Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Victime colaterale ale liceenelor spînzurate

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu Daniela Suman, directorul Colegiului National Roman Vodã

Reporter: Care este starea de spirit din Roman Vodã, dupã tragediile în care au fost implicate douã dintre elevele acestui colegiu? Daniela Suman: Chiar dacã investigatiile si toate discutiile care au fost în jurul subiectului aratã cã nu existã legãturã directã între stresul provocat de scoalã si producerea acestor tragedii, noi, ca institutie, am fost obligati sã intrãm în acest vîrtej. As zice, mai curînd, cã am fost „victime colaterale“ si ne este foarte greu sã nu recunoastem cã ne afecteazã foarte mult, în acest moment. Rep: Concret, cum stau lucrurile? D.S.: O parte dintre elevi au rezistat destul de bine si au reusit sã separe aceste acte ale celor douã fete de tot ce tine de scoalã; au considerat cã acestea au avut o serie de probleme personale, fie de un anumit gen, ori de exemple care sînt din afara scolii, fie probleme în modul de abordare a vietii. Problemele celor douã fete nu au nici o legãturã cu restul elevilor scolii. Unii dintre ei au fost sensibilizati de situatie si au privit lucrurile petrecute cu multã compasiune, altii au rãmas indiferenti, mai ales cei care nu le-au cunoscut niciodatã. Rep: Si care a fost impactul asupra profesorilor? D.S.: Evident cã profesorii au fost profund marcati, pentru cã au fost învinuiti, în aceastã perioadã, de foarte multe lucruri cu care nu au nici o legãturã! Au fost învinuiti, pe rînd, de indiferentã, sau cã fac presiuni asupra elevilor sã învete. Am încercat sã explic cã nu profesorii de la Roman Vodã fac presiuni în România. Existã presiuni în sistem, care decurg din necesitatea mentinerii unor standarde înalte, fixate la vîrful sistemului educational, iar neexercitarea presiunilor de nici un fel ar însemna, probabil, posibilitatea aparitiei unor esecuri ale elevilor la examenele nationale. Am putea fi, ulterior, învinuiti de incompetentã. Tot în aceastã perioadã, am întîlnit si o altã atitudine: multi pãrinti ai unor elevi foarte buni ai liceului au fost extrem de revoltati din cauza tendintei de a fi învinuitã scoala, într-un lucru cu care ea nu are legãturã. Ne-au declarat cã sînt extrem de multumiti de ceea ce primesc aici, ne-au rugat sã nu coborîm standardele si sã începem sã cerem mai putin de la elevi. E delicat sã evaluezi starea profesorilor, în conditiile în care acest colegiu a fost subiect de presã pe toate canalele, sîntem oameni si nu putem sã nu fim sensibili la imaginea pe care o avem. Rep: Se poate spune cã scoala nu ar avea nici o implicare? D.S.: Nu, niciodatã nu am sã afirm cã toatã lumea este inocentã în liceul acesta, cã toate cadrele didactice sînt perfecte, cã toatã lumea lucreazã extraordinar. Eu nu zic cã nu ar fi si cazuri izolate de oameni care, poate, nu ar trebui sã fie în învãtãmînt. Însã, nu avem cazuri de abateri deosebite, ci, probabil, pur si simplu oameni mai putin talentati. Nu putem culpabiliza un întreg colectiv, în conditiile în care, în acesta, existã si oameni a cãror abnegatie în raport cu actul educational este exemplarã. De aceea, cred cã, în aceastã poveste, atît elevii, cît si profesorii sînt victime colaterale care nu meritã sã treacã prin asa ceva. Si pãrintii sînt afectati. Cu totii încercãm sã gãsim explicatii, ele sînt cãutate în tot felul de zone, s-a vorbit despre mai multe fenomene: satanism, droguri, lucruri de genul acesta. Dacã este sau nu asa, doar organele abilitate vor descoperi. Eu nu pot nici sã afirm, nici sã infirm cã aceste lucruri sînt reale. Este foarte posibil sã existe conexiuni de care noi sã nu stim. Vreau sã precizez cã nu avem nici capacitatea, nici calificarea de a desfãsura investigatii complete. Orice semnal pe care l-am primi, evident cã va trebui sã-l comunicãm organelor abilitate sã facã acest gen de cercetãri.

