Contactează-ne

Actualitate

Vicii, tabieturi şi mici pasiuni nevinovate între secolele XVIII-XX. O expoziţie inedită

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ manifestarea are loc la Muzeul de Istorie şi Etnografie Tîrgu Neamţ şi poate fi vizitată pînă în luna octombrie ■

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Muzeelor, Complexul Muzeal Naţional Neamţ aduce în atenţia publicului o expoziţie aparte intitulată „Vicii, tabieturi şi mici pasiuni nevinovate între secolele XVIII-XX”, organizată la Muzeul de Istorie şi Etnografie Tîrgu Neamţ şi care va putea fi vizitată pînă pe data de 18 octombrie 2022.

„Cunoscută pentru patrimoniul arheologic şi etnografic valoros pe care îl deţine, instituţia tîrg-nemţeană vă propune, de aceasta dată, un periplu în fascinanta lume a protipendadei din spaţiul românesc, în care viciul fumatului şi al substanţelor halucinogene, tabietul cafelei sau al ceaiului, pofta pentru mîncăruri alese sau cofeturi, slabiciunea pentru băuturi alcoolice sau jocuri de societate, pasiunea pentru modă, bijuterii şi accesorii vestimentare, vizibilă la baluri, teatru sau promenadă, construiesc un tablou viu, dinamic, plin de culoare, eleganţă şi rafinament, ce evidenţiază mentalităţile, obiceiurile şi stilul de viaţă al membrilor înaltei societăţi româneşti din ultimele trei secole“, arată Ranata Buzău, curatorul expoziţiei.

Într-un comunicat al Complexului Muzeal Naţional Neamţ se arată că, este pentru prima dată cînd, în oraşul de sub Cetatea Neamţ, vor putea fi admirate bunuri culturale care i-au aparţinut omului politic Mihail Kogălniceanu, dar şi fiicei sale, Maria Hermeziu. De asemenea, sînt etalate obiecte de patrimoniu care au fost întrebuinţate de Doamna Elena Cuza, dar şi altele care s-au aflat în posesia unor mari familii de boieri, precum Burada, Ghica, Krupenski, Mavrogheni, Moruzi.

Dedicată aspectelor de viaţă cotidiană din trecut, expoziţia a fost realizată în colaborare cu mai multe instituţii muzeale: Muzeul de Istorie a Moldovei Iaşi, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, Muzeul Unirii, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – Filiala Bacău şi Muzeul de Etnografie Piatra Neamţ.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Biciclist accidentat. Autorul, 71 de ani, victima 72 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un biciclist în vârstă de 72 de ani a fost accidentat de un şofer de 71 de ani, marţi, 16 august, pe o stradă din Piatra Neamţ.

“Astăzi, 16 august, în jurul orei 11.00, polițiștii Biroului Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier, la intersecția străzilor Petru Movilă cu strada Bistriței.

Din primele cercetări efectuate a reieșit că în timp ce un bărbat, de 71 de ani, din Alexandru cel Bun, conducea un autoturism pe strada Petru Movilă, la schimbarea direcției de deplasare spre strada Bistriței ar fi surprins și accidentat un bărbat, de 72 ani, din Alexandru cel Bun, care se deplasa pe o bicicletă.

În urma evenimentului rutier, a rezultat rănirea biciclistului. 

Ambii participanți la trafic au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

În cauză, polițiștii continuă cercetările, sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, în vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care a avut loc evenimentul rutier”, a declarat subinspector Ramona Ciofu, purtător de cuvânt al IPJ Neamţ.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Podul de la Luţca, revoltă îndreptățită

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ doctorul Filip Panait face un rechizitoriu clasei politice actuale ■ el cere imperios construirea unui pod provizoriu din tuburi mari de beton ■ medicul crede că se impune și detașarea în zonă a unui detașament ISU și a unei stații de ambulanță ■

Inerția autorităților locale și centrale, după prăbușirea podului de la Luțca, în 9 iunie,  în a face ceva pentru fluidizarea traficului de la Gîdinți a determinat o mobilizare pe paginile de socializare în organizarea unui protest în fața primăriei Sagna, sîmbătă, 13 august. Acesta nu a adunat însă decît vreo 15 persoane și toate din comunele învecinate.

În acest timp, unul dintre cei mai vocali solicitanți ai construirii podului de pontoane, dr.Filip Panait, de la Bîra, încearcă și el, fără reușită,  să determine pe cei responsabili să acționeze. Medicul vine cu o soluție proprie, ușor de realizat în opinia sa, în condițiile în care la Roman Holtcim are una din cele mai mari unități de prefabricate. Săptămîna trecută dr.Filip Panait a contactat telefonic pe prefectul Adrian Niță, care însă nu a catadicsit, spune medicul, să se țină de cuvînt și să-l caute. Revoltat de atitudinea celor responsabili, dr.Filip Panait face un rechizitoriu întregii clase politice.

”Acum o săptămînă am sunat pe prefectul județului Neamț, numit Adrian Niță, pentru a protesta în legătură cu neimplicarea autorităților în problema podului de la Luțca. I-am cerut să pună niște tuburi mari de beton în albia rîului, pentru a face un pod provizoriu, cum se face la orice lucrare serioasă de pe drumurile naționale, fără a mai apela la armată, care este scumpă, la propriu și la figurat.Prefectul a promis că va cauta o soluție și apoi mă va contacta. Cum nu m-ați contactat voi, așa nu a mai sunat prefectul înapoi. Mai mult, am revenit peste cîteva zile, dar nu a mai răspuns la telefon. I-am transmis și un sms, că poate a uitat, dar… nimic! Nimic este în capul prefectului, după cum nimic este în capul lui Arsene distrugătorul, și nimic în capul prim- ministrului Ciuca bătăii. Le-am transmis domnilor de la PSD și domnilor de la liberali că dincoace de pod va fi o revoluție tăcută în următorii doi ani, timp în care vom face ca niciun vot să nu mai fie dat celor vinovați de nenorocirea noastră economică din următorii 20 de ani”, a scris pe pagina de Facebook dr.Filip Panait. Nici politicienii liberali nu scapă de furia medicului, ce continuă să creadă că stă în puterea electoratului să sancționeze indolența clasei politice.

”Am văzut că domnul Leoreanu, liberalul care este vinovat de dezastrul de pe drumul ocolitor al Romanului (degradarea Ocolitoarei Est. nr.), se agită și declară că vrea jos PSD, ca să intre el să facă un pod nou, cam la fel ca drumul groparilor, lăsat moștenire după ce a plecat spre capitală, ca vrednic apărător al romașcanilor.

Da, ați înțeles bine, următorii 20 de ani se vor învinovăți unii pe alții….

Abandonarea podului de la Luțca de către prefect, și de către guvern, nu poate duce decît la concluzia că ăștia ne abandonează cu tot cu pod.

Am atras atenția, încă de la dărîmarea podului, că drumul ocolitor, prin Gîdinți, este un drum al morții. Iată că accidentul de duminică a făcut ca preotul Antim (preotul de la Mănăstirea Bistrița n.r), considerat un sfînt de către comunitatea ortodoxă, să-și piardă viața în mod tragic și nemeritat. Îmi imaginez ce rugăciuni vor face toți credincioșii care îl iubeau pe părintele Antim. Moartea preotului este doar începutul, pentru că urmează un șir neîntrerupt de morți, cauzate de urgențe medicale și de incendii, la care ambulanța și pompierii nu vor ajunge la timp, din cauza drumului morții ”, mai spune dr.Filip Panait. Acesta crede că în perioada imediat următoare autoritățile locale trebuie să treacă la luarea unor măsuri urgente de rezolvare a unor probleme în cele cinci comune izolate: Bîra, Boghicea, Stănița, Sagna, Doljești. O primă măsură prioritară este în opinia dr.Filip Panait detașarea în zonă a unui detașament de pompieri și a unei stații de ambulanță, în condițiile în care construirea unui nou pod în zonă poate dura și 20 de ani.

 

Citește știrea

Actualitate

Umbra lui Henry Kissinger la Davos

Știre publicată în urmă cu

în data de

Forumul Economic Mondial, denumit şi „Forumul bogaţilor”, este o organizaţie non profit din Elveţia, înfiinţată în 1971, cu sediul la Geneva, care îşi ţine tradiţional întâlnirile anuale la Davos.

După doi ani de pauză pandemică, anul acesta, între 22-26 mai, Forumul s-a reunit la Davos, în prezenţa a cca 2500 de invitaţi, printre care cunoscuţi lideri şi oameni de afaceri. Pe lista invitaţilor nu au figurat de data aceasta oficiali, companii sau oameni de afaceri ruşi.

Cum era de aşteptat, alături de subiecte, precum schimbările climatice, prețurile la energie şi iminenta criză alimentară globală, pe ordinea de zi a figurat războiul din Ucraina.

Preşedintele Ucrainei nu a lipsit de pe ecran cu discursul său standard, online.

Cuvântul de ordine al întâlniri de la Davos „Gata cu vorbele, să trecem la fapte” a fost pe placul bătăiosului Zelenski.

În schimb, nu a fost deloc pe placul lui Zelenski cuvântarea lui Henry Kissinger, fostul secretar de Stat al SUA.

Vorbind la Davos, prin intermediul unui link video, nonagenarul   Henry Kissinger i-a sugerat lui Zelenski că Ucraina trebuie să ajungă în maxim trei luni, la un acord de pace cu Rusia, deoarece continuarea antagonizării Rusiei ar putea avea consecinţe dezastruoase pentrustabilitatea Europei pe termen lung.

A Europei, în care Ucraina tinde să acceadă, şi pe care trebuie s-o găsească în deplinătatea puterii,în acel moment.

De-a lungul ultimelor luni am tot aflat ce doreşte Zelenski de la Europa, dar nu am aflat dacă Zelenski este preocupat de soarta ei, dacă vrea s-o găsească teafără.

Un acord de pace, sugerează Kissinger, chiar dacă Ucraina ar trebui să renunţe la o parte din teritoriul său, cu trimitere la acea parte primită din partea Uniunii Sovietice, cu ocazia destrămării URSS.

La 98 de ani Kissinger nu şi-a pierdut luciditatea pe care o avea în 1973, când a primit Premiul Nobel pentru efortul lui depus în încheierea războiului din Vietnam. În treacăt fie spus, atunci, doi premiaţi cu Nobel au refuzat demonstrativ premiul, pentru că SUA  bombardau în draci Cambodgia.

Recent, Kissinger a prevestit că „Epidemia de coronavirus modifică pentru totdeauna ordinea mondială.” Noua ordine mondială, pe care unele ţări, precum China şi Rusia o aşteaptă, dar de care SUA nici nu vrea să audă.

Henry Kissinger a condus politica externă a SUA în perioadele extrem de fierbinţi ale războaielor cu Coreea de Nord şi cu Vietnamul.

Atunci şi-a consolidat acesta reputaţia de om pragmatic în găsirea soluţiilorprin care să se detensioneze relaţiile încordate ale SUA, cu URSS şi China.

Încă de la Forumul  Economic Mondial din  1980, Kissinger avertiza că „ omenirea se află într-o epocă a  interdependenței globale”.

Astăzi, Kissinger ne-a avertizat că războiul Rusiei cu Ucraina va remodela lumea existentă.

Este un lucru ştiut că Ucraina ar fi putut reprezenta puntea Rusiei către Europa. Dar n-a fost să fie şansa unei Europe extrem de  puternice, care să facă față concurenţei SUA.

Conflictul avansat de Putin în Ucraina nu a făcut decât să arunce în aer această punte. Rusia a fost complet izolată faţă de Vest, dar este greu de crezut că această izolare se poate extinde şi în Est, deşi SUA o doreşte.

Nu se vede niciun semn că Zelenski este conştient că are o contribuţie majoră în întărirea Asiei în detrimentul Uniunii Europene spre care se îndreaptă.

De abia s-a încheiat discursul lui Kissinger la Davos, că Dumnezeule, ce a fost la gura lui Zelenski. Nici pe Putin nu l-a  bălăcărit atât de rău, cum i-a  făcut-o bătrânului Henry, la cei 98 de ani ai lui.

Pe Zelenski nu-l interesează pacea, el cere arme, arme şi iar arme, mai să crezi că este dealerul vreunui cartel al producătorilor americani de arme. Să nu audă despre vreun model de Acord de pace. Dacă ar fi după el, ar trebui ştearsă din dicţionarul diplomatic orice sintagmă „acord de pace”.

Deşi printre invitaţii de la Davos nu a existat nici măcar adierea vreunui curent pro-Putin, nimeni nu a considerat că Henry Kissinger bate câmpii. Printre invitaţi nu exista vreun fitecine.

În schimb, Zelenski a ieşit imediat la rampă, unde şi-a încropit un monolog despre „câmpii lui Kissinger” şi despre faptul că acesta se ghida după Constituția din 1938 (?)

Dacă nu urmăreşti atent evoluţia lui Kissinger în cariera sa remarcabilă de cel puţin  50 de ani, rişti să judeci ca orice taliban, că musai bătrânul este şi putinist.

Totuşi sugestiile lui Kissinger au stârnit şi valuri de reacţii negative pe reţelele de socializare.

Deşi i se recunoste meritul de a fi practicat realismul, de-a lungul întregii sale cariere, sugestia sa făcută lui Zelenski a fost taxată ca nerealistă.

Un înalt oficial a scris pe o reţea că sugestia lui Kissinger va fi sigur respinsă, atât de către Putin, cât şi de Zelenski.

De Putin, pentru că va primi prea puţin, şi de Zelenski, pentru că i se cere să renunţe la preamult.

Până s-or pune de acord, Europa nu are decât să mai aştepte. Armata-i lungă.

Desigur că şi unele reacţii sunt nerealiste.

Există cel puţin două curente după care Rusia poate fi învinsă. Protagoniştii celor două curente dovedesc că nu cunosc istoria şi nu-i cunosc nici pe ruşi.

Conform primului curent, Rusia va fi învinsă direct de către o coaliţie internaţională, ca în cazul Germaniei din cel de al Doilea Război Mondial.

Nerealismul constă în faptul că acum există bomba nucleară, după care orice drum este un drum final.

Al doilea curent mizează pe faptul că Rusia se va învinge singură, din interior. Această soluție are echivalent în cedarea Crimeii de bunăvoie. Dovedeşte din plin necunoasterea ruşilor, pe care îi judecăm după noi.

Singura soluţie este ca la mariajul Ucrainei cu UE, să le fie naș Hanry Kissinger.

Citește știrea
Advertisement







Trending