UPDATE: Preşedintele CJ Neamţ, condamnat şi mari sume în euro şi lei, confiscate

Magistraţii din cadrul Tribunalului Bacău s-au pronunţat în dosarul în care Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, a fost inculpat pentru două fapte de trafic de influenţă.

Judecătorii au aplicat o pedeapsă de 8 ani şi 4 luni de închisoare şi au dispus confiscarea de la Arsene a sumelor de 80.000 de euro şi 150.000 de lei. Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău.

Dosarul este pe rolul instanţei de fond de aproximativ 4 ani, de la data de 21 februarie 2018, cînd Ionel Arsene, preşedintele legislativului nemţean, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie. După opt termene, pe 26 martie 2019, judecătorii au scos dosarul de pe rolul Tribunalului Neamţ, unde cauza a ajuns iniţial şi l-au trimis la Tribunalul Bacău, după soluţionarea unei cereri de strămutare decisă de către magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

După alte 33 de înfăţişări, de această dată la Tribunalul Bacău, pronunţarea a venit pe 6 aprilie 2022. Ionel Arsene a fost trimis în judecată de procurorii DNA Bacău, care au arătat faptul că traficarea influenţei de către Arsene ar fi avut loc în anul 2013, cînd inculpatul era deputat în Parlamentul României.

Şeful CJ Neamţ a fost denunţat de fostul primar de la Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, şi el cu multe probleme penale. Pinalti le-a spus procurorilor anticorupţie că i-ar fi dat lui Arsene, în anul 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la vîrful Agenţiei Naţionale de Integritate în tentativa de a-l „anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al Consiliului Judeţean Neamţ.

„În anul 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a primit de la o persoană, martor în cauză, suma de 100.000 de euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă ca o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“, conform unui comunicat DNA de la acea vreme.

Anchetatorii au arătat că banii au fost remişi de martor într- un loc public, un restaurant din Bucureşti. Treaba nu a ieşit asa cum trebuia, Arsene nereuşind să-şi îndeplinească promisiunea făcută, astfel că Pinalti a cerut restituirea celor 100.000 de euro, dar ar fi primit înapoi doar aproximativ 20.000 de euro. În aceste condiţii, Gheorghe Ştefan a făcut presiuni pentru recuperarea întregii sume, dar demersurile nu au avut efectul scontat, Arsene fiind denunţat procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Pe 19 ianuarie 2018, anchetatorii DNA a cerut magistraţilor de la Tribunalului Bacău arestarea preventivă a lui Arsene, dar nu au obţinut decît plasarea inculpatului sub control judiciar, cea mai blîndă măsură preventivă. Procurorii anticorupţie au atacat decizia, s-au adresat Curţii de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea preventivă, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018, dată la care Arsene a ajuns în arestul IPJ Neamţ.

Preşedintele CJ Neamţ a stat o vreme după gratii, apoi a fost plasat din nou în control judiciar. Pe 27 iunie 2018 a scăpat de orice măsură preventivă şi a anunţat revenirea în viaţa publică şi politică. Între timp, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pe Ionel Arsene pentru o altă faptă de trafic de influenţă. Anchetatorii au arătat că în acest din urmă dosar ar fi fost vorba de fapte ce ar fi avut loc în anul 2015, tot pe vremea cînd avea funcţia de deputat în Parlamentul României.

Atunci, spun procurorii DNA, ar fi cerut de la un om de afaceri un procent de 5% din suma de 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Administraţia Naţională