizarea unui premier din partea liberalilor, în condiţiile în care aceştia probează că nu au nicio şansă să coaguleze o majoritate, care să-l susţină. Propunerea PSD şi PRO România de premier tehnocrat, avansată la Cotroceni din partea „noii majorităţi coagulate“, a fost respinsă de Iohannis, care a taxat-o ca fiind conjuncturală. Şi majoritatea din 4 noiembrie 2019 a fost la fel de conjuncturală, dar PSD nu a blocat Guvernul Orban, demonstrând că respectă o astfel de majoritate.

Au existat voci excesiv partizane, care au criticat decizia CCR, acuzând-o că blochează atribuţiile preşedintelui, care trebuie să aibă libertatea să numescă premier pe cine vrea el. FALS! Dacă un preşedinte ar desemna ca premier pe oricine vrea el, consultarea constituţională a liderilor la Cotroceni devine inutilă.

Preşedintele e obligat să consulte liderii pentru a constata dacă există o majoritate din partea căreia să desemneze premierul, fără a-şi permite să ignore existenţa unei astfel de majorităţi. Altfel, preşedintelui nu i-ar trebui prea mult timp pentru a provoca alegeri anticipate, dacă aşa ar vrea muşchii lui. Ar putea desemna succesiv ca premier, pe clopotarul de la Cotroceni sau pe Cîţu Florian, pe care este convins că un Parlament responsabil ar trebui să-l respingă.

Lecţia administrată preşedintelui de către CCR a avut ca efect retragerea lui Orban din competiţie şi desemnarea, pe 26 februarie, a lui Cîţu Florian ca premier, stârnind un val de entuziasm debordant în România şi nedumerire în afara ei.

Retragerea mandatului lui Ludovic Orban a fost un fals semnal de normalitate şi de renunţare la anticipate

Retragerea mandatului lui Ludovic Orban, pe 25 februarie, a fost o fentă grosieră a preşedintelui, menită să păcălească românii de bunele sale intenţii, acelea de a se reveni la normalitatea constituţională.

A doua zi, pe 26 februarie, s-a dovedit că la Cotroceni cioara vopsită şi-a reintrat în rol, desemnarea lui Cîţu ca premier fiind dovada. Fostul ministru al Finanţelor, Cîţu Florian, are un palmares de neinvidiat. A colectat din partea majorităţii Parlamentului două avize negative în comisiile permanente şi o moţiune simplă în Senat.

Din această majoritate făcea parte şi PSD, care este paratrăsnetul de serviciu al furiei prezidenţiale. S-a dovedit că Iohannis avea nevoie de un premier care să cadă, ca şi Ludovic Orban, nu care să guverneze România. Nu găsea unul mai potrivit pentru o aşa cădere, decât pe Cîţu Florian.

Prin Cîţu Florian, a fost resuscitat virusul anticipatelor, care scăzuse sub 50% în pronosticul prezidenţial. Cu această mişcare s-a încheiat şi rolul ciorii vopsite, care nu mai poate fi folosită. De acum totul este la vedere, numai pot fi trase perdele de fum, după care să se poată vopsi ciori. Cîţu Florian este penultimul act al anticipatelor scris de Klaus Iohannis.

Cîţu Florian poate avea soarta lui Orban II, fără a i se mai înscrie în cartea de muncă funcţia de premier, sau poate fi respins, pentru a se trece la ultimul act al anticipatelor. Dar poate fi şi votat, lăsându-i PNL această povară, de a guverna ţara mai departe, sub bagheta lui Cîţu. E mai evident ca niciodată că preşedintele îl păstrează pe Orban pentru actul final, în care să conducă ultimul guvern liberal înainte de anticipate, pe care să le organizeze şi, bineînţeles, să le câştige.

Până atunci, Orban este scos pe tuşă, pentru a-şi recăpăta suflul necesar ultimului act. Orban va fi răzbunarea lui Iohannis împotriva PSD, care va fi pus în dilemă, între a-l respinge, provocând alegeri anticipate, sau a-l alege, anulând astfel anticipatele. Jocul lui Iohannis este astfel la mâna PSD, de a cărui soluţie depinde evoluţia rolului preşedintelui pe scena politică pentru următorii patru ani.

Dacă preşedintele Iohannis ar fi jucat „curat constituţional“ şi nu l-ar fi lăsat pe Orban să zburde precum cârlanul pe pajişti, astăzi Guvernul Orban şi-ar fi continuat misiunea până la finele anului şi România nu ar fi avut nicio criză politică. Dar în piesa lui Iohannis a fost inclusă şi scena cu ruleta rusească, la care Guvernul Orban nu a ratat primul glonţ, provocând o criză politică României.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un proiect de autostradă, un deputat şi doi primari

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deputatul Bulai le cere primarilor de Roman şi Săbăoani să „aducă” A7 prin localităţile lor

În România, ţara în care Autostrada Unirii are… o lege minunată drept certificat de naştere, dar ea, autostrada, lipseşte cu desăvîrşire în realitate, un deputat, de la USR, pe numele său Iulian Bulai, ceartă doi primari, de Roman şi Săbăoani, pentru că refuză ca o altă autostradă, care e tot pe hîrtie deocamdată, să treacă prin localităţile pe care le păstoresc.

Nu spunem că apelul deputatului nu e unul de esenţă, însă absurdul situaţiei este evident: nu avem autostrăzi, în Moldova, dar avem legi şi dispute politice pe marginea… proiectelor de autostrăzi. Ceea ce o fi bine. Revenind la deputatul USR, aflăm dintr-un comunicat de presă cum că „Iulian Bulai le cere primarilor din Municipiul Roman și comuna Săbăoani să își revizuiască poziția și să militeze pentru ca viitorul traseu al autostrăzii Ploiești – Pașcani să cuprindă și cele două unități administrativ teritoriale pe care le conduc.

Apelul deputatului nemțean vine în contextul în care în această perioadă se va decide ce variantă de traseu, din cele trei disponibile, va avea Autostrada A7 pe teritoriul județului Neamț. La o dezbatere publică din 11 martie, desfășurată la Consiliul Județean Neamț, reprezentanții administrațiilor publice din Roman și Săbăoani au menționat că nu doresc varianta cu ruta cea mai apropiată de localitățile lor deoarece există niște planuri de investiții pentru acea zonă, preferând astfel varianta cea mai îndepărtată, cu nod în județul Iași, după Castelul de Apă”.

Şi zice deputatul cu pricina: ”E crucial pentru județul Neamț ca ruta autostrăzii A7 să fie cât mai aproape de Roman și de zona metropolitană. Există accesibilitate potrivită, iar construcția autostrăzii conform variantei de traseu din apropierea Romanului va ajuta zona să crească din punct de vedere economic.

Fac apel către cele două administrații locale să își revizuiască pozițiile. Ne va fi mult mai ușor să ne conectăm și vor fi create mai multe oportunități de investiții. Mai mult decât atât, noua autostradă va putea funcționa și ca o șosea de centură, care acum ne lipsește. Am așteptat 30 de ani această autostradă, nu trebuie să dăm cu piciorul acestei șanse.

Apreciez că există planuri de investiții, rezidențiale și industriale, însă consider că în avantajul nemțenilor ar trebui să fie prioritară găsirea unor soluții alternative pentru relocarea acestora și nu pentru cel mai favorabil traseu al autostrăzii pentru noi”. Sigur că, jurnalistic, se naşte întrebarea: oare ce motive, alea cu investiţiile nu le credem nici în somn, or fi avut primarii în cauză să opteze pentru varianta „mai îndepărtată”?

Citește știrea

Actualitate

Regiunea Moldovei, prioritate pentru Guvernul PNL în cadrul Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmaţia aparţine preşedintelui PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc

Guvernul PNL a lansat Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică – Reclădim România, care se bazează pe un nou model de dezvoltare economică axat pe investiţii în infrastructură, digitalizare, inovare, competitivitate şi export de produse cu valoare ridicată şi creşterea masivă a locurilor de muncă, anunţă deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ.

„Programul este în valoare de peste 100 de miliarde de euro şi urmează să fie finanţat atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene. Implementarea măsurilor cuprinse în Planul Naţional de relansare va fi făcută în maxim o lună, prin adoptarea tuturor actelor normative.

Aş vrea să semnalez faptul că Guvernul PNL acordă importanţa cuvenită proiectelor importante pentru zona Moldovei, pentru judeţul Neamţ: Autostrada Unirii, spitalul regional, susţinerea antreprenorilor şi crearea de noi locuri de muncă.

În cadrul Planului Naţional de Investiţii s-a actualizat strategia de implementare a Master-planului general de transport, în special cu privire la prioritizarea proiectelor esenţiale pentru dezvoltarea României, având în vedere sursele de finanţare disponibile şi capacitatea administrativă necesară. Acest plan de investiţii urmăreşte să asigure şi să ghideze investiţiile în infrastructura de transport pentru perioada 2020-2030.

Pe termen mediu, Guvernul îşi propune să asigure conectarea provinciilor istorice ale ţării şi conectarea cu statele din Vestul, Sudul şi Nordul ţării.

Între obiectivele prioritare se află demararea lucrărilor la Autostrada Târgu Mureş-Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni. În ceea ce priveşte proiectul A8 – Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, până în luna ianuarie 2021 se va finaliza revizuirea şi actualizarea Studiului de fezabilitate aferent sectorului 1 – Tg. Mureş – Tg. Neamţ. Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Tg. Mureş – Tg. Neamţ se va realiza în termen de 60 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării şi execuţiei, estimându-se finalizarea construcţiei pentru perioada 2026 – 2027. Până la finele anului 2022 se va finalizanrevizuirea şi actualizarea Studiului de fezabilitate aferent sectoarelor 2 şi 3  Tg. Neamţ – Iaşi – V.O. Iaşi Nord.

Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Tg. Neamţ – Iaşi (inclusiv varianta ocolitoare Iaşi) se va realiza în termen de 36 – 48 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării şi execuţiei, estimându-se finalizarea construcţiei pentru perioada 2025-2026.

Până la sfârşitul anului 2021 se va finaliza revizuirea şi actualizarea Studiului de fezabilitate pentru sectorul 4 – Iaşi – Ungheni. Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Iaşi – Ungheni se va realiza în termen de 24-36 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării şi execuţiei, estimându-se finalizarea construcţiei pentru perioada 2024 – 2025.

O altă prioritate o reprezintă spitalele regionale. După foarte mulţi ani de întârziere, în care guvernările anterioare ar fi trebuit să demareze construirea a 8 spitale regionale la nivel naţional şi a unui spital metropolitan în Municipiul Bucureşti, Guvernul actual a reuşit într-un timp foarte scurt să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iaşi, Cluj şi Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro.

Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi: noul spital va facilita accesul echitabil la servicii de calitate de prevenire, de diagnostic şi terapeutice şi ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în regiune şi, în special, pentru persoanele defavorizate şi sărace, care prezintă un nivel disproporţionat de morbiditate şi mortalitate evitabilă. Termenul de finalizare este anul 2027, iar costurile estimate se ridică la 500,35 milioane de euro.

Totodată, se acordă importanţa cuvenită şi agriculturii din zona Moldovei. Programul de extindere a Sistemului Naţional Antigrindină prevede punerea în funcţiune a unui număr suplimentar de 150 de puncte de lansare, ceea ce va duce la creşterea suprafeţei protejate de la 1,5 milioane de ha la 3,5 milioane de ha. Termenul de implementare este perioada 2021-2024, iar valoarea programului este de 30 milioane euro. Implementarea SNACP prin utilizarea aviaţiei, în conformitate cu prevederile HG 256/2010 privind Aprobarea Programului Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, prin punerea în funcţiune a Unităţilor de Creştere a precipitaţiilor din Structurile Centrelor Zonale de Coordonare Moldova şi Muntenia. Termenul de implementare: 2021-2024, iar valoarea programului este de 80 milioane euro.

Prin modelul bazat pe investiţii şi locuri de muncă, Guvernul PNL creează cadrul propice ca cele două milioane de români reveniţi în ţară, inclusiv în judeţul Neamţ, în timpul crizei să rămână aici. Este şi datorie morală să facem astfel încât cât mai mulţi nemţeni să rămână alături de părinţii lor în vârstă, alături de copiii lor aflaţi la şcoală, nu mai trebuie să plece să muncească în alte ţări, nu trebuie ca fiii şi fiicele lor să sufere depărtarea faţă de părinţi”, a transmis recent, printr-un comunicat de presă, deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedinte PNL Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

”PSD și sateliții săi vor să lovească puternic în clasa de mijloc”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ susţine Eugen Țapu-Nazare, senator PNL de Neamţ

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare susţine că, în cazul în care va reveni la guvernare, PSD şi “sateliţii” săi vor să lovească în clasa de mijloc, prin măsurile pe care le vor adopta.

“PSD va renunța la cota unică de impozitare și va introduce cota progresivă, în cazul unei reveniri la guvernare, ceea ce va conduce la o creștere a impozitării veniturilor celor care muncesc mai mult. O asemenea decizie ar fi o adevărată lovitură dată clasei de mijloc, cea pe care, în realitate, se bazează economia României. Implementarea cotei progresive este una din obsesiile mai vechi ale partidelor de stânga, care vor pur și simplu să-i jupoaie pe cei care se dezvoltă, crează plus valoare, asigură locuri de muncă.

De fapt, PSD este obsedat de ideea uniformizării și nu apreciază oamenii de succes, curajoși, independenți financiar, pe care se pregătește să-i taxeze suplimentar, deși, prin cota unică, oricum plătesc impozitele cele mai mari, tocmai datorită managementului performant cu care și-au dezvoltat afacerile. Cota unică este singurul instrument corect de impozitare, pentru că fiecare plătește același procent din ceea ce realizează. În loc să încurajeze clasa de mijloc, antreprenorii, să vină cu soluții și programe concrete, PSD se pregătește să-i decimeze pe cei întreprinzători.

Deloc surprinzător, exclusiv din dorința de a reveni la putere, și PRO România și ALDE susțin această măsură deși, în repetate rânduri, Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu au anunțat că nu renunță la cota unică. Astăzi, din calcule meschine și electorale, cele două partide satelit ale PSD sunt gata să le facă pe plac baronilor roșii.

PNL nu va renunța sub nicio formă la cota unică de impozitare, singurul mecanism corect de taxare a muncii și de încurajare a inițiativei private, a curajului de a te dezvolta într-o Românie care a fost pusă la grea încercare în toate guvernările PSD”, a susţinut Eugen Țapu-Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senat.

Citește știrea

Trending