Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Verdict pentru printii Sturdza

Știre publicată în urmă cu

în data de

• solicitarea de retrocedare a 27.000 de hectare de pãdure ar putea fi solutionatã astãzi • primarii din localitãtile de pe Valea Muntelui nu sînt de acord cu retrocedarea • prefectul considerã cã acestia au „interese“ • localnicii, veterani de rãzboi sau urmasii lor, se tem cã ei nu vor mai fi împroprietãriti • procuratorul familiei Sturdza vorbeste de procese intentate statului în cazul nevalidãrii cererii •

Situatia retrocedãrii terenurilor solicitate de familia Sturdza pare sã se complice, numeroase voci, interesate sau nu, nefiind de acord cu restituirea „in integrum“ a circa 27.000 de hectare de pãdure. Astãzi s-ar putea afla deznodãmîntul celei mai consistente cereri de acest gen din judetul Neamt. Sute de cetãteni, veterani de rãzboi si descendentii, din comunele în care urmasii printului Mihai Sturdza solicitã mii de hectare de teren, sînt nemultumiti spunînd cã, în cazul în care retrocedarea va fi validatã, ei nu-si vor mai primi pãmîntul promis de stat, dupã rãzboi. Reprezentantul legal al Sturdzenilor afirmã cã, dacã nu se vor primi toate cele 27.000 de hectare, urmarea este una singurã – actionarea statului român în judecatã la instante internationale. De mentinat este si pozitia localnicilor din zona de munte, care au afirmat cã vor recurge la mãsuri de protest în cazul în care pãdurile cerute de ei nu le vor fi date.

Astãzi, în sedinta Comisiei de Fond Funciar va fi dezbãtutã si existã sanse sã se dea un verdict cererii formulate de urmasii printului Mihai Sturdza. În ipoteza cã aceasta va fi acceptatã, decizia va naste cu sigurantã nemultumiri în rîndurile localnicilor din comunele Ceahlãu, Hangu, Grinties, Farcasa si Poiana Teiului, primarii de aici spunînd cã oamenii sînt hotãrîti sã recurgã la manifestãri de protest. În cauzã sînt veteranii de rãzboi sau urmasii lor, care ar fi trebuit sã primeascã suprafete de teren, de pînã la un hectar, din partea statului, în semn de recunostintã pentru faptul cã au luptat pe front, dar a cãror împroprietãriri nu s-au realizat pînã acum decît partial. Împroprietãrirea acestora a fost sistatã si muntenii cred cã motivul este legat tocmai de cererea de retrocedare a familiei princiare. În cele 5 comune mentionate s-au întocmit sute de dosare care au fost depuse la forurile superioare, pentru solutionare, dar în majoritatea cazurilor nu s-a emis nici o solutie sau au fost respinse de cãtre Comisia Judeteanã de Fond Funciar. Un total estimativ a suprafetelor pe care le solicitã cetãtenii si primãriile celor 5 localitãti este de aproape 5.000 de hectare. Temerea cea mai mare a cetãtenilor din aceste comune este cã, în cazul în care familia Sturdza îsi va primi mosia înapoi, ei vor rãmîne cu mîna goalã, nemaiexistînd destul teren pentru a fi împroprietãriti. Presati de cetãteni, primarii comunelor amintite au solicitat o amînare a sedintei Comisiei de Fond Funciar. Cele mai mari suprafete de teren pe care le solicitã cetãtenii, dar si primãriile sînt în localitãtile Ceahlãu (1.100 hectare) si Hangu (2.000 hectare). Culmea este cã în aceste comune solicitãrile familiei Sturdza sînt pentru tot terenul disponibil.

„Este o mare nedreptate“ Pentru a afla starea de spirit de pe Valea Muntelui am contactat alesii locali din cîteva comune. „Dacã Sturdza primeste toatã suprafata se face o mare nedreptate cetãtenilor care au luptat pentru tarã. Si pe ce bazã elibereazã titlul de proprietate? Pe baza unui proces-verbal nesemnat, din ’42? Vom ataca în instantã aceastã decizie. Va fi una dintre cele mai mari nedreptãti. Sînt oameni care au fãcut 7 sau 8 ani de lagãr, iar acum sînt pur si simplu dezmosteniti. Vom merge la Guvern, peste tot unde se poate pentru a încerca rezolvarea corectã a problemei“, a declarat Gavril Lupu, primarul comunei Hangu. Constantin Schiopu, primarul comunei Ceahlãu, în care mostenitorii lui Sturdza ar trebui sã primeascã aproape 16.000 de hectare, s-a declarat nemultumit de faptul cã sedinta de fond funciar nu a fost amînatã. „Ne-au promis cã vor amîna sedinta. Se pare cã n-au fãcut-o si oamenii stau pe un butoi de pulbere, gata sã iasã în stradã. În aceastã situatie nu stiu ce sã mai fac, am încercat toate variantele posibile. Pot face eu ceva în fata celor care semneazã legile? Am vorbit si cu parlamentarii de Neamt. Cei de la PSD nu sînt bãgati în seamã, iar ceilalti nu ne bagã pe noi în seamã“, a mentionat Constantin Schiopu. La Grinties, de la viceprimarul Mihai Ichim am aflat cã localnicii solicitã 730 de hectare de teren, iar familia princiarã are de primit 9.800 de hectare. „În cazul în care îi vor aproba solicitarea lui Sturdza, vor fi mari probleme cu oamenii. Deja avem probleme în acest sens, deoarece unele dosare sînt depuse din anul 2000 si nici acum nu s-au dat solutii“, a mentionat Mihai Ichim. La Farcasa situatia nu este chiar atît de dureroasã deoarece suprafata solicitatã nu este atît de mare ca în celelalte comune si nici solicitãrile cetãtenilor atît de multe, iar pe raza localitãtii mai existã teren care ar putea fi dat veteranilor sau mostenitorilor acestora. Probleme sînt si la Poiana Teiului unde primarul a afirmat cã sînt respinse dosare din partea cetãtenilor pentru o suprafatã de 380 de hectare de teren. „Si la primãrie mai avem de primit 600 de hectare de teren. Am solicitat modificarea legii, dar nu prea avem sorti de izbîndã“, a mentionat Petru Bîia, primarul de Poiana Teiului.

„Vom ajunge pînã la Bruxelles“ Toader Mocanu, prefectul de Neamt, s-a declarat nemultumit de unele aspecte ale situatiei actuale. Oficialul a sustinut cã Directia Silvicã, prin raportul întocmit (în care se propune acordarea a numai 14.000 de hectare familiei princiare) „a pasat pisica în ograda Prefecturii“ si cã primarii celor 5 comune „au alte interese“ decît cele ale cetãtenilor. „Miercuri (n.r. – la o zi dupã sedinta de fond funciar) voi chema primarii acestor localitãti pentru a purta o discutie si am sã le explic de ce nu au fost solutionate multe dintre dosarele despre care ei fac vorbire. Dosarele care nu s-au solutionat, nu le-am tinut noi în stand-by, ele sînt incomplete. Primarii se erijeazã în liderii cetãtenilor, dar eu cred cã au ceva interese în acest joc. Existã si rea-vointã din partea celor de la Directia Silvicã, a cãror reprezentanti în comisiile locale din aceste comune au nesocotit propunerile de retrocedare venite din partea cetãtenilor. Pe de altã parte, multe dintre dosarele de retrocedare din Hangu, Grinties sau Poiana Teiului sînt incomplete, iar oamenii nu au fost ajutati sã le completeze corect“, a mentionat prefectul Toader Mocanu. Procuratorul familiei Sturdza este de pãrere cã altã solutie, decît cea în favoarea printului Dimitrie Sturdza, nu este acceptabilã. „Propunerea Directiei Silvice, de a primi numai 14.000 de hectare, nu o luãm în calcul, iar, în cazul în care nu vom avea cîstig de cauzã, vom da în judecatã statul român. Vom urma toate cãile legale, începînd de la Comisia Nationalã de Fond Funciar si vom ajunge pînã la Strasbourg sau la Bruxelles“, a afirmat juristul Nicolae Bujor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Martori la strania aparitie a unui obiect luminos pe cer

Știre publicată în urmă cu

în data de

• doi pietreni, la fel ca multe persoane din tarã, au observat pe cer un obiect luminos care se comporta ciudat • ei plecaserã la pescuit si au fost martorii aparitiei stranii în dimineata zilei de 26 decembrie • „Acum rememorez cele trãite si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus»“, spune Dragos Vintilã •

Dragos Vintilã, un pietrean de 38 de ani, îsi fãcuse planuri mari pentru ziua de marti, 26 decembrie. Împreunã cu un amic, a decis sã meargã la o partidã de pescuit la Sascut, cu barca, pe un lac de acumulare din zonã, cã de, poate, poate o fi cu noroc. Ulterior am aflat cã n-a fost sã fie prea spornicã iesirea (doar niste bibãnasi), dar ce le-a fost dat sã vadã în drum spre lac celor doi pietreni i-a marcat si cu sigurantã îsi vor aminti de întîmplare mult timp. Concret, au observat un straniu obiect luminos, foarte bine conturat pe cerul încã întunecat al diminetii, ei alãturîndu-se altor persoane din diverse zone ale tãrii care au vãzut acelasi lucru. De altfel, au si imortalizat aparitia cu telefonul mobil, realizînd cîteva fotografii, dar nu prea au iesit clare. Însã, imaginile care ilustreazã acest articol au fost realizate de un romascan, prieten cu unul dintre pietrenii mentionati, martor si el al fenomenului pomenit. Mai trebuie spus cã subiectul a fost extrem de comentat în presã, fie ea scrisã sau vorbitã, în ultimele zile si pe retelele de socializare. „Am plecat din Piatra Neamt în jur de 4.30 – 4.40 mergînd destul de încet, pentru cã aveam tractat peridocul cu barca. Dupã ce am trecut de Buhusi si Racova, cam pe la 5.30 am observat strania luminã de pe cer. De altfel, am vãzut-o de la depãrtare si ne tot întrebam ce putea fi. Ne-am dat cu presupusul, gîndindu-ne cã poate era lumina vreunui reflector puternic, de la o discotecã sau vreun club. Dar ceva nu era în regulã, nu putea fi o luminã venitã de jos, era ceva straniu. Chiar foarte straniu. Plus cã lumina dispãrea, dar rãmînea conturul perfect si se tot mãrea. Era ca o ceatã lãptoasã pe cer, doar într-un loc. Nu putea fi un fenomen meteo. Era ca o parã întoarsã. Cum ne apropiam tot mai mult de locul unde era localizatã pe cer, îsi mãrea forma. Am oprit si am fãcut fotografii, dupã care ne-am continuat drumul, trecînd pe sub ea. Acum rememorez cele trãite în dimineata de 26 decembrie si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus». Am mai mers un pic, lãsînd conturul ciudat în stînga noastrã si am oprit iar, dar lumina dispãruse la fel de straniu cum si apãruse. Tot ce am vãzut noi, cred cã a durat între 3 si 5 minute. Oricum, a fost o experientã unicã si nu am o explicatie despre ceea ce ar fi putut fi“, ne-a povestit Dragos Vintilã. A continuat spunînd cã în nici un caz nu a putut fi vorba despre vreo luminã proiectatã de la sol.

Declaratii care adîncesc misterul

Obiectul luminos neidentificat a fost vãzut, conform Digi24, în aceeasi dimineatã, de localnici din Vrancea, Bihor, Ilfov, de lîngã Bucuresti, dar si de la Roman, ei postînd pe retelele de socializare fotografii si filmulete. Si cam toti au arãtat cã misteriosul obiect, unii i-au spus minge de luminã, a dispãrut la fel de brusc precum apãruse si a lãsat în urmã o formã conicã, asemenea unei perdele de ceatã. Exact cum a relatat si Dragos Vintilã. Întrebat despre strania aparitie, celebrul Alexandru Mironov, realizator Digipedia, a declarat: „Sînt imagini aproape clasice într-un domeniu care se numeste ufologie, un fel de stiintã a OZN-isticii. Poate cã stiintã este mult spus. Este vorba de fenomene care se întamplã adesea. Se întîmplã si pe teritoriul României. S-ar putea ca o explicatie sã vinã de la ingineri care sã spunã: e o treaptã a unei rachete, e vorba de un proiectil de mari dimensiuni militar, cu care s-a fãcut un exercitiu. În urmã cu cîtiva ani, la Celiabinsk, în nordul Rusiei, un asemenea obiect ceresc a explodat. S-a dovedit cã era vorba de un meteorit care venea spre pãmînt. S-a frecat cu aerul, a explodat si s-a comportant ca o bombã. A spart toate geamurile din oras. Este vorba deci de fenomene de care nu mai trebuie sã ne speriem. Poate o sã stim odatã si odatã mai mult despre ele. Este clar însã cã din ce în ce mai des ele sînt observate. Atunci cînd raportãrile vin din mai multe pãrti despre un acelasi fenomen întîmplat la un acelasi moment, atunci este într-adevãr un fenomen care trebuie investigat“. Misterul în acest caz este dat si de faptul cã obiectul luminos apãrut în dimineata zilei de 26 decembrie nu a fost detectat de radare, dupã cum sustine Marius Ioan Piso, presedinte – director executiv al Agentiei Spatiale Române, într-o interventie la Digi24: Noi avem niste surse de informare foarte clare, cum ar fi Comandamentul Strategic al Fortelor Spatiale SUA. Existã un sistem si în Europa, care urmãreste aceste lucruri. Pînã si în România existã un sistem numit Allsky, fiind gestionat de astronomi si de amatori care urmãresc cerul. Mãrturisesc cã nici una din aceste surse nu a detectat nimic la acea orã. Nu a apãrut nimic. Cel putin noi nu am fost informati despre asa ceva“. Alte surse au avansat ipoteza cã a fost vorba despre o rachetã lansatã de agentia spatialã chinezã, cu cîtiva sateliti artificiali, sau cã obiectul observat ar fi o bucatã din statia spatialã chinezã Tiangong-1, care se presupune cã ar urma sã se prãbuseascã pe Terra la început de 2018. O altã variantã ar fi cã a fost un meteorit care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferã. Dincolo de aceste declaratii si ipoteze care nu au lãmurit deloc subiectul, strania aparitie vãzutã si de cei doi pietreni si de alte persoane din tarã va rãmîne pentru ei tot la stadiul de straniu si nemaivãzut.

Citește știrea

Trending