Verdict pentru printii Sturdza

• solicitarea de retrocedare a 27.000 de hectare de pãdure ar putea fi solutionatã astãzi • primarii din localitãtile de pe Valea Muntelui nu sînt de acord cu retrocedarea • prefectul considerã cã acestia au „interese“ • localnicii, veterani de rãzboi sau urmasii lor, se tem cã ei nu vor mai fi împroprietãriti • procuratorul familiei Sturdza vorbeste de procese intentate statului în cazul nevalidãrii cererii •

Situatia retrocedãrii terenurilor solicitate de familia Sturdza pare sã se complice, numeroase voci, interesate sau nu, nefiind de acord cu restituirea „in integrum“ a circa 27.000 de hectare de pãdure. Astãzi s-ar putea afla deznodãmîntul celei mai consistente cereri de acest gen din judetul Neamt. Sute de cetãteni, veterani de rãzboi si descendentii, din comunele în care urmasii printului Mihai Sturdza solicitã mii de hectare de teren, sînt nemultumiti spunînd cã, în cazul în care retrocedarea va fi validatã, ei nu-si vor mai primi pãmîntul promis de stat, dupã rãzboi. Reprezentantul legal al Sturdzenilor afirmã cã, dacã nu se vor primi toate cele 27.000 de hectare, urmarea este una singurã – actionarea statului român în judecatã la instante internationale. De mentinat este si pozitia localnicilor din zona de munte, care au afirmat cã vor recurge la mãsuri de protest în cazul în care pãdurile cerute de ei nu le vor fi date.

Astãzi, în sedinta Comisiei de Fond Funciar va fi dezbãtutã si existã sanse sã se dea un verdict cererii formulate de urmasii printului Mihai Sturdza. În ipoteza cã aceasta va fi acceptatã, decizia va naste cu sigurantã nemultumiri în rîndurile localnicilor din comunele Ceahlãu, Hangu, Grinties, Farcasa si Poiana Teiului, primarii de aici spunînd cã oamenii sînt hotãrîti sã recurgã la manifestãri de protest. În cauzã sînt veteranii de rãzboi sau urmasii lor, care ar fi trebuit sã primeascã suprafete de teren, de pînã la un hectar, din partea statului, în semn de recunostintã pentru faptul cã au luptat pe front, dar a cãror împroprietãriri nu s-au realizat pînã acum decît partial. Împroprietãrirea acestora a fost sistatã si muntenii cred cã motivul este legat tocmai de cererea de retrocedare a familiei princiare. În cele 5 comune mentionate s-au întocmit sute de dosare care au fost depuse la forurile superioare, pentru solutionare, dar în majoritatea cazurilor nu s-a emis nici o solutie sau au fost respinse de cãtre Comisia Judeteanã de Fond Funciar. Un total estimativ a suprafetelor pe care le solicitã cetãtenii si primãriile celor 5 localitãti este de aproape 5.000 de hectare. Temerea cea mai mare a cetãtenilor din aceste comune este cã, în cazul în care familia Sturdza îsi va primi mosia înapoi, ei vor rãmîne cu mîna goalã, nemaiexistînd destul teren pentru a fi împroprietãriti. Presati de cetãteni, primarii comunelor amintite au solicitat o amînare a sedintei Comisiei de Fond Funciar. Cele mai mari suprafete de teren pe care le solicitã cetãtenii, dar si primãriile sînt în localitãtile Ceahlãu (1.100 hectare) si Hangu (2.000 hectare). Culmea este cã în aceste comune solicitãrile familiei Sturdza sînt pentru tot terenul disponibil.

