Contactează-ne

Educatie

Vărăritul, un străvechi şi tainic meşteşug, adus în actualitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Biblioteci nemţene - memorie şi cultură este titlulatura unui proiect ce are ca obiectiv valorificarea culturii populare ■ subiectul abordat anul acesta este cel al vărăritului pe Valea Bicazului ■

Biblioteci nemţene – memorie şi cultură este titlulatura proiectului iniţiat cu un an în urmă, avînd adresabilitate directă instituţiilor publice de profil, cu precădere pentru cele de pe Valea Muntelui, iar ca obiectiv principal valorificarea culturii populare din zona amintită. Bucurîndu-se de succes, ideea a fost reluată în acest an şi extinsă în întreg judeţul, obiectivul fiind acelaşi, de valorificare a patrimoniului cultural local şi de punere în valoare a identităţii culturale. Echipa de coordonare a proiectului este aceeaşi cu a proiectului de anul trecut, respectiv bibliotecarul şef al Bibliotecii Mihai Eminescu Bicaz, Monica Dieaconu, bibliotecar la Grinţieş şi Virgil Cojocaru, bibliotecar coordonar metodologic al instituţiei judeţene. Bibliotecile şi bibliotecarii care au subscris deja la implicarea în proiect adjudecîndu-şi competenţele necesare, au optat pentru diferite teme pentru realizarea cărora desfăşoară acum activitatea de documentare necesară redactării şi transferului de competenţe către membrii comunităţii locale. Materialele care vor fi realizate pînă la finele lunii octombrie vor putea fi urmărite pe site-ul special creat – bibliotecinemţene.ro. Lista celor nemţene care sînt implicate cuprinde pe cele din localităţile Bîra, Tămăşeni, Timişeşti, Girov, Gîdinţi, Gherăieşti, Borca, Bălţăteşti, Dămuc, Podoleni, Războieni, Tazlău, Trifeşti, Zăneşti şi oraşul Bicaz. Revenind la proiectul din anul trecut, atunci Bicazul s-a orientat spre valorificarea şi transmiterea noilor generaţii a artei populare din zonă, abordînd tema şteazei (o instalaţie rudimentară dar eficientă de spălat, care foloseşte forţa apei) şi a costumului popular, ca anul acesta subiectul abordat să fie cel al vărăritului pe Valea Bicazului. În acest sens, biblioteca bicăjeană se află în plin proces de documentare şi dialog direct cu unii dintre vărarii din Bicaz Chei şi Ţepeşeni, Bicazu Ardelean, pornind de la ideea că vărarii, aceşti adevăraţi Sfarmă-Piatră, aidoma celor din poveşti, transformă de o istorie întreagă roca dură de calcar în pasta albă şi moale atît de necesară economiei casnice. În cele ce urmează prezentăm un articol publicat în mai 2002, în Monitorul de Neamţ, în care era tratat acest meşteşug.

Vărăritul, meşteşugul plin de taine de pe Valea Bicazului

Pentru bicăjeni, starea materială a fost legată prin voinţa naturii, pe lîngă altele şi de existenţa pietrei. Şi nu a oricărui bolovan, ci al unuia încărcat de calcarul din masivul Cheilor Bicazului, fie că se cheamă Piatra Surtucului, Gura Şugăului ori Piatra Luciului, ca să dăm doar cîteva repere în ale surselor de piatră de var de pe Valea Bicazului. Şi cum mintea omului a făcut ca acesta să-şi folosească iscusinţa în primul rînd pentru traiul său zilnic, sigur, munteanul, mistuit de interesul pentru steiul din jur, a fost determinat să născocească vărăritul, această îndeletnicire care a pătruns pînă în prezent, chiar dacă istoria locului a pus în cumpănă viaţa unui meşteşug plin de legende. Vărăritul a început să se practice în zona Bicaz undeva pe la mijlocul secolului trecut. Asta însă n-a însemnat o stîngăcie în ale însuşirii de către bicăjeni a tuturor tainelor unei adevărate meserii. Ne-a făcut să credem acest lucru Crăciun Roşu din Bicazu Ardelean, vărar din tată-n fiu, om care şi-a clădit existenţa sa şi a familiei arzînd mai mereu piatra şi valorificînd rezultatul în întrega Moldovă. „Cînd am făcut eu ochi pe lumea asta, am dat cu privirea de fumul care ieşea din gropile de var. Erau mai multe pe vremea aceea, acum 60 de ani. Dacă Dumnezeu ne-a dat piatra asta de calcar, apoi sigur omul avea s-o folosească şi să caute să trăiască de pe urma ei“, ne-a spus Crăciun Roşu privindu-şi cu admiraţie cuptorul de var din vecinătatea casei, iar pe noi, reporterii, cu coada ochilor, încercînd parcă să ne citească gîndurile, cu care venisem la el într-o zi la început de primăvară, cînd iarna încă nu vroia să plece. „Şi părinţii mei au fost vărari. Pe atunci ei se întovărăşeau şi aveau mai multe cuptoare. Piatra o luau greu din stîncă, pentru că nu începuse spargerea muntelui, cum e acum de cînd a apărut Combinatul de la Taşca. Era greu, dar oamenii au fost vrednici“.

Artizanii gropilor de var

„Să vă povestesc despre cum se naşte varul, că pînă la urmă asta-i, varul apare ca şi pruncul, trece prin focul dragostei dintre limbile de foc şi piatră – ne-a spus bicăjeanul. Piatra o luăm din cariera de la Bicaz Chei. La Moldocim, o remorcă de piatră costă 100.000 de lei. Dacă ţi se aduce acasă te costă 500.000. Ai piatra, o aşezi lîngă groapa de var şi clădeşti cuptorul. Aici, cei-drept, este uşor, dar numai dacă ai deprins secretul încă de cînd erai mic. Construcţia gropii de var începe cu clădirea părţii de jos, prin săparea ei în pămînt la o adîncime de maximum un metru, căreia îi zicem vatra cuptorului. Apoi de la solul gropii se porneşte cu clăditul pereţilor. Aceste grămezi laterale de bolovani, care ţin pereţii interiori ai gropii, cresc odată cu zidul cuptorului de ars varul. Cînd ajungi la înălţimea dorită, sus se face o mică platformă, pentru a se putea umbla şi lucra în timpul încărcării cuptorului de piatră. Probleme mari sînt la bolta acestuia, care trebuie făcută cu «cap». Pentru a menţine bolta, se aşează în centrul ei, în orificiul rămas liber, piatră ascuţită la un capăt, de formă conică, numită par. Parul are menirea de a presa prin greutate şi mărimea sa în pereţii bolţii, pentru a nu se surpa. Peste boltă se pune piatră peste piatră de diferite mărimi pînă se umple locul gol rămas după construirea boltei“. Aici interlocutorul nostru se opreşte pentru a-şi trage oleacă sufletul. După o înghiţitură de apă continuă plimbarea prin tainele vărăritului. „După ce cuptorul a fost clădit, este gata pentru aprins. Peste piatră se aşează un strat de turişte de sub vite, drept strat izolator. Peste paie se pune un alt strat gros de o şchioapă din maltăr, ce formează căciula, care să ţină căldura în cuptor. Se lasă însă obligatoriu cinci-şase borte, ori ţuguri pentru ca focul să tragă. Vrei ca focul să fie mai mocnit – astupi bortele, vrei mai tare – destupi cîte una, două“. Am înţeles cum vine treaba şi ciulim urechile mai departe. Aşa aveam să aflăm că varul pietrei durează 48 de ore fără întrerupere, că focul se ţine mereu treaz, iar lemnul musai trebuie să fie din brad şi că, în final, greutatea pietrei scade la jumătate. „Trebuie să stai la foc zi şi noapte, nu poţi pleca şi nici să pui om străin în care n-ai încredere. Cît priveşte focăritul, trebuie să bagi lemne pînă fumul nu mai este negru, ci albastru“, ne-a spus vărarul. Îi mai smulgem cîteva vorbe şi despre cîştigul de pe urma varului. „Aici, pe loc, nu poţi lua mai mult de 1.500 de lei pe kil de var, dacă o iei prin lume şi ajungi la Botoşani, Dorohoi ori Suceava, mai e o treabă. Ajungi la 4.000 de lei kilul, da şi aici te costă transportul. Sînt şi vărari care pentru a cîştiga mai mult nu ard pînă la capăt varul şi duc piatra nearsă la vînzare. Eu n-o fac, pentru că m-ar bate Dumnezeu. Mă blesteamă vreo băbuţă, care abia a strîns un leuţ şi asta se prinde“, încheie povestea Crăciun Roşu, vărarul din Bicaz Ardeal. Ar mai fi de spus că la un cuptor nea Roşu bagă 6-7 tone de piatră şi scoate, curat, 3-4 tone de var Cînd am pornit spre locul de „zămislire“ a varului, am ajuns la Crăciun Roşu şi pentru că groapa sa de var era în plin proces tehnologic am ţinut cu tot dinadinsul să vedem arderea pietrei. Şi într-adevăr o nimerisem. Groapa lui nea Roşu ardea din plin, fumul pornind-o spre albastrul de final. Lîngă gura de foc a cuptorului se afla la datorie omul lui de încredere, un tînăr care probabil învăţase de mic taina fabricării varului. Această îndeletnicire cu care o parte dintre bicăjenii locului au făcut şi fac casă bună din vremuri trecute, ducîndu-şi viaţa cu modestie, dar în curăţenie precum cea smulsă pietrei de var înaintea Sfintelor Paşte.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Profesori de la Roznovanu, proiect european în Grecia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cîteva cadre didactice de la Liceul Ruset Roznovanu au participat la un proiect Erasmus+KA101, cursul de formare fiind intitulat Towards The Inclusive Classroom: Best Practice

Un grup de patru cadre didactice, prof. înv. primar Drîngu Maria Carmen, prof. înv. primar Ilie Ana Simona, prof. Pipă Ana şi prof. Roman Brânduşa de la Liceul Gheorghe Ruset Roznovanu, din Roznov, judeţul Neamţ, au participat, în perioada 23 – 31.05.2021, la o mobilitate de formare continuă.

Proiectul a fost finanţat din fondurile Programului Erasmus+, pe care l-au obţinut-o prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale din Bucureşti. Cursul „Towards The Inclusive Classroom: Best Practice“, s-a desfăşurat în Kalamata, Grecia şi a fost organizat de Areadne Lifelong Learning Centre. Au participat 12 cadre didactice, de diferite specialităţi din învăţământul primar, secundar şi liceal din judeţul Neamţ şi din judeţul Buzău.

În cadrul acestui curs ne-am îmbunătăţit competenţa comunicativă în limba engleză, cunoştinţele şi abilităţile legate de gestionarea clasei incluzive şi, de asemeneane-am dezvoltat înţelegerea unei alte culturi europene. Vom reuşi să angajăm în mod activ elevi care provin din familii defavorizate sau care aparţin unor minorităţi diferite. Vom fi familiarizaţi cu predarea de la egal la egal şi cu metodele de învăţare colaborativă. Ne vom ajusta şi adapta modul de planificare şi predare a lecţiilor.

Vom învăţa cum să creştem motivaţia şi satisfacţia în munca noastră de zi cu zi, să încurajăm şi să sprijinim copiii cu rezultate excelente. În cadrul activităţilor desfăşurate la nivelul unităţii şcolare şi la nivel judeţean, vom împărtăşi experienţe şi cele mai bune practici. Liceul Gheorghe Ruset Roznovanu intenţionează să devină o şcoală care va promova valorile educaţionale europene şi va încerca să le integrezeîn procesul educaţional, oferind, astfel, oportunităţi de dezvoltare pentru elevii noştri.

Activităţile de formare s-au derulat pe parcursul a 40 de ore, repartizate în şapte zile. În timpul celor şapte zile de curs, au fost analizate diverse experienţe de predare şi abordări didactice în procesul de predare, s-a insistat pe utilizarea jocurilor, soft-urilor educaţionale şi instrumentelor TIC în procesul de predare, s-au proiectat activităţi diferite, în funcţie de disciplina fiecărui participant, pentru îmbunătăţirea comunicării în sala de clasă şi s-a exersat transferul metodologiei de învăţare la alte niveluri de învăţământ şi alte contexte, inclusiv în ceea ce priveşte auto-învăţarea.

În a doua jumătate a fiecărei zile s-au organizat excursii pentru cunoaşterea patrimoniului cultural, istoric şi geografic al Greciei. Consider cursul o oportunitate deosebită de formare datorită faptului că ne-a permis informarea privind diversificarea metodelor şi tehnicilor de lucru în vederea adaptării la noile provocări privind mediul educaţional în Uniunea Europeană.

Maria Carmen DRÎNGU, profesor înv. primar

Citește știrea

Actualitate

Burse pentru elevii romaşcani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 3.107 elevi cu rezultate bune la învăţătură şi posibilităţi modeste vor primi burse acordate de primărie

Pe ordinea de zi a celei mai recente şedinţe, una de îndată, a Consiliului Local Roman, condusă de social-democratul George Bălan, s-a aflat şi proiectul privind aprobarea cuantumului şi numărul de burse care se acordă elevilor din învăţămîntul preuniversitar de stat din municipiul Roman .

„Mulţumesc colegilor care au răspuns invitaţiei noastre de a participa la şedinţa de îndată pentru aprobarea celor 3.107 burse pentru elevii din învăţămîntul preuniversitar. Consiliul Local va aloca 400 de mii de lei şi cred că în cel mai scurt timp se va putea da drumul la plata efectivă a acestora pentru a reuşi să fie stimulaţi elevii care merită şi care au nevoie urgentă de aceşti bani”, a declarat primarul Leonard Achiriloaei.

Din cei 15 consilieri care au răspuns convocării primarului, doi s-au abţinut la vot, pentru a nu se afla în stare de incompatibilitate. E vorba despre profesoarele Daniela Păiuş, inspector şcolar general adjunct, şi Roxana Iorga, director al Colegiuliui Naţional „Roman-Vodă”.

Preşedintele de şedinţă, George Bălan (PSD), a postat pe pagina sa de socializare o critică, referitoare la modul în care executivul convoacă şedinţe cu caracter de „îndată”.

„Şedinţa din 8 iunie, convocată, de altfel, conform obiceiului împămîntenit la Roman, de către primarul municipiului. În mod normal şi civilizat o administraţie publică locală preocupată de bunăstarea celor pe care îi păstoreşte, ar considera urgenţă starea drumurilor şi a trotuarelor din oraş, ar considera urgenţă toate nemulţumirile exprimate de către cetăţeni în legătură cu diverse subiecte ce alcătuiesc pînă la urmă viaţa reală a unui oraş.

În rezumat, au fost cinci proiecte pe ordinea de zi şi unul la suplimentare. Dintre cele şase proiecte, două au făcut referire la rectificarea unor erori materiale ( Proiectul cu nr.4 şi Proiectul cu nr.5). Ştiu, a greşi e omeneşte şi doar cine nu munceşte nu greşeşte, dar după cum am mai afirmat, acest lucru devine impardonabil, valabil pentru Proiectul nr.4 (de îndreptare a unei erori materiale n.r) atunci cînd ai la dispoziţie un întreg aparat de CL, iar documentele parcurg un drum sinuos şi anevoios, purtînd semnături grele, pînă în momentul cînd sînt supuse la vot şi relativ scuzabil pentru Proiectul cu nr. 5, de rectificare a unui contract de vînzare cumpărare.

Deşi grupul consilierilor PSD a votat pentru la toate cele şase proiecte, o atenţie deosebită am acordat primelor două proiecte aflate pe ordinea de zi – Proiectul nr.1, privind aprobarea cuantumului şi numărului de burse care se acordă elevilor din învăţământul preuniversitar de stat din municipiul Roman pentru semestrul al II-lea al anului şcolar 2020-2021 şi semestrul I al anului şcolar 2021-2022 şi Proiectul nr.2, privind modificarea şi completarea actului constitutiv şi statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „AQUA NEAMŢ”.

Ne onorăm promisiunile făcute şi nu acordăm doar un vot politic (care poate fi „pro” sau „contra”, în funcţie de situaţie sau evident, poate fi o abţinere diplomatică); în primul rînd votăm pentru romaşcani, pentru copiii noştri, pentru oraşul nostru.

Astfel, astăzi am votat pentru elevi, atît pentru cei merituoşi la învăţătură şi cu rezultate deosebite atît la cursuri cît şi la diverse concursuri/olimpiade şi proiecte (burse de performanţă şi burse de merit) dar şi pentru cei mai puţin favorizaţi de soartă (burse de studiu şi burse de ajutor social)”, a consemnat George Bălan.

Citește știrea

Actualitate

Şcoala Humuleşti, beneficiara unui proiect Erasmus+

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la prima mobilitate, din Grecia, au participat cadrele didactice Mariana Drugău, Ana-Maria Păsălău şi Florea Alexandra Popa ■ activităţile au avut ca temă principală ,,Educaţia incluzivă - abordare din punct de vedere al diversităţii clasei şi părăsirii timpurii a şcolii" ■

Şcoala Gimnazială Ion Creangă din Târgu Neamţ este beneficiara proiectului Erasmus+ ,, Educaţia incluzivă”, în cadrul căruia sînt prevăzute 7 mobilităţi pentru cadrele didactice.

Potrivit informaţiilor furnizate de directorul instituţiei, profesorul Constantin Roşu, primul curs de formare s-a desfăşurat luna trecută, în intervalul 17-22 mai, în Piraeus, Grecia, cu participarea cadrelor didactice Mariana Drugău, Ana-Maria Păsălău şi Florea Alexandra Popa.

Tema acestei prime mobilităţi a fost ,,Educaţia incluzivă – abordare din punct de vedere al diversităţii clasei şi părăsirii timpurii a şcolii”. Astfel, într-o atmosferă plăcută de lucru, s-au derulat activităţi interactive, diverse, antrenante şi interesante, organizate sub îndrumarea formatorului Betty Aggeletaki, dar şi cu participarea altor cadre didactice din Polonia şi România.

Temele secundare abordate în cadrul activităţilor au fost multiple: Integrare sau incluziune, identificarea factorilor de risc şi barierelor, Comunicare non-violentă, gestionarea conflictelor, metode de comunicare, Educaţia valorilor, educaţia morală, Dezvoltarea psiho-socială, Climatul şcolar pozitiv.

Ţintele strategice stabilite prin proiectul Erasmus+ derulat de Şcoala Ion Creangă vizează creşterea calităţii educaţiei, încurajarea şi implementarea mediului educaţional incluziv, prevenirea abandonului şcolar şi a fenomenului de bullyng, integrarea copiilor de etnie rromă din cartierul Humuleşti în cadrul şcolii, dezvoltarea cadrelor didactice pe plan personal şi profesional, dezvoltarea cooperării şi internaţionalizării.

,,Şcoala Gimnazială Ion Creangă din Târgu-Neamţ este o instituţie care promovează şi încurajează calitatea educaţiei, punînd valoare pe elevi şi performanţă. Misiunea Şcolii Gimnaziale Ion Creangă este să ofere servicii educaţionale bazate pe calitate, performanţă şi egalitate de şanse pentru toţi elevii.

Necesitatea implementării acestui proiect are la bază următoarele nevoi identificate la nivelul unităţii de învăţămînt: diversitatea abilităţilor cadrelor didactice este insuficientă pentru a satisface solicitările părinţilor şi copiilor; instituţia necesită îmbunătăţiri şi dezvoltare, atît pe plan instituţional, cît şi pe plan profesional.

Participarea la un curs alături de profesori din alte zone socio-culturale va ajuta echipa de cadre didactice participante la extinderea orizontului de cunoaştere şi la dezvoltarea competenţelor profesionale legate de diversitate, respectiv de educaţie incluzivă.

Rezultatele aşteptate în urma implementării proiectului constau în impactul pozitiv asupra instituţiei şi, mai ales, asupra beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai procesului educaţional, respectiv asupra elevilor, părinţilor şi comunităţii locale. Conducerea Şcolii Gimnaziale Ion Creangă din Târgu-Neamţ asigură cadrele didactice de tot sprijinul în implementarea etapelor următoarelor mobilităţi şi le felicită pentru competenţele dobîndite, dar şi pentru promovarea imaginii şcolii în spaţiul european”, a declarat directorul Constantin Roşu.

Citește știrea

Trending