Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

VIAÞA ÎN IAD

Știre publicată în urmă cu

în data de

• localnicii din cãtunele Secu si Izvoru Alb trãiesc vremuri de cosmar • pîraiele umflate de topirea zãpezilor au distrus drumul care asigurã accesul cãtre Bicaz • o incursiune cu masina reprezintã un act de curaj • în 2005, alunecãrile de teren au dus la strãmutarea a 14 familii • disperati, sãtenii i-au scris presedintelui Bãsescu •

Locuitorii satelor Izvoru Alb si Secu, ce apartin administrativ de orasul Bicaz, sînt condamnati la un vesnic trai de cosmar. Si asta datoritã îndelungatei izolãri fatã de lumea „civilizatã“, iar de aici, a unui întreg cortegiu de frustãri. La aceasta s-au adãugat consecintele dezastruoase ale fenomenului natural produs în august 2005, cînd alunecarea unui întreg munte, cu gospodãrii cu tot, a rupt satul Izvoru Alb în douã, lãsînd 14 familii fãrã adãpost si peste 200 de oameni izolati de lume. Nici primãvara acestui an n-a fost deloc blîndã cu bietii oameni. Topirea zãpezilor a dus la cresterea semnificativã a debitului unor mici pîraie, apa „muscînd“ drumul în vreo cinci locuri. Asa cã, pentru a strãbate cei zece kilometri, localnicii trebuie sã se înarmeze cu ceva curaj, pentru a-i parcurge, indiferent dacã circulã cu atelaje, masini sau pe jos. Sãtui pînã peste cap de vitregia soartei, sãtenii au întocmit, recent, un memoriu cu care si-au încercat norocul la înalta poartã a Presedintiei României. Pînã în prezent, au primit douã rãspunsuri, de la Cancelaria Primului Ministru si de la Ministerul Agriculturii, prin care au fost anuntati cã „pisica“ este se aflã în „ograda“ Prefecturii Neamt. „Referitor la memoriul dvs., vã facem cunoscut faptul cã a fost transmis spre competentã solutionare prefectului de Neamt si Ministerului Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale, solicitînd luarea mãsurilor legale ce se impun“, se aratã în depesa trimisã sãtenilor de la Cancelaria Primului Ministru, iar în cealaltã „Vã informãm cã petitia dvs. a fost trimisã spre competentã solutionare Prefecturii Neamt“. Protocol, etichetã si nimic concret. Adicã, descurcati-vã pe plan local. Neîncrederea în solutionarea problemelor de cãtre forul guvernamental judetean i-a determinat pe trãitorii celor douã sate sã gîndeascã transferul necazurilor spre rezolvarea unor organisme internationale. Însã, asteaptã cu nerãbdare un rãspuns oficial, si dacã s-ar putea favorabil, din partea Prefecturii. Cît priveste drumul din satele Izvoru Alb si Secu, ce leagã cele douã cãtune de Bicaz si restul lumii, acesta, spre nemultumirea sãtenilor, este gestionat de cãtre Directia Silvicã, avînd statutul de drum forestier. De-a lungul anilor transportul de mare tonaj si utilajele specifice exploatãrilor forestiere, la care s-au adãugat si cresterile repetate a debitelor pîraielor din zonã au distrus în mare parte singura lor cale de acces. Nu întîmplãtor administratorul drumului, Directia Silvicã, a dispus, în urmã cu cîtiva ani, reabilitarea acestuia. Au fost învestite peste zece miliarde de lei în realizarea de gabioane, întãriri de maluri, precum si pentru balastrare. Izvorãnii au considerat, atunci, cã, în sfîrsit, Dumnezeu si-a întors fata cãtre ei. Numai cã, în realitate, n-a fost sã fie. Oamenii au spus cã lucrarea a fost prost fãcutã. Si naturii dezlãntuite nu i-a fost deloc greu sã distrugã kilometri de gabioane, abia construite, si sã rupã portiuni întregi de drum. „A fost bãtaie de joc cu reparararea drumului. Lucrãrile s-au fãcut cu nespecialisti care, la rîndul lor, au angajat oameni simpli, fãrã experientã, în executatea de gabioane si întãriri de maluri. Mai mult, pentru a face rost de piatrã, au sãpat în albia rîului, adîncindu-l si eliminînd pietrele mari, ce erau adevãrate baraje naturale, temperînd viteza apei“, au afirmat localnicii. „N-a fost treabã serioasã. Noi am vãzut si sesizat la vremea aceea, dar nimeni nu ne-a bãgat în seamã“, a declarat Constantin Pãduraru, din Izvoru Alb. „Dacã au vãzut cã le aveam grija, muncitorii s-au mutat cu lucrul dincolo de sat, în amonte, unde nu-i mai vedea nimeni. Cînd treceam prin zonã, îi aflam stînd la foc sã se încãlzeascã. Pãi asa se face treaba? Puhoiul din 2005 si cel din aceastã primãvarã a spãlat si lucrãri si bani, ducînd totul pe Apa Sîmbetei. Mãcar de ar mai veni sã facã unele lucrãri de reparatii, atîtea cîte se mai pot face, din cele 3-4 miliarde de lei cîti am aflat au mai rãmas necheltuiti,“ a spus Vasile Gherasim.

„La noi nu ajunge nici ambulanta si nici pompierii“ Numai cã izvorãnii mai stiu, printre altele, cã nici vorbã de bani investiti, în continuare, pentru acest drum, „cã dacã tot e sã revinã printului Sturza, nu mai are nici un rost“. Zvonul care circula în zonã avea sã fie infirmat, în parte, de cãtre specialistul cu investitiile a Directiei Silvice, care ne-a declarat cã „ar mai fi ceva bani, dar se asteaptã o clarificare“, pentru cã niscai lucrãri se fac în zonã. Pînã una, alta, drumul din Izvorul Alb si Secu pune mari probleme oamenilor celor douã sate. Conditiile în care acestia circulã le-am trãit pe propria piele. Pentru a ajunge în vatra satului Izvorul Alb, am fost nevoiti sã trecem prin cel putin cinci „vãmi“ si, precum voinicul din poveste, într-una din ele aveam sã ne adîncim în pãmîntul noroios – noi pînã dincolo de glezne, iar masina pînã la axul rotilor. Pentru a iesi la „luminã“, am fost ajutati de sãteni, care si-au luat boii de la plug si au tractat masina. „Ei, cum sã trãiesti în asa conditii? Închipuiti-vã cã avem si noi nevoi de a ajunge la oras, pentru a ne procura alimente. Iar fiindcã sîntem bãtrîni, pentru a face rost de medicamente. Apoi, avem copii sau nepoti care trebuie sã meargã la scoalã. Ce sã mai facem? Trãim vremuri grele si nimãnui nu-i mai arde de noi“ a spus omul ce ne-a scos din clisa locului. De altfel, cele spuse de unul sau altul dintre izvorãni aveam sã aflãm cã au fost sintetizate de cãtre oamenii locului într-un memoriu, corect mestesugit, pe care l-au înaintat presedintelui Traian Bãsescu. „Sã afle si el cum trãim noi bine, cã asa ne-a zis cînd cu alegerile: «Sã trãiti bine»“, a mai spus unul din localnici. Curiosi sã aflãm ce contine memoriul cu pricina, am fost gratulati cu o copie din care am retinut: „În satul Izvorul Alb, locuiesc peste 200 de persoane, iar în Secu peste 100, care în prezent suportã în conditii penibile viata de zi cu zi. În mare parte, oamenii sînt în vîrstã si bolnavi, iar drumul de acces fiind distrus nu au nici o legãturã cu lumea civilizatã. La noi nu ajunge nici ambulanta si nici pompierii, atunci cînd este cazul. Copiii sînt nevoiti sã meargã la scoalã, la Bicaz, pe jos, pe un traseu împãdurit de vreo 20 de km, înfruntînd pericole de tot felul. La fel si oamenii în vîrstã, care trebuie sã facã aprovizionarea cu alimente si medicamente“. Izvorãnii au expus si faptul cã ploile din vara anului 2005 au produs alunecãri masive de teren care, pe lîngã faptul cã au distrus o portiune mare din drum, au afectat în totalitate 14 gospodãrii, conducînd la strãmutarea a tot atîtea familii: „Situatia noastrã a fost grea si înainte de inundatii, dat fiind faptul cã drumul, desi strãbate ambele sate si este singura noastrã cale de acces, nu apartine administratiei publice locale, ci Directiei Silvice care, prin transportul forestier, mai mult distruge“. Acestia îsi incheie memoriul cu rugãmintea ca drumul ce strãbate satele Secu si Izvorul Alb sã fie trecut în adnimistrarea Primãriei Bicaz, atentionînd Presedintia cã, în cazul în care nu li se va rezolva doleanta, vor apela la organele internationale „pentru cã nu avem ce pierde, viata este unicã“. Cît priveste speranta despre care se spune cã moare ultima, de data aceasta, si-au îndreptat-o spre presedintele Bãsescu. Numai cã, asa cum ei însisi au spus-o, deocamdatã, s-au ales cu doar douã rãspunsuri ce tin de formularistica protocolarã. Necazurile, însã, rãmîn. Si se înmultesc de la an la an pentru sãtenii din Secu si Izvoru Alb.

22 august 2005 La Izvoru Alb, un versant de munte a luat-o la vale, pe 22 august, s-a format un lac, prin obturarea scurgerii unui pîrîu. Cîteva case sînt si acum sub ape. De atunci, s-au perindat prin sat un ministru (al mediului), parlamentari de Neamt, oficialitãti locale si judetene. Toti au promis sprijin. Cei afectati de alunecãri sau care au avut locuintele sub ape au primit materiale de constructie, teren si si-au ridicat altele. Dar, izvorãnii nu pot uita surparea muntelui, distrugerea drumului si lacul apãrut peste noapte, ce a înghitit, într-o clipã, douã dintre cele mai frumoase case ale satului. Munteni semeti mai ieri, dar gîrboviti de necazuri în prezent, oameni ce privesc cu deznãdejde la tot ce se petrece în jur. „Noi n-am fost învãtati sã primim de pomanã. Ne cãutãm singuri de viata noastrã, dar iatã c-am ajuns sã ne poarte altii de grijã“, spunea, anul trecut, un sãtean. Nimic nu mai e sigur la Izvoru Alb. Mare lucru nu era nici înainte, dar de cînd cu rãzvrãtirea naturii, incertitudinea a cãpãtat proportii alarmante. Si timpul parcã trece fãrã rost.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Trending