Viatã între monstri si cadavre

• Laboratorul de Anatomie Patologicã din spitalul romascan „nu mai are secrete“ pentru cititorii „Monitorului“ • medicul Constantin Danciu efectueazã biopsiile si o parte a necropsiilor • acesta a terminat si Facultatea de Drept, dar a optat pentru Medicinã •

Laboratorul de Anatomie Patologicã, situat la demisolul spitalului romascan, este unul dintre cele mai evitate compartimente ale institutiei, lesne de înteles avînd în vedere specificul muncii cadrelor de aici. Încã de la intrare, un miros insuportabil de formol si toluen te determinã sã te gîndesti de douã ori dacã sã intri sau sã faci cale întoarsã. Dupã ce parcurgi un holisor îngust, intri în laboratorul propriu-zis, unde lucreazã 11 cadre medicale, coordonate de Constantin Danciu, medic primar anatomo-patolog. Acesta este într-o continuã miscare, alergînd de la un cabinet la altul, rãspunzînd la diversele solicitãri, atît din partea sefilor de sectii, cît si a persoanelor care se intereseazã de o rudã decedatã. „Seful“, un bãrbat înalt, la 37 de ani, purtînd ochelari, încearcã sã rãspundã prompt la toate solicitãrile si nu pare o clipã cã s-ar supãra cã este întrerupt din activitate, încercînd sã împace pe toatã lumea. Meticulos, medicul începe sã analizeze la microscop lamele cu diferitele probe biologice recoltate de la pacientii internati. Romascan get-beget, acesta povesteste cã „a intrat din prima“ la Medicinã, în anul 1988 si, doi ani mai tîrziu, a luat examenul de admitere si la facultatea de Drept, urmînd cele douã scoli simultan. În perioada 1994-1995 a lucrat sase luni, stagiar la judecãtorie, iar ulterior a renuntat, în favoarea medicinii. „De mic, mi-am dorit sã fac Medicinã legalã, însã, pentru cã nu au fost locuri la rezidentiat, am optat pentru Anatomie Patologicã. Desi am urmat si Dreptul, nu mi-a plãcut sã lucrez în domeniul justitiei, pentru cã acolo existã tot timpul conflicte si oamenii sînt înversunati. Justitia lucreazã, dar nu-ti oferã satisfactii. Am ales Anatomia Patologicã pentru cã sînt emotiv, îmi este fricã de injectii, întotdeauna mi-a fost fricã sã nu gresesc. Mi-a plãcut sã lucrez «la rece»“, a mentionat doctor Constantin Danciu. Avînd în vedere specificul meseriei, acesta are un pogram redus de lucru, între orele 8-14. De douã ori pe sãptãmînã, lucreazã biopsiile recoltate de la pacientii internati. „Este foarte important sã stabilesti un diagnostic corect, în cazul unei tumori, de exemplu, pentru cã, în functie de rezultatul pe care îl stabilesti, bolnavul de cancer poate începe tratamentul. Ca anatomo-patolog, esti primul care îi spui bolnavului dacã are cancer sau nu. Consider cã pacientul, ca si familia sa, au dreptul sã stie cît mai repede si exact situatia, pentru a începe tratamentul. Cînd asiguri un pacient cã lucrurile sînt bune, îl încurajezi psihic, ceea ce îl ajutã sã se vindece. Însã, atunci cînd înstiintez familia cã bolnavul are cancer, de exemplu mã simt rãu fizic, motiv pentru care, de multe ori, as prefera sã gresesc diagnosticul în favoarea pacientului. Din pãcate, nu se întîmplã asa“, povesteste doctorul Constantin Danciu. Pe lîngã biopsii, medicul participã zilnic, timp de douã ore, la autopsii. Acesta îsi aminteste cã prima necropsie la care a participat a fost proba de examen, din timpul Facultãtii de Medicinã, cînd i-a fost mai rãu asteptînd decît în timpul disectiei propriu-zise. „Chiar si acum, dupã sapte ani de experientã, sînt atît de obisnuit cu Morga, încît de multe ori, înainte de a intra la necropsie, mãnînc chiar si un covrig. Sîntem profesionisti si privim lucrurile ca atare. Stiu cã pentru multi este un serviciu macabru, imaginati-vã sã deschizi stomacul unui cadavru decedat în urmã cu patru zile. În primii ani de activitate, mi s-a întîmplat sã mi se facã rãu si, atunci, pret de cîteva minute, am iesit din Morga. Poate dacã as fuma lucrurile s-ar amesteca si ar fi mai usor de suportat mirosurile de morgã si formol. Toate decesele copiilor 0-1 an si cele care survin în spital intrã în competenta Anatomiei Patologice, serviciile fiind gratuite. De-a lungul carierei în rîndul necropsiilor la adulti, cel mai tare m-a marcat cazul unui cadavru în putrefactie, al unui bãtrîn mîncat de viermi. Au mai fost cazuri de cadavre decapitate de tren sau arse, care mi-au rãmas în memorie“, mai spune medicul Constantin Danciu.

„Erorile“ Creatorului

De-a lungul activitãtii sale, medicul anatomo-patolog a întîlnit cazuri grave si extrem de rare de malformatii la nastere. „Dacã ne gîndim bine, natura plãteste un tribut pentru geniile pe care le creazã, producînd acei copii malformati, «erori» ale Creatorului. De aceea, toate geniile si oamenii de stiintã au o mare datorie fatã de societatea în care s-au nãscut, sã ajute medicina pentru reducerea acestor cazuri. Cele mai spectaculoase sînt cele în care gemenii împart acelasi trup. Chiar anul acesta, în luna mai, am avut un caz de gemeni conjugati, simetrici, uniti de la bazin în jos, ceea ce a fost o pemierã atît pentru spital, cît si pentru cariera mea. În urmã cu doi ani, au mai existat doi gemeni uniti de la gît în jos, cu douã capete, unite în partea medianã, cu trei ochi si douã nasuri. Am mai întîlnit un nou nãscut doar cu fatã, fãrã cutie cranianã si fãrã creier. În cariera mea am mai întîlnit un caz de nou nãscut cu o tumorã gigant pe cord, de mãrimea unui pumn. Un alt caz a fost al unui copil nãscut fãrã diafragm, încît splina, stomacul si intestinele erau în torace, în loc de abdomen. Un nou nãscut avea dezvoltatã o mînã în loc de picior. Un altul s-a nãscut cu douã spline sau cu un singur rinichi în formã de potcoavã. Sînt citate peste 400 de substante din mediul înconjurãtor ce induc malformatiile congenitale, inclusiv radiatiile si medicamentele“, a mai mentionat Constantin Danciu. FOTO: Medicul Constantin Danciu, seful Laboratorului de Anatomie Patologicã