Contactează-ne

Politica

Viaţa politică nemţeană în perioada interbelică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Participarea României la Primul Război Mondial a avut importante consecinţe şi asupra locuitorilor din Neamţ.

În timpul conflagraţie, judeţul, la fel ca întreaga Moldovă, a trebuit să facă faţă unor cerinţe care depăşeau cu mult posibilităţile de aprovizionare a frontului şi a populaţii cu cele necesare.

Potrivit dării de seamă întocmite de prefectul Panaite Criveţ, în 1919 „Pagubele pricinuite de război în averea publică a locuitorilor se ridică la 54 milioane lei. Invalizii de război sunt 650, orfani de pe urma tăzboiului avem 3.300. La acestea se adaugă numărul celor căzuţi şi dispăruţi în urma suferinţelor. Populaţia totală este de 170.000 de suflete“.

Reforme înfăptuite după război au dat societăţii româneşti un caracter mult mai dinamic, au schimbat în mod radical structurile sociale şi politice, dând naştere unei Românii foarte deosebite de cea veche. Schimbarea se face simţită şi pe plan local.

Prin Reforma Agrară din 1918-1921, potrivit aceleaşi dări de seamă despre starea judeţului, s-a trecut „în stăpânirea ţăranilor 32.000 hectare care împreună cu cele 40.000 cât aveau înainte de expropiere face la un loc 72.000 hectare cultivat aflat în mâna ţăranilor, iar proprietarilor mari rămânându-le 8.000 hectare care împreună cu livezile şi păşunile se ridică la 15.000 hectare“.

Adoptarea votului universal, care înlocuia vechiul sistem cenzitar, a însemnat „pulverizarea vieţii politice, fragmentarea spectrului politic până atunci stabil şi dominat de numai două partide, cel conservator şi cel liberal“. El a avut drept urmare o participare mult mai largă a cetăţenilor la viaţa politică şi în al doilea rând o creştere însemnată a numărului formaţiunilor politice care apar pe scena politică.

Vechea dualitate a celor două partide care alternau la putere a fost înlocuită printr-o înmulţire de partide „din care singurul cel naţional-liberal cu puternica lui organizaţie s-a pututu menţine în fruntea războiului şi după ea, iar partidul conservator reprezentat prin câteva vechi figuri politice dispăru aproape cu desăvârşire.

Au rămas în faţă Partidului Naţional Liberal, partidele care aveau să profite de curentele democratice ivite după război. Apărură astfel gruparea ţărănistă, partidul poporului, manifestaţiile mai accentuate ale grupării d-lui prof. Nicolae Iorga ca şi rolul partidului naţional transplantat din Ardeal prin noua configuraţie a României Mari“.

Regimul democratic instaurat după 1918 începea să caracterizeze treptat şi viaţa politică din această regiune. Rivalităţile dintre partide, campaniile electorale cu toate framântarile lor şi polemicile dintre lideri au dat o notă aparte vieţii politice de pe întinsul Neamţului. Ion Costinescu, Gheorghe Măcărescu, Ion Matasă, Ernest Kirculescu, Nicu Ioaniu, Dimitrie Sturdza, Panaite Criveţ, Leon Mrejeriu, Leon Pşepelinschi sau Alexandru Comăniţă au condus destinele acestui judeţ sau au reprezentat interesele acestuia în Parlament.

Unii dintre ei au trecut de la un partid la altul din dorinţa de a face carieră politică şi atunci disputele au devenit mai interesante şi larg comentate de presa locală. Ziarul Biruinţa subliniază faptul că: „au trecut atâţia ani după război şi totuşi ţara noastră nu a intrat încă în periada de linişte şi muncă, iar între oamenii politici e o dihonie cum rar s-a văzut, nu sunt doi şefi de partide să se poată înţelege între ei şi mai ales să lucreze“.

Un exemplu grăitor este avocatul Ion Matasă care mărturisea că „am încercat să intru în PNL. Influenţat de scrierile poetului Mihai Eminescu, nu simpatizam acest partid dar credeam că-mpreună cu alţii, vom forma stânga acestui partid“. A renunţat la liberali şi a fost unul din fondatorii organizaţiei Neamţ a Partidului Ţărănesc.

