Vine „acasă“, la pușcărie, fostul jupân al Neamțului, coruptul Ionel Arsene. Curtea Supremă de la Roma a decis extrădarea

■ sentința în cazul ex-președintelui Consiliului Județean Neamț a fost pronunțată la Roma ■ Ionel Arsene are de executat 6 ani și 8 luni de pușcărie ■ a fugit din țară în martie 2023 ■

Instanța supremă din Italia a decis astăzi, 4 noiembrie 2023, ca Ionel Arsene să fie extrădat în România. „Ministerul Justiției tratează toți fugarii la fel, indiferent de numele lor. Curtea de Casație din Italia a decis predarea lui Ionel Arsene autorităților din România. Hotărârea este definitivă. În scurt timp va fi predat autorităților din țară”, a declarat Alina Gorghiu, ministrul Justiției.

Recent, pe 26 octombrie, ultima cale de atac, recursul în casaţie, formulată de fostul preşedinte al legislativului nemţean în tentativa de a fi exonerat de răspundere penală în țară, a fost respinsă de Înalta Curte de Justiţie a României. Astfel, Ionel Arsene nu mai are nicio șansă de a se fofila, trebuind să execute pedeapsa.

„Respinge ca nefondate recursurile în casaţie formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Serviciul Braşov şi inculpatul Ionel Arsene împotriva deciziei penale nr. 190/Ap din 10 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Braşov. Obligă recurentul inculpat Arsene Ionel la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă“.

Acesta era decizia Curţii Supreme a Românie, anterioară celei de la Roma. Arsene nu a fost prins pentru a executa pedeapsa, fugind din România cu câteva zile înainte de condamnare. S-a predat autorităţilor din Bari, care au decis, în primă fază, să nu-l extrădeze. Soluţia a fost contestată şi s-a hotărât trimiterea în ţară. A urmat contestaţia condamnatului și decizia finală a instanţei din Roma.

Condamnarea fostului preşedinte al CJ Neamţ a fost pronunţată pe 10 martie 2023, de către magistraţii de la Curtea de Apel Braşov. Dosarul a fost strămutat aici de la instanţa similară din Bacău, la cerererea inculpatului, care a cerut acest lucru, acuzând presiuni mediace. În primă instanţă, Arsene a fost judecat la Tribunalului Bacău, soluţia fiind dată pe 6 aprile 2023.

În procesul pentru trafic de influenţă s-a decis executarea a 8 ani şi 4 luni de închisoare, plus confiscarea unor sume de bani. Dosarul a fost pe rolul instanţei timp de 4 ani, fiind înregistrat pe 21 februarie 2018. După opt termene, pe 26 martie 2019, cauza a fost scoasă de pe rolul Tribunalului Neamţ şi trimisă la Bacău, după soluţionarea unei cereri de strămutare.

Ionel Arsene a fost denunţat de fostul primar de la Piatra Neamţ, Gheorghe ştefan, zis „Pinalti“, care a susţinut că i-ar fi dat, în 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în tentativa de a-l „anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al CJ, Culiţă Tărâţă. Ideea era ca acesta să fie declarat incompatibil.

„În 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat şi preşedinte al unui partid, a primit de la un martor în cauză, 100.000 de euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea ANI, în scopul de a constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“, arăta DNA.

Anchetatorii au precizat că banii au fost remişi de martor într-un loc public, un restaurant din Bucureşti. Cum tentativa de „compromitere“ a şefului Consiliului Judeţean nu a reuşit, Pinalti a cerut restituirea sumei, ar fi primit înapoi doar 20.000 de euro şi a făcut presiuni pentru recuperarea restului, dar demersurile nu au avut efectul scontat.

A urmat denunţul, iar pe 19 ianuarie 2018, anchetatorii DNA a cerut magistraţilor de la Tribunalului Bacău arestarea preventivă a lui Ionel Arsene, acesta fiind pus în control judiciar. Decizia a fost atacată de procurorii anticorupţie la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018.

Preşedintele CJ Neamţ a stat o vreme după gratii, apoi a fost plasat în control judiciar, iar pe 27 iunie 2018 a scăpat de orice măsură preventivă şi a revenit în viaţa publică şi politică. Între timp, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru o altă faptă de trafic de influenţă, din anul 2015, tot din vremea când era deputat în Parlamentul României.

Arsene era suspectat că ar fi cerut de la un om de afaceri un procent de 5% din suma de 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Apele Române pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare. Intervenţia a fost făcută la un coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, „dar demersurile nu au avut niciun rezultat“, preciza DNA.