„Aceastã experientã, fãrã îndoialã, ne-a învãtat pe toti sã fim mai umani si mai atenti la nevoile celorlalti“ Rep.: Ce îi sfãtuiti sã facã pe elevi, profesori si pãrinti, pentru ca sã treacã mai usor peste urmãrile acestor tragedii? D.S.: Si eu, si foarte multi dintre colegii mei si, mai ales, copiii sîntem niste fiinte optimiste. Existã multi copii foarte luminosi si oameni foarte luminosi în scoalã. Cred cã lucrurile trebuie sã meargã înainte, cã viata merge înainte. Nu putem sã afirmãm, în asemenea situatii, cã detinem un control absolut asupra lucrurilor. Aici este vorba si despre destine individuale. Aceastã experientã, fãrã îndoialã, ne-a învãtat pe toti sã fim mai umani si mai atenti la nevoile celorlalti. Dar trebuie sã ne învete si cã sînt situatii în care este inutil sã ne culpabilizãm vis-a-vis de lucruri cu care nu avem de-a face. Si atunci, sã ne separãm de toate aceste lucruri, sã mergem înainte si sã ne revenim la normal, asa cum eram înainte. Eu cred cã, întotdeauna, un rãu covîrsitor este urmat de un bine proportional cu rãul produs. Existã un echilibru în viatã. Consider cã nimic nu va mai fi la fel. Fiecare va simti nevoia sã abordeze lucrurile sub o formã mai profesionalã. De aceea, cred cã elevii s-ar putea sã iasã mai întãriti, mai seriosi în abordarea vietii, mai priceputi în a-si cãuta drumul în viatã, iar noi, profesorii, vom încerca, probabil, sã fim mai aproape de sufletul lor si sã le întelegem mai bine nevoile pe care le au.

„Au cãzut victime nevinovate ale situatiei inclusiv angajati din personalul administrativ“ Rep.: Credeti cã sinuciderile ar putea fi si urmarea unei încercãri a fetelor de a atrage atentia asupra lor? D.S.: Orice este posibil. Eu am spus tot timpul, zilele acestea, cã se poate specula la nesfîrsit. Atît pot sã spun: ceea ce au fãcut cele douã fete, indiferent care au fost ratiunile lor, a creat atît de mult rãu în jur si ele sînt departe de a fi niste eroine. Au cãzut victime nevinovate ale situatiei inclusiv angajati din personalul administrativ, care sînt, în prezent, sub tratament, în urma socului pe care l-au suferit. Cei care au gãsit-o sau au vãzut-o pe fata care s-a sinucis sînt profund marcati, încã vãd imaginile, gînditi-vã cã a trebuit sã rezolvãm tot felul de lucruri care tin de o anchetã criminalisticã în scoalã. Rep.: Stiati cã una dintre elevele care s-a sinucis a mai avut o tentativã de acest gen? D.S.: Nu stiam. Nu ne-a spus nimeni si poate ar fi bine ca atunci cînd un elev este mutat de la o institutie de învãtãmînt la alta sã vinã, pe lîngã foaia matricolã, si cu o fisã psiho-pedagogicã. Pãrintii nu vin sã ne spunã cã au un copil cu probleme, si asta iatã cã poate deveni o problemã. Rep.: S-a vorbit mult despre rolul psihologului din scoalã… D.S.: Nu poate fi acesta învinovãtit în nici un fel. Sînt 1.400 de copii doar la Roman Vodã, mai are de supervizat si cîteva scoli din mediul rural, plus ore la clasã. Nu are timp sã facã interviuri cu toti elevii. Apoi, dacã un elev este chemat la o primã sedintã, aceasta presupune o cunoastere preliminarã. Nu se poate pune un diagnostic dupã prima sedintã. Atunci, unii copii nu mai vin la a doua pe, considerentul cã „am fost la psiholog si nu m-a prea ajutat“. Rep.: În altã ordine de idei, au existat „antecedente“ legate de droguri sau de satanism la Roman Vodã? D.S.: Nu. Pînã la acest moment, nu pot sã vã spun cã am discutat, vreodatã, în acest liceu despre astfel de probleme. E drept cã sînt aici de doar sapte luni, dar nici cînd am preluat functia de la domnul Stan, dînsul, care mi-a oferit foarte multe informatii despre liceu, nu a vorbit niciodatã despre asa ceva. Acum, multã lume, pe fondul a ceea ce s-a întîmplat, zice cã pe o bancã era un simbol, dar nu pot sã zic cã e un fenomen extins, cã pe toate bãncile sînt simboluri. Apoi, profesorii pot sã aibã probleme în a identifica sau a descifra un astfel de simbol. Bun, si dacã îl vezi, poate sã fie o chestiune serioasã ceea ce de obicei nu este, sau poate sã fie o modã, din teribilism. Sã ne amintim cã, la un moment dat, au apãrut zvastici fãcute de copii pe peretii blocurilor, dar asta nu înseamnã cã poti sã spui cã, în acea comunitate, existã un grup puternic de nazisti.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending