Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

VESNICÃ SÃ-I FIE POMENIREA DIN NEAM ÎN NEAM!

Știre publicată în urmă cu

în data de

• mii de credinciosi au asistat la înmormîntarea Pãrintelui Iustin, ctitorul mãnãstirilor Petru Vodã si Paltin • prin multime s-au aflat oameni purtînd straiul national, dar si unii cu veston verde cu diagonalã • „Ne-a ajutat mereu cu vorba si cu fapta, si acum am venit sã-l plîngem, asa cum a plîns si el si s-a rugat pentru noi si pentru neamul românesc“, a spus Eugen Pavel, unul dintre strãnepotii Pãrintelui •

Pãrintele Iustin Pîrvu a plecat joi, 20 iunie, pentru vesnicie la Ceruri. Cu trei zile înainte de Rusalii, fostul mare duhovnic al neamului românesc a dat pe cale spiritualã ultima sa binecuvîntare miilor de crestini prezenti la Mãnãstirea Petru Vodã. Puhoi de lume de pe întreg cuprinsul tãrii a descins între zidurile ctitoriei ridicate de Pãrintele Iustin, pentru a-si lua rãmas bun si a conduce pe ultimul drum pe cel ce le-a fost îndrumãtor de tainã duhovniceascã ani la rînd. Înalte fete bisericesti, avînd în frunte pe IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, monahi si monahii au bãtut cale lungã pentru a oficia si a participa la Sfînta Liturghie si slujba de înmormîntare. Trupul neînsufletit al duhovnicului a fost depus pe piedestalul unui foisor special ridicat si împodobit cu flori si crengi de brad de cãtre obstea monahalã, pentru a fi loc de închinare pentru multime. De dumincã noaptea încoace, întreaga poianã din care tinteste spre ceruri turla Bisericii Sfintii Mihail si Gavriil, a rãsunat de frumoase cîntãri bisericesti. Ieri, mai mult ca oricînd, acestea au înãltat rugã cãtre Dumnezeu pentru iertarea de pãcate a celui ce-si va face de-acum înainte intrarea în rîndul sfintilor, Pãrintele Iustin. Cãldura toridã a zilei a fost înduratã cu stoicism de cãtre miile de crestini, ce asteptau linistiti de ore întregi pentru a se închina la cãpãtîiul celui ce-si dormea somnul de veci. În semn de respect fatã de Marele Duhovnic si fatã de oamenii prezenti, de la copii pînã la bãtrîni, organizatorii tristului eveniment au oferit multimii hranã, apã, fructe si cafea. De bunã seamã, din acelasi respect fatã de Pãrintele, oamenii s-au comportat ireprosabil, nesemnalîndu-se evenimente nedorite. De remarcat cã prin multime se puteau observa oameni purtînd straiul nostru national, dar si unii ce purtau veston de culoare verde cu diagonalã. Acestia din urmã, precum si altii, aveau steaguri tricolore, dorind ca prin acest gest sã scoatã în relief dragostea de tarã nutritã pe întregul parcurs al vietii de cãtre Pãrintele Iustin. „A fost un mare patriot. De asta purtãm tricolorul“, ne-a declarat unul dintre cei prezenti, iar unul dintre cei în haine verzi, povestindu-ne cã descinde direct de la Aiud, a afirmat cã face parte dintr-un grup mai numeros, care a venit la Petru Vodã, ca dupã încheierea slujbei de înmormîntare sã cînte la mormîntul Pãrintelui cîntece patriotice. „Asa ne-a spus Pãrintele, ca la moartea sa sã venim cu totii pentru a-i cînta la cãpãtîi cîntecele patriotice plãcute lui“.