Peste câţiva ani, în timpul guvernării liberale 1934-1937, îl găsim printre menbrii PNL, membru în delegaţia permanentă, despre care spunea că este singurul pe care se poate bizui ţara iar „la baza acestuia stau idei care nu se schimbă după bunul plac al şefilor ori după bătaia vântului“. După război, liberalii au continuat să joace un important, reprezentând cea mai puternică formaţiune a perioadei interbelice.

Influenţa pe care a avut-o „e datorată rolului pe care l-a jucat în opera înfăptuirii României Mari, fiind acela care a început şi condus războiul nostru. În acelaşi timp el, prin acordarea votului universal şi prin reforma împroprietăririi ţăranului, graţie principiului exproprierii, s-a pus în fruntea celor mai înalte curente democratice, aşa că nu numai că a stat în curentul vremii dar a depăşit în unele privinţe cele mai înaintate curente ale vremii noastre.

De acum încolo prin PNL ca şi prin celelalte partide, viaţa noastră politică nu poate să evolueze decât numai în sfera celei mai largi şi sincere democraţii“. Liberalii au condus aproape neîntrerupt din 1914 până în 1918. După o perioadă de reorganizare şi extindere a organizaţiei, liberalii au revenit la putere între 1918-1919, 1922-1926, 1933-1937.

Aceleaşi etape le putem urmări şi în Neamţ. După 1918, organizaţia Neamţ şi-a întărit rândurile, a devenit mai puternică, obţinând un prim succesl în timpul alegerilor din noiembrie 1919. Pentru Adunarea Deputaţilor au fost admişi candidaţii de pe lista PNL: Dr. Alexandru Comăniţă, Dr. Ion Costinescu, Leon Pşepelinschi şi Leon Mrejeriu, iar pentru Senat, Ştefan Potop.

Chiar ei mărturiseau că: „Îndărătul ordinii păstrătoare de echilibru, îndărătul liniştii ce dă posibilităţi de progres, am fost şi suntem pionierii tuturor ideilor înaintate, pentru a asigura înlăuntrul graniţelor noastre naţionale progresul şi dreptatea socială“.

Actualitate

Despre Bulai Iulian sau în „politichie“, despre penibil

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ de ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, nemţeanul Iulian Bulai, a reuşit din nou, s-o facă „lată“ ■ comentariile de pe reţeaua de socializare nu-i sînt deloc favorabile ■

Deputatul nemţean USR, Iulian Bulai, a reuşit, pe 15 ianuarie, decretată ca fiind Ziua Culturii Naţionale, cînd românii comemorau 171 de ani de la moartea poetului naţional, Mihai Eminescu, să iasă în spaţiul public şi să se demonstreze că ipocrizia politicienilor nu are limite şi că fac orice să iasă în evidenţă, chiar dacă cel mai adesea ajung să frizeze ridicolul, ridicat de ei la rang de „artă“. După celebra afirmaţie că Maica Domnului „e o mamă surogat“, care i-a adus critici din partea credincioşilor de toate confesiunile şi ale episcopului de Iaşi, Iosif Păuleţ.

Apoi, după Revelion, Iulian Bulai a acuzat vehement prestaţia grupului umoristic Vacanţa Mare din programul TVR 1 al nopţii dintre ani, unii speculînd că deputatul era „interesat“, în sensul că şi-ar dori să ajungă preşedintele-director general al televiziunii naţionale.

Şi, pe 15 ianuarie reuşeşte să iasă iar din anonimatul politic şi s-o facă şi „mai lată“, postînd pe pagina sa de socializare cîteva rînduri care i-au „adus“ peste 300 comentarii, în majoritate nefavorabile. „Astăzi s-a vorbit despre Mihai Eminescu mai mult decît în oricare zi a anului. S-a vorbit despre opera lui, valorile lui şi relevanţa lui în contextul actual. Mi- am dorit acest lucru. Dezbaterea vie este parte a procesului de formare a unei gîndiri critice: cheia prin care putem analiza probleme şi gîndi soluţii – în mod creativ. Mă bucur că de Ziua Culturii Naţionale, prin dezbatere liberă, împreună, l-am descoperit mai mult pe Mihai Eminescu: „Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine, Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te- ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece. Glossă – M. Eminescu“.

Cel care se autodefineşte, pe pagina de socializare „Deputatul tău. Iubitor de oameni decenţi. Doritor de schimbare. Gata de implicare. Bicicleta e coloana mea oficială“ o „comite“, rău de tot, cu următoarea afirmaţie: „Dacă Eminescu ar fi trăit astăzi: ar fi semnat pentru «Fără penali în funcţii publice»; ar fi eliminat pensiile speciale; ar fi desfiinţat inspectoratele şcolare, pe care le ştia bine; ar fi vrut să construim mai repede autostrada A8, pentru a ajunge mai repede de la Iaşi la Viena; ar fi reformat radical TVR, SRR şi CNA. La mulţi ani, Mihai! Mulţumim pentru moştenirea primită de la tine!“

Eminescu, mai actual ca oricînd

Şi de aici avalanşa de critici, venite de la persoane din toată ţara. Am selectat o parte dintre acestea. Mai toate converg spre a-i demonstra deputatului la ce nivel de penibil a ajuns clasa politică românească.

O demostraţie a ceea ce înseamnă „ştiinţa de carte“, care vine să arate actualitatea lui Eminescu şi la 171 de ani de la naşterea sa, o face Dan Daniel Dănuţ, care spune, printre altele: „Vedeţi mai jos cîteva din creaţiile lui Eminescu care se potrivesc perfect cu realitatea societăţii noastre: în politică, educaţie, cultură, afaceri. „Este adevărat că, Guvernul, în aceşti din urmă ani, mai mult decît în oricare altă epocă, a dobîndit drepturi mai însemnate, o influenţă mai mare, prerogative mai considerabile; dar cu cît i-a crescut mai mult puterea, cu atît a scăzut, în proporţiune, exerciţiul libertăţii, din cauza procedărilor sale administrative, din cauza amăgirilor la care a supus toate poftele şi toate pasiunile rele, contribuind astfel a slăbi coarda pasiunilor celor bune, în toate inimile. Oamenii cu sentimentele nobile şi dezinteresate cari au luat parte la mişcările de la 1848 şi 1859 sînt în drept astăzi, după cîte văd, să întrebe pe corifeii partidului guvernamental de astăzi: Ce aţi făcut cu iluziunile şi cu speranţele ţării din acei ani? Nu este meşteşugire care să nu se fi întrebuinţat spre a preface drepturile puterii în instrumente de interes privat în folosul recruţilor partidului“. (Timpul, 4 ianuarie 1881). Mihai Eminescu – „Un om de stat“: „Un om de stat ce multe îţi promite,/ Să nu-i arăţi că, tu, nu-i dai credinţă,/ Ci-i mulţămeşte cu-nchinări smerite/ Ca să nu-şi dea prea mult silinţă,/ Te fă că… crezi orice el o să-ţi zică,/ Ajută-l, însuţi tu, ca să te mintă“. Mihai Eminescu – „Împărat şi Proletar“: „Şi de- ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne?/ Munca, din care dînşii se- mbată în plăceri,/ Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pîine,/ Copilelor pătate mizeria-n ruşine…/ Ei tot şi voi nimica; ei cerul, voi dureri!“.

Mihai Eminescu – Timpul, 20-21 aprilie 1881: „Toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit, ci după cum ordonă deputaţii, care, la rîndul lor, atîrnă de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeţ. Aceste comitete îşi împart toate în familie. Ele creează, din banii judeţelor, burse pentru copiii «patrioţilor», trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeţene pe unde «patrioţii» au cîte un petec de moşie, încît toată munca publică, fie sub forma de contribuţie, fie sub cea de prestaţiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui «patriot». Greşealele în politică sînt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se- mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei“.

„Şcoala va fi şcoală, cînd omul va fi om şi statul va fi stat“

„Copiii români sînt încărcaţi cu materii, atît de multe şi atît de diverse, încît nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scîrba copilului de carte.

La acest rezultat au ajuns aproape toate şcoalele la noi. Vezi tineri care au învăţat latineşte, greceşte, istoria universală, logică şi psihologie, ştiinţe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul şi… cu toate astea, nu ştiu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit şcoala au uitat tot“. (Timpul, 25 octombrie 1878).

„Populaţia autohtonă scade şi sărăceşte; cărţi nu se citesc; pătura dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoştinţi, nici capacitate de a pricepe adevărul. Dacă acest sediment învaţă, o face de silă, gonind după o funcţie. Încolo leagă cartea de gard. Şi, pentru a avea o funcţie, trebuie să fii înrudit cu ei“. Mihai Eminescu, Timpul, 30 iulie 1881. „… Trădătorul numindu- se geniu, plagiatorul erou, pungaşul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii şi speculanta de sineşi femeie onestă, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce şi, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare sănătos. (Timpul, 26 mai 1883)

Există limite între ridicol şi penibil!

Anini Stephanie îi „dedică“ preşedintelui Comisiei de cultură un fragment ilustru din poezia eminesciană „Ai noştri tineri“, spunînd „Dacă trăia acum Eminescu, ţi-ar fi dedicat, în mod special, versurile: «Ai noştri tineri, la Paris (Oslo, apropo de studiile în Norvegia ale deputatului – n.red.) învaţă/ La gît cravatei, cum se face nodul/ Şi- apoi ne vin de fericesc norodul/ Cu chipul lor isteţ, de oaie creaţă». „La multi ani, Bulai!“ (cu referire ironică la urările făcute marelui poet – n.red.).

Corlan Costinel postează următoarea remarcă: „Dvs. dl. Bulai, aţi făcut descoperiri «epocale» despre Eminescu. Mai puţin şi-l făceaţi membru de partid, post-mortem. Un subiect savuros pentru bancurile ce vor circula cînd vor trăi nepoţii mei“.

Mai radical, Nicolae Voiculeţ, îi cere politicinului demisia de onoare: „Nu aveţi nicio legătură (din punctul meu de vedere) cu poziţia pe care aţi primit-o politic, de preşedinte al Comisiei pentru Cultură! Nu onoraţi nici această funcţie şi nici Cultura Română. Un gest care v- ar înnobila şi v-ar spăla păcatele, deja cunoscute de o întreagă ţară, ar fi să vă daţi DEMISIA de onoare şi să lăsaţi o adevărată personalitate a culturii române să gestioneze respectiva comisie! Gafa impardonabilă pe care aţi făcut-o la adresa «Domnului Eminescu», va rămâne cea mai mare «realizare» ca preşedinte al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor“.

Adrian Mic îl gratulează cu un apelativ, puţin măgulitor, pe care un articol, în presă nu-l poate prelua, sfătuindu-l pe politician: „poate ar fi trebuit să-l citeşti pe Eminescu înainte de a deveni Ministrul Culturii. Ai început sa emani cîte o prostie, aproape, zilnic. Du-te şi mai citeşte, poate mai descoperi şi alte personaliăţi ale culturii românesti, care, poate, ar fi susţinut «Fără tîmpiţi în funcţii publice!»“.

Anca Timar face trimitere la un alt articol eminescian, intitulîndu-şi postarea „Cu dedicaţie pentru bulai, de la DOMNUL MIHAIL: „Ei, bine, s-o ştii de la mine: nimeni nu caută aicea de-a fi aceea ce vrea să treacă. Vezi la noi: istorici ce nu cunosc istoria, literaţi şi jurnalişti ce nu ştiu a scrie, actori ce nu ştiu a juca, miniştri ce nu ştiu a guverna, financieri ce nu ştiu a calcula şi de aceea atâta hârtie mâzgălită, fără nici un folos, de-aceea atâtea ţipete bestiale, care umplu atmosfera teatrului, de-aceea atâtea schimbări de ministeriu, de-aceea atâtea falimente. (Mihail Eminescu – Geniu pustiu)“.

O postare este în favoarea USR-istului, cea a lui Radu Scarlat, care îi ia apărarea politicianului: „Sînt curios cînd se vor plictisi postacii sau cînd vor rămîne fără texte. Oricum se pare că faceţi ce ce trebuie dacă deranjaţi atît de tare. Succes!“ Există şi alte postări, dar pe care nu pot fi reproduse, altele susţin că „alesul neamului“ a atins culmea ridicolului, un anume Maximilian Balaşa gratulîndu-l cu apelativul de „Bulă, Bulişor“, „Perla Moldovei de la Neamţ“, iar Nicu Roşca întreabă: „Aşteptăm cu nerăbdare să vedem ce ticluieşti pe 26 ianuarie?! (ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu – n.red).

Dacian lady spune: „Este de cel mai prost gust să te asociezi insistent şi meltenesc cu o personalitate faţă de care nu eşti decît un gîndac de bucătărie. Domnul Eminescu a avut de suferit din partea unor neica-nimeni d.p.d.v. cultural, aidoma dvs. Părăsiţi scena, există limite în ridicol şi penibil!“.

Citește știrea

Actualitate

Ziua „trădării” în CJ, explicaţiile liderului PRO România

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ „minciuna și trădarea sunt, din păcate, apucături politice la care unii politicieni, noi sau vechi, apelează în ciuda promisiunilor de politici reformatoare”, a declarat coordonatorul PRO România Neamţ

Şedinţa de Consiliu Judeţean Neamţ, de marţi, 12 ianuarie, are mari şanse să rămână în istorie ca fiind una în care surprizele sau chiar trădările spun unii s-au ţinut lanţ. Ceea ce părea a fi o şedinţă în care PNL, USR PLUS şi PRO România îşi vor alege vicepreşedinţii doriţi s-a transformat într-o succesiune de evenimente greu de înţeles.

Mai întâi s-a văzut că PRO România sau mai corect spus consilierii judeţeni ai acestei formaţiuni au schimbat macazul şi au trecut alături de PSD. Apoi, un aliat al PSD a dezertat, e vorba de doi consilieri judeţeni de la PPUSL care au părăsit sala de şedinţe înainte de vot.

În final, un consilier judeţean de la PRO România şi-a anulat votul şi lucrurile au rămas… ca-n tren, în condiţiile în care niciuna dintre tabere nu a mai reuşit să-şi impună favoriţii ca vicepreşedinţi, pentru că nu a putut aduna numărul necesar de voturi. Despre ce s-a întâmplat la PRO România putem afla din comunicatul de presă emis de coordonatorul judeţean al acestei formaţiuni.

În rezumat, Liviu Harbuz explică faptul că ai săi consilieri judeţeni au fost „sfătuiţi” să voteze cu PSD de secretarul general al PRO, Marian Neacşu. Pentru cei care îşi mai amintesc e cel care, la PSD fiind atunci, venea să „întărească” organizaţia judeţeană a PSD debusolată de faptul că liderul de drept, Ionel Arsene, era „uşor inapt” pentru acest lucru fiind mult mai ocupat să dea explicaţii procurorilor. Ca un element de culoare, conform comunicatului de presă, discuţia dintre Neacşu şi consilierii judeţeni s-a purtat pe telefonul lui Arsene. Probabil ceilalţi nu mai aveau „minute” pe telefoanele proprii.

Oricum, rămâne de văzut pe viitor dacă Harbuz, care se dezice în continuare de PSD-ul lui Arsene, va avea câştig de cauză şi consilierii „trădători” vor fi sancţionaţi sau dacă Neacşu, şeful de la centru, va fi mai puternic şi atunci probabil Harbuz va pleca din PRO. Până una, alta vă prezentăm comunicatul de presă care ar putea să arunce oarece lumină într-una din cele mai „întunecate” şedinţe de CJ.

