Contactează-ne

Educatie

Vărăritul, un străvechi şi tainic meşteşug, adus în actualitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Biblioteci nemţene - memorie şi cultură este titlulatura unui proiect ce are ca obiectiv valorificarea culturii populare ■ subiectul abordat anul acesta este cel al vărăritului pe Valea Bicazului ■

Biblioteci nemţene – memorie şi cultură este titlulatura proiectului iniţiat cu un an în urmă, avînd adresabilitate directă instituţiilor publice de profil, cu precădere pentru cele de pe Valea Muntelui, iar ca obiectiv principal valorificarea culturii populare din zona amintită. Bucurîndu-se de succes, ideea a fost reluată în acest an şi extinsă în întreg judeţul, obiectivul fiind acelaşi, de valorificare a patrimoniului cultural local şi de punere în valoare a identităţii culturale. Echipa de coordonare a proiectului este aceeaşi cu a proiectului de anul trecut, respectiv bibliotecarul şef al Bibliotecii Mihai Eminescu Bicaz, Monica Dieaconu, bibliotecar la Grinţieş şi Virgil Cojocaru, bibliotecar coordonar metodologic al instituţiei judeţene. Bibliotecile şi bibliotecarii care au subscris deja la implicarea în proiect adjudecîndu-şi competenţele necesare, au optat pentru diferite teme pentru realizarea cărora desfăşoară acum activitatea de documentare necesară redactării şi transferului de competenţe către membrii comunităţii locale. Materialele care vor fi realizate pînă la finele lunii octombrie vor putea fi urmărite pe site-ul special creat – bibliotecinemţene.ro. Lista celor nemţene care sînt implicate cuprinde pe cele din localităţile Bîra, Tămăşeni, Timişeşti, Girov, Gîdinţi, Gherăieşti, Borca, Bălţăteşti, Dămuc, Podoleni, Războieni, Tazlău, Trifeşti, Zăneşti şi oraşul Bicaz. Revenind la proiectul din anul trecut, atunci Bicazul s-a orientat spre valorificarea şi transmiterea noilor generaţii a artei populare din zonă, abordînd tema şteazei (o instalaţie rudimentară dar eficientă de spălat, care foloseşte forţa apei) şi a costumului popular, ca anul acesta subiectul abordat să fie cel al vărăritului pe Valea Bicazului. În acest sens, biblioteca bicăjeană se află în plin proces de documentare şi dialog direct cu unii dintre vărarii din Bicaz Chei şi Ţepeşeni, Bicazu Ardelean, pornind de la ideea că vărarii, aceşti adevăraţi Sfarmă-Piatră, aidoma celor din poveşti, transformă de o istorie întreagă roca dură de calcar în pasta albă şi moale atît de necesară economiei casnice. În cele ce urmează prezentăm un articol publicat în mai 2002, în Monitorul de Neamţ, în care era tratat acest meşteşug.

Vărăritul, meşteşugul plin de taine de pe Valea Bicazului

Pentru bicăjeni, starea materială a fost legată prin voinţa naturii, pe lîngă altele şi de existenţa pietrei. Şi nu a oricărui bolovan, ci al unuia încărcat de calcarul din masivul Cheilor Bicazului, fie că se cheamă Piatra Surtucului, Gura Şugăului ori Piatra Luciului, ca să dăm doar cîteva repere în ale surselor de piatră de var de pe Valea Bicazului. Şi cum mintea omului a făcut ca acesta să-şi folosească iscusinţa în primul rînd pentru traiul său zilnic, sigur, munteanul, mistuit de interesul pentru steiul din jur, a fost determinat să născocească vărăritul, această îndeletnicire care a pătruns pînă în prezent, chiar dacă istoria locului a pus în cumpănă viaţa unui meşteşug plin de legende. Vărăritul a început să se practice în zona Bicaz undeva pe la mijlocul secolului trecut. Asta însă n-a însemnat o stîngăcie în ale însuşirii de către bicăjeni a tuturor tainelor unei adevărate meserii. Ne-a făcut să credem acest lucru Crăciun Roşu din Bicazu Ardelean, vărar din tată-n fiu, om care şi-a clădit existenţa sa şi a familiei arzînd mai mereu piatra şi valorificînd rezultatul în întrega Moldovă. „Cînd am făcut eu ochi pe lumea asta, am dat cu privirea de fumul care ieşea din gropile de var. Erau mai multe pe vremea aceea, acum 60 de ani. Dacă Dumnezeu ne-a dat piatra asta de calcar, apoi sigur omul avea s-o folosească şi să caute să trăiască de pe urma ei“, ne-a spus Crăciun Roşu privindu-şi cu admiraţie cuptorul de var din vecinătatea casei, iar pe noi, reporterii, cu coada ochilor, încercînd parcă să ne citească gîndurile, cu care venisem la el într-o zi la început de primăvară, cînd iarna încă nu vroia să plece. „Şi părinţii mei au fost vărari. Pe atunci ei se întovărăşeau şi aveau mai multe cuptoare. Piatra o luau greu din stîncă, pentru că nu începuse spargerea muntelui, cum e acum de cînd a apărut Combinatul de la Taşca. Era greu, dar oamenii au fost vrednici“.

Artizanii gropilor de var

„Să vă povestesc despre cum se naşte varul, că pînă la urmă asta-i, varul apare ca şi pruncul, trece prin focul dragostei dintre limbile de foc şi piatră – ne-a spus bicăjeanul. Piatra o luăm din cariera de la Bicaz Chei. La Moldocim, o remorcă de piatră costă 100.000 de lei. Dacă ţi se aduce acasă te costă 500.000. Ai piatra, o aşezi lîngă groapa de var şi clădeşti cuptorul. Aici, cei-drept, este uşor, dar numai dacă ai deprins secretul încă de cînd erai mic. Construcţia gropii de var începe cu clădirea părţii de jos, prin săparea ei în pămînt la o adîncime de maximum un metru, căreia îi zicem vatra cuptorului. Apoi de la solul gropii se porneşte cu clăditul pereţilor. Aceste grămezi laterale de bolovani, care ţin pereţii interiori ai gropii, cresc odată cu zidul cuptorului de ars varul. Cînd ajungi la înălţimea dorită, sus se face o mică platformă, pentru a se putea umbla şi lucra în timpul încărcării cuptorului de piatră. Probleme mari sînt la bolta acestuia, care trebuie făcută cu «cap». Pentru a menţine bolta, se aşează în centrul ei, în orificiul rămas liber, piatră ascuţită la un capăt, de formă conică, numită par. Parul are menirea de a presa prin greutate şi mărimea sa în pereţii bolţii, pentru a nu se surpa. Peste boltă se pune piatră peste piatră de diferite mărimi pînă se umple locul gol rămas după construirea boltei“. Aici interlocutorul nostru se opreşte pentru a-şi trage oleacă sufletul. După o înghiţitură de apă continuă plimbarea prin tainele vărăritului. „După ce cuptorul a fost clădit, este gata pentru aprins. Peste piatră se aşează un strat de turişte de sub vite, drept strat izolator. Peste paie se pune un alt strat gros de o şchioapă din maltăr, ce formează căciula, care să ţină căldura în cuptor. Se lasă însă obligatoriu cinci-şase borte, ori ţuguri pentru ca focul să tragă. Vrei ca focul să fie mai mocnit – astupi bortele, vrei mai tare – destupi cîte una, două“. Am înţeles cum vine treaba şi ciulim urechile mai departe. Aşa aveam să aflăm că varul pietrei durează 48 de ore fără întrerupere, că focul se ţine mereu treaz, iar lemnul musai trebuie să fie din brad şi că, în final, greutatea pietrei scade la jumătate. „Trebuie să stai la foc zi şi noapte, nu poţi pleca şi nici să pui om străin în care n-ai încredere. Cît priveşte focăritul, trebuie să bagi lemne pînă fumul nu mai este negru, ci albastru“, ne-a spus vărarul. Îi mai smulgem cîteva vorbe şi despre cîştigul de pe urma varului. „Aici, pe loc, nu poţi lua mai mult de 1.500 de lei pe kil de var, dacă o iei prin lume şi ajungi la Botoşani, Dorohoi ori Suceava, mai e o treabă. Ajungi la 4.000 de lei kilul, da şi aici te costă transportul. Sînt şi vărari care pentru a cîştiga mai mult nu ard pînă la capăt varul şi duc piatra nearsă la vînzare. Eu n-o fac, pentru că m-ar bate Dumnezeu. Mă blesteamă vreo băbuţă, care abia a strîns un leuţ şi asta se prinde“, încheie povestea Crăciun Roşu, vărarul din Bicaz Ardeal. Ar mai fi de spus că la un cuptor nea Roşu bagă 6-7 tone de piatră şi scoate, curat, 3-4 tone de var Cînd am pornit spre locul de „zămislire“ a varului, am ajuns la Crăciun Roşu şi pentru că groapa sa de var era în plin proces tehnologic am ţinut cu tot dinadinsul să vedem arderea pietrei. Şi într-adevăr o nimerisem. Groapa lui nea Roşu ardea din plin, fumul pornind-o spre albastrul de final. Lîngă gura de foc a cuptorului se afla la datorie omul lui de încredere, un tînăr care probabil învăţase de mic taina fabricării varului. Această îndeletnicire cu care o parte dintre bicăjenii locului au făcut şi fac casă bună din vremuri trecute, ducîndu-şi viaţa cu modestie, dar în curăţenie precum cea smulsă pietrei de var înaintea Sfintelor Paşte.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Sporurile dascălilor, probabil la judecată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ premierul a promis că anul acesta nu vor fi tăiate sporurile ■ sindicaliştii spun că unele dintre el nu sînt sporuri, ci gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru drepturi salariale ■ tăierea acestora ar putea aduce o avalanşă de acţiuni în instanţă ■