„Mi-a fost si ne-a fost ca un învãtãtor“

Pentru imortalizarea si consemnarea evenimentului de însemnãtate majorã pentru ortodoxia româneascã, reprezentantii mass media localã si nationalã au fost prezenti în numãr mare la Petru Vodã, iar pentru asigurarea ordinei si diciplinei au fost trimisi în zonã un numãr important de politisti si jandarmi, care au dirijat traficul rutier, stabilind locurile de parcare a masinilor si pelerinajul multimii. Printre cei multi se aflau si cîteva din rudele Pãrintelui, mai cu seamã nepoti si strãnepoti. „L-am cunoscut pe Pãrintele Iustin, unchiul meu, de cînd aveam 6 ani si a venit de la închisoare. De atunci m-am tot aflat în preajma lui. Mi-a fost si ne-a fost ca un învãtãtor. Ne-a ajutat mereu cu vorba si cu fapta, si acum am venit sã-l plîngem, asa cum a plîns si el si s-a rugat pentru noi si pentru neamul românescã”, a spus Eugen Pavel, unul dintre strãnepoti. „Chiliile, biserica, trapeza, scoala sînt daruri simple înaintea Marelui Judecãtor, pe lîngã duhovniceasca lucrare filantropicã a cãlãuzirii sufletelor de cãtre cel ce s-a ridicat la Ceruri, Pãrintele Iustin, cãtre mîntuire, urmînd pilda bunului pãstor, aflat în cãutarea oii rãtãcite“, a spus una dintre cãlugãritele de la Mãnãstirea Paltin, prezentã la înmormîntare, iar unul dintre monahii obstii pãstorite de Pãrintele Iustin pînã mai ieri a adãugat: „Toatã acestã ofrandã, însemnînd prezenta oamenilor într-un numãr asa mare la cãpãtîiul Pãrintelui, este închinatã memoriei martirilor din închisorile comuniste, deopotrivã tuturor sfintilor neamului rãmasi tãinuit sub glia strãbunã, în semn de respect si cinstire, dar si sub semnul evlaviei fatã de Dumnezeu, cel Atoatefãcãtor. Astãzi s-au sfintit, pentru a cîta oarã, deopotrivã Poiana Hasca si pãsãrile, si florile, si brazii, toate fiind pãrtase la durerea pe care o vom purta mereu în sufletul nostru. Pentru cã bunul nostru Pãrinte s-a simtit una cu natura din jur si creatia dumnezeiascã“. Ar mai fi de spus cã ieri la Petru Vodã a fost mare durere si tristete. Miile de oameni, de la „vlãdicã pînã la opincã“, au simtit cã unul dintre stîlpii ortodoxiei românesti a plecat dintre noi, lãsînd un gol imens. Nu întîmplãtor, din sufletul fiecãruia dintre cei prezenti a izvorît o lacrimã si o datã cu asta ruga cãtre Atotputarnicul. Dumnezeu sã-l ierte! Locul de veci al Pãrintelui Iustin Pîrvu este lîngã zidul Bisericii Sfintii Mihail si Gavriil, din incinta Mãnãstirii Petru Vodã. Sufletul însã, va urca la Ceruri alãturi de sfintii ortodoxiei pe care a slujit-o cu credintã pînã la sacrificiul suprem.

„Ne rugãm ca Hristos Domnul, Cel rãstignit, înviat si înãltat la Cer, sã odihneascã sufletul slujitorului sãu Justin“

Preafericitul Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj la slujba de înmormântare a Pãrintelui Justin. Iatã o parte din el: „Pãrintele Arhimandrit Justin Pîrvu a dat sperantã celor ce suferã, pentru cã el însusi a trecut prin suferintã (…). Privind la lumina vietii sale si la multimea ucenicilor pe care Pãrintele Justin Pîrvu i-a îndrumat pe calea mîntuirii în Hristos, considerãm cã trecerea sa la cele vesnice este o pierdere pentru viata si lucrarea pastoralã a Bisericii, pentru monahismul românesc si pentru multimea credinciosilor care l-au cunoscut. În aceste clipe de vremelnicã despãrtire pînã la obsteasca Înviere, pentru ucenicii sãi duhovnicesti rãmîn ca mîngîiere rugãciunea si aducerea aminte a cuvintelor ziditoare de suflet pe care le adresa tuturor. Ne rugãm ca Hristos Domnul, Cel rãstignit, înviat si înãltat la Cer, sã odihneascã sufletul slujitorului sãu Justin arhimandritul în loc luminat, în loc de odihnã, de unde au fugit toatã durerea, întristarea si suspinul; si sã-i ierte orice gresealã a sãvîrsit el cu cuvîntul, cu fapta sau cu gîndul, ca un Dumnezeu bun si iubitor de oameni! Vesnicã sã-i fie pomenirea din neam în neam! Cu pãrintesti binecuvântãri si condoleante pentru obstea mãnãstirii“. † DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending