Viatã plãtitã cu dezinteres

• numãrul donatorilor romascani se mentine constant • numãrul donatorilor activi a scãzut însã de la an la an, începînd cu 1995 • persoanele care doneazã sînge sînt nemultumite cã bonurile valorice nu acoperã adevãratele nevoi ale acestora •

Frecventa donãrilor de sînge, la Punctul de recoltare sanguinã din Roman, se mentine constantã, în prezent, cu toate cã, de regulã, în aceastã perioadã, numãrul donatorilor scade. De obicei, în acest sezon, donatorii de sînge, mai ales cei din mediul rural, sînt prinsi cu muncile agricole de toamnã. Cadrele medicale, de la Punctul de recoltare sanguinã Roman, au declarat cã media zilnicã se cifreazã la 15-20 de donatori. Numãrul prezentãrilor, în vederea donãrii de sînge se mentine acelasi, cel mai probabil si din cauza faptului cã, în aceastã toamnã, campania agricolã a întîrziat, ca urmare a conditiilor meteo nefavorabile. „Noi ne bucurãm cã numãrul donatorilor se mentine constant, pentru cã, zilnic, recoltãm, în medie, 15-20 de pungi de sînge si, uneori, chiar peste aceastã cifrã. În evidentele noastre sînt înscrisi 1.600 de donatori activi. Existã si acea categorie care fac acest gest umanitar pentru a veni în sprijinul rudelor aflate în suferintã. Precizãm cã, potrivit statisticilor pe care le detinem, donãrile de sînge au început sã înregistreze o regresie, de la an la an, dupã 1995. Înainte de 1990, erau înregistrati în statisticile noastre peste 3.000 de donatori activi. Ne-am întrebat si noi de ce numãrul acestora a scãzut la jumãtate, în ultimii zece ani. Sînt mai multe explicatii. Donatorii se plîng, în primul rînd, de faptul cã unii angajatori nu le acordã cele douã zile libere, în conformitate cu prevederile legale. Ba, mai mult, în anumite cazuri, nu li se plãteste ziua în care acestia au venit la noi, pentru a dona sînge. Primesc aprobare, dar li se spune clar cã ziua respectivã se considerã nelucrãtoare. Unii patroni le admit doar o zi liberã, în loc de douã, cum spune legea“, au declarat cadrele medicale de la Punctul de recoltare sînge Roman.

Nerecunostintã fatã de donatori Crizele de sînge, fie si temporare sau de scurtã duratã, reprezintã o consecintã clarã a disfunctionalitãtilor care se creazã din cauza dezinteresului pentru donarea de sînge. Aceastã scãdere a numãrului de donatori este legatã si de nemultumirile acestora vizavi de bonurile valorice, dar si de faptul cã nu au nici o facilitate, cum era pe vremea comunismului. „Donez sînge, de mai bine de 20 de ani. Pe vremea aceea, aveam 22 de ani si eram proaspãt angajat la Întreprinderea de Þevi Roman. Sotia mea a suferit o interventie chirurgicalã, în urma cãreia a avut nevoie de transfuzii de sînge. Pot sã vã spun cã, atunci, era cît pe ce ca fetita mea sã rãmînã fãrã mamã. Am fost asa de bucuros cã Ioana, cãci asa o cheamã pe sotie, s-a însãnãtosit, încît din acel moment am devenit donator onorific de sînge. Cum s-a fãcut nevasta mea bine si sîngele meu a ajutat-o, am considerat cã acelasi lucru trebuie sã se întîmple si cu semenii mei, greu încercati de boalã“, a povestit Dumitru Gherghel, în vîrstã de 43 de ani, din Roman. Bãrbatul s-a plîns cã valoarea unui bon, pe care îl primeste fiecare donator, este micã, iar, cît priveste facilitãtile, nici vorbã de asa un „lux“. „Problema este cã un donator care se gîndeste cã sîngele care i se recolteazã poate salva viata unui seamãn, nu este asa de interesat ce rãsplatã primeste, din partea statului. Totusi, cineva trebuie sã se gîndeascã si la faptul cã bonul, pe care persoana donatoare îl primeste, valoreazã de fapt doar 300.000 de lei. Si dacã unitatea care primeste aceste bonuri îi bagã pe gît unui donator, din start, patru pîini, înseamnã cã omului îi mai rãmîn 260.000 de lei. Spuneti-mi si mie, ca unui simplu cetãtean, ce poti sã cumperi cu aceastã sumã? Ca sã nu mai spun cã, atunci cînd un donator primeste si recompensa pentru cinci donãri consecutive, în cuantum de 600.000 de lei, vînzãtoarele îi dau opt pîini. O datã pentru bonul de 300.000 de lei si apoi pentru recompensa de 600.000 de lei. Se stie foarte bine acest lucru. Cît despre facilitãti, nici vorbã de asa ceva, pe vremea lui Ceausescu aveam prioritate la analizele medicale. Simplul fapt cã nu mai stãteam la coadã la analize, care oricum erau gratuite pentru toatã lumea, însemna mult. Acum sîntem linsati, dacã intrãm la un cabinet medical peste rînd. Oricum voi dona, în continuare, sînge, din motivele pe care le-am mentionat“, a mai spus Dumitru Gherghel.