„Este o mare nedreptate“ Pentru a afla starea de spirit de pe Valea Muntelui am contactat alesii locali din cîteva comune. „Dacã Sturdza primeste toatã suprafata se face o mare nedreptate cetãtenilor care au luptat pentru tarã. Si pe ce bazã elibereazã titlul de proprietate? Pe baza unui proces-verbal nesemnat, din ’42? Vom ataca în instantã aceastã decizie. Va fi una dintre cele mai mari nedreptãti. Sînt oameni care au fãcut 7 sau 8 ani de lagãr, iar acum sînt pur si simplu dezmosteniti. Vom merge la Guvern, peste tot unde se poate pentru a încerca rezolvarea corectã a problemei“, a declarat Gavril Lupu, primarul comunei Hangu. Constantin Schiopu, primarul comunei Ceahlãu, în care mostenitorii lui Sturdza ar trebui sã primeascã aproape 16.000 de hectare, s-a declarat nemultumit de faptul cã sedinta de fond funciar nu a fost amînatã. „Ne-au promis cã vor amîna sedinta. Se pare cã n-au fãcut-o si oamenii stau pe un butoi de pulbere, gata sã iasã în stradã. În aceastã situatie nu stiu ce sã mai fac, am încercat toate variantele posibile. Pot face eu ceva în fata celor care semneazã legile? Am vorbit si cu parlamentarii de Neamt. Cei de la PSD nu sînt bãgati în seamã, iar ceilalti nu ne bagã pe noi în seamã“, a mentionat Constantin Schiopu. La Grinties, de la viceprimarul Mihai Ichim am aflat cã localnicii solicitã 730 de hectare de teren, iar familia princiarã are de primit 9.800 de hectare. „În cazul în care îi vor aproba solicitarea lui Sturdza, vor fi mari probleme cu oamenii. Deja avem probleme în acest sens, deoarece unele dosare sînt depuse din anul 2000 si nici acum nu s-au dat solutii“, a mentionat Mihai Ichim. La Farcasa situatia nu este chiar atît de dureroasã deoarece suprafata solicitatã nu este atît de mare ca în celelalte comune si nici solicitãrile cetãtenilor atît de multe, iar pe raza localitãtii mai existã teren care ar putea fi dat veteranilor sau mostenitorilor acestora. Probleme sînt si la Poiana Teiului unde primarul a afirmat cã sînt respinse dosare din partea cetãtenilor pentru o suprafatã de 380 de hectare de teren. „Si la primãrie mai avem de primit 600 de hectare de teren. Am solicitat modificarea legii, dar nu prea avem sorti de izbîndã“, a mentionat Petru Bîia, primarul de Poiana Teiului.

„Vom ajunge pînã la Bruxelles“ Toader Mocanu, prefectul de Neamt, s-a declarat nemultumit de unele aspecte ale situatiei actuale. Oficialul a sustinut cã Directia Silvicã, prin raportul întocmit (în care se propune acordarea a numai 14.000 de hectare familiei princiare) „a pasat pisica în ograda Prefecturii“ si cã primarii celor 5 comune „au alte interese“ decît cele ale cetãtenilor. „Miercuri (n.r. – la o zi dupã sedinta de fond funciar) voi chema primarii acestor localitãti pentru a purta o discutie si am sã le explic de ce nu au fost solutionate multe dintre dosarele despre care ei fac vorbire. Dosarele care nu s-au solutionat, nu le-am tinut noi în stand-by, ele sînt incomplete. Primarii se erijeazã în liderii cetãtenilor, dar eu cred cã au ceva interese în acest joc. Existã si rea-vointã din partea celor de la Directia Silvicã, a cãror reprezentanti în comisiile locale din aceste comune au nesocotit propunerile de retrocedare venite din partea cetãtenilor. Pe de altã parte, multe dintre dosarele de retrocedare din Hangu, Grinties sau Poiana Teiului sînt incomplete, iar oamenii nu au fost ajutati sã le completeze corect“, a mentionat prefectul Toader Mocanu. Procuratorul familiei Sturdza este de pãrere cã altã solutie, decît cea în favoarea printului Dimitrie Sturdza, nu este acceptabilã. „Propunerea Directiei Silvice, de a primi numai 14.000 de hectare, nu o luãm în calcul, iar, în cazul în care nu vom avea cîstig de cauzã, vom da în judecatã statul român. Vom urma toate cãile legale, începînd de la Comisia Nationalã de Fond Funciar si vom ajunge pînã la Strasbourg sau la Bruxelles“, a afirmat juristul Nicolae Bujor.