„Astăzi a avut loc ședința Consiliului Județean Neamț, ședință convocată de către consilierii PNL, USR-PLUS, PRO România.

Ordinea de zi a ședinței a cuprins alegerea Vicepreședinților Consiliului Județean. Deși în cadrul acestei alianțe au fost stabilite propunerile pentru funcțiile de vicepreședinți, respectiv Florin Zaharia din partea USR-PLUS și Florin Hopșa din partea PNL, cei 3 consilieri județeni PRO România Neamț: Mădălina Ciubotaru, Cătălin Chiței și Florin Vornicu au fost contactați de secretarul general al PRO România Național, Marian Neacșu, care le-a dispus ca ei să voteze propunerile PSD pentru funcțiile de vicepreședinți, și asta fără ca Secretarul General să mă contacteze.

Așa cum am declarat de nenumărate ori, eu, în calitate de Coordonator PRO România Neamț, nu voi fi niciodată de acord cu o alianță cu PSD-ul condus de Ionel Arsene. Echipa PRO România Neamț nu a fost construită pentru a deveni o anexă a PSD-ului, așa cum a devenit ALDE.

Cu toate că decizia mea, în calitate de coordonator al PRO România Neamț, a fost să respectăm în continuare alianța cu PNL și USR-PLUS, consilierii județeni PRO România au ales să voteze după cum urmează:

  • Mădălina Ciubotaru și Florin Vornicu: pentru vicepreședinții propuși de PSD
  • Cătălin Chiței: vot anulat

invocând ordinul primit de la Secretarul General al PRO România Național, Marian Neacșu.

Este evidentă o apropiere a PRO România de PSD în condițiile în care discuțiile între consilieri  județeni PRO România Neamț și Secretarul General, Marian Neacșu, s-au purtat prin intermediul și prin telefonul lui Ionel Arsene.

PRO România Neamț se va reuni în forurile sale statutare județene pentru a lua deciziile în mod democratic. În funcție de aceste decizii voi stabili dacă voi mai rămâne sau nu membru PRO România.

Minciuna și trădarea sunt, din păcate, apucături politice la care unii politicieni, noi sau vechi, apelează în ciuda promisiunilor de politici reformatoare.

Rămân consecvent în opțiunile mele politice și în promovarea reformei reale în politică”, se precizează în comunicatul de presă semnat de Liviu Harbuz, Coordonator PRO România Neamț.

Citește știrea

Actualitate

Pro România se retrage din alianţa cu PNL

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Pro România a anunţat în urmă cu puţin timp, duminică, 20 decembrie, că se retrage din alianţa făcută la nivel judeţean cu PNL şi USR. „Urmare alegerilor locale din 27 septembrie 2020, partidul PRO România a înțeles să facă parte dintr-o alianță politică la nivelul județului Neamț alături de PNL și USR, o alianță stabilită în baza unor obiective clare și fără echivoc. Întrucât unul dintre parteneri (PNL) nu a respectat înțelegerile stabilite împreună, PRO România anunță că se retrage din această alianță. Am dori să mai aducem la cunoștința presei și opiniei publice situația prezentă la nivelul conducerii PRO România, Filiala Neamț:

1. În data de 15.12.2020, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios și Fiscal s-a pronunțat definitiv în dosarul nr. 5849/2/2013, constatând starea de incompatibilitate a domnului Liviu Harbuz (ales consilier local în Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț în urma alegerilor din data de 27 septembrie 2020). Drept urmare, acesta își va depune demisia din această funcție luni, 21.12.2020, la registratura primăriei Municipiului Piatra Neamț, urmând să fie înlocuit în Consiliul Local de următorul consilier de pe lista de supleanți, respectiv de domnul Mihai Trofin.

2. Liviu Harbuz va rămâne în continuare coordonatorul organizației județene PRO România.

3. Strategia în vederea realizării alianțelor politice la nivel de Consiliu Local și Consiliu Județean va fi stabilită, în continuare, doar în interesul nemțenilor”, se precizează în comunicatul de presă emis de Biroul Permanent Județean PRO România Neamț.

Citește știrea

Trending