La recenta întîlnire a premierului Florin Cîţu şi a factorilor de decizie din învăţămînt cu liderii principalelor confederaţii au fost aduse în discuţie intenţiile Guvernului de a „umbla“ la sporurile dascălilor, care, în opinia oamenilor din sistem, nu prea ar fi sporuri ci drepturi.

E vorba de gradaţiile didactice, de indemnizaţiile de dirigenţie, conducere şi de sporul pentru şcolile speciale. Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ, Gabriel Ploscă, aduce o serie de lămuriri privitoare la chestiunile ridicate de sindicate faţă de nemulţumirile de ordin salarial ale cadrelor didactice.

„Săptămîna trecută a avut loc la sediul Guvernului o întîlnire a federaţiilor reprezentive din învăţămînt, cu prim-ministrul, Florin Cîţu, cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, , la care a fost de faţă şi secretarul de stat în MEN, Gigel Paraschiv şi directorul Direcţiei Financiare, Mihai Păunică, întrunire la care s-au discutat mai multe probleme importante din sistemul de educaţie din România.

Printre altele s-a discutat despre sporurile din învăţămînt care, categoric, nu sînt atît de multe şi atît de mari precum se vehiculează în presă. Referitor la aceste sporuri, aşa cum a anunţat premierul, nu va fi o tăiere a acestora. A fost luat în discuţie modul de calcul a drepturilor salariale, care este unul incorect, aşa cum am subliniat noi, reprezentanţii sindicatelor.

E vorba de gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru învăţămîntul simultan, care, repet nu sînt sporuri, ci sînt drepturi salariale. Totul se calculează la nivelul salariului mediu în plată. Liderii noştri au atras atenţia factorilor guvernamentali că tăierea acestor drepturi va aduce o avalanşă de acţiuni în instanţe, situaţie în care statul va trebui să plătească mai mult, ulterior.

Preşedintele FSLI, Simion Hîncescu, a ţinut să atragă atenţia că aceste sume ar trebui prinse în proiectul de buget de anul acesta. Din păcate, premierul a spus că acest lucru nu mai poate fi făcut, pentru că proiectul a intrat pe fluxul aprobării legislative. În aceste condiţii, partea sindicală a mai spus că ar fi nevoie de circa 375 milioane lei, din rezerva bugetului educaţiei, sumă care ar trebui folosită pentru cheltuielile de personal, ca acestea să acopere calculul corect al salariilor“, a precizat Gabriel Ploscă, liderul FSLI Neamţ.

Premierul a promis sindicatelor că va lua în calcul varinta propusă, la rectificările bugetare din vară şi toamnă. A mai fost adusă în discuţie şi necesitatea urgentării procesului de imunizare a personalului, dar şi susţinerea unor măsuri de reformă a sistemului prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reprezentanţii Guvernului au subliniat faptul că finanţarea şi reforma sistemului de educaţie reprezintă o prioritate şi toate măsurile ce urmează să fie luate sînt în concordanţă cu interesul comun pentru rezolvarea problemelor cronice de la nivelul sistemului de educaţie.

O nouă întîlnire de lucru cu premierul va avea loc în data de 10 martie 2021, dată la care se va constitui un grup de lucru format din reprezentanţi ai guvernului şi ai federaţiilor sindicale reprezentative, urmînd a se stabili şi calendarul de soluţionare a principalelor probleme din sistem.

La întîlnirea în discuţie au luat parte şi reprezentanţi ai elevilor, care au ridicat probleme legate de decontarea transportului, accesul egal la educaţie şi implicarea lor în evaluarea cadrelor didactice, nevoia de investiţii în infrastructura şcolară, de revizuire a costului standar per elev şi a cuantumului burselor.

Citește știrea

Actualitate

Începe şcoala pentru cei care n-au făcut-o on-line

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ unităţile vor comunica numărul de copiii care vor fi incluşi în proiectul Şcoala după şcoală ■ ei vor începe recuperarea materiei pierdute ■ de la compania Altex vor sosi în judeţ 750 costume de protecţie ■

Inspectorul general, Mihai Obreja, a anuţat care sînt măsurile luate în cele 323 unităţi şcolare din Neamţ, pentru asigurarea accesului la procesul de învăţămînt.

„Aşa cum se ştie, 201 şcoli învaţă în această săptămînă în scenariul verde, 128 în scenariul galben şi patru unităţi de la Agapia în scenariul roşu. Aici vor fi faţă în faţă doar preşcolarii şi şcolarii de la clasele I-IV şi 143 copii vor învăţa on-line.

În restul şcolilor din judeţ se urmăreşte aplicarea măsurilor de securitate şi prevenire a infectării cu SARS Cov 2. E important că şcolile dispun de materiale sanitare, unele primind măşti şi de la autorităţile locale.

Ministerul Educaţiei a semnat un contract cu firma Altex prin care se furnizează peste 500.000 de măşti în zece judeţe. Noi nu primim măşti pentru că stocurile sînt suficiente, dar vom primi 750 costume de protecţie care vor fi utilizate în şcoli“, a declarat profesorul Mihai Obreja.

Acesta a arătat că în judeţ se fac pregătiri pentru aplicarea unui ordin prin care se va organiza programul intitulat Şcoala după şcoală, care va avea în vedere activităţile de remediere a cunoştinţelor elevilor care nu au avut acces în acest an la şcoala on-line pentru că elevii nu au avut tablete, internet sau curent electric.

„Pînă vineri, 5 martie, fiecare şcoală ne va comunica situaţia acestor copii şi vom stabili cum va începe programul de remediere pentru aceşti copii, care se vor încadra în acest program naţional pilot. Aici sînt incluşi elevii cărora nu li s-a putut încheia situaţia şcolară la sfîrşitul primului semestru, cei aflaţi în situaţie de corigenţă sau bolnavi“, a mai adăugat inspectorul Mihai Obreja.

În toate şcolile din mediul urban au ajuns şi se folosesc testele rapide date de către Direcţia de Sănătate Publică. „Aceste testări sînt făcute de către asistentele medicale din şcoli, iar în mediul rural, primarii au încheiat convenţii cu medicii de familie. Am fost informaţi de către conducerea ministerului despre faptul că în curînd vor fi repartizate şi acele teste din salivă, care pot fi folosite şi de personal fără pregătire sanitară, ceea ce este bine. Sperăm ca în continuare, în Neamţ să ţinem epidemia sub control“, a adăugat inspectorul general, care este convins despre faptul că dacă în continuare se respectă cu stricteţe măsurile de distanţare fizică, de purtare a măştilor, de aerisire a sălilor de clasă, de dezinfecatre pe mîini şi de dezinfectare a suprafeţelor, numărul de îmbolnăviri în şcoli va fi unul redus.

Citește știrea

Actualitate

Licitaţie pentru reabilitarea şi modernizarea Colegiului Tehnic de Transporturi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ licitaţia va avea loc în luna martie ■ valoarea proiectului este de aproape trei milioane de euro ■

Licitaţia pentru executarea lucrărilor din cadrul proiectului de reabilitare, modernizare şi dotare a Colegiului Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ va avea loc în luna martie, anunţă reprezentanţii municipalităţii pietrene. Valoarea proiectului este de aproape trei milioane de euro, iar obiectivul general este îmbunătățirea infrastructurii, dotărilor și a procesului educațional în cadrul colegiului, respectiv creșterea gradului de participare a elevilor la cursuri, creșterea calității și atractivității actului educațional.

În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de construcții, reparații și reabilitare termică la 3 corpuri de clădire aparținând unității de învățământ și se vor asigura dotări specifice de ultimă generație. Este vorba de mobilier, sisteme informatice și echipamente didactice moderne.

„Infrastructura școlară este primordială pentru realizarea unui proces educațional de calitate, ce asigură formarea elevilor ca oameni și viitori profesioniști în diferite domenii de activitate. Pe termen lung, investițiile în educație garantează dezvoltarea economică și socială la nivelul municipiului Piatra-Neamța declarat primarul municipiului Piatra Neamţ, Andrei Carabelea.

Proiectul este finanțat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritate de investiții 4.4: Investițiile în educație și formare.

Valoarea totală a proiectului este de 14.005.597,62 lei, din care 11.904.757,99 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR și 1.820.727,67 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național. Proiectul se va încheia la finalul anului 2022.

Citește știrea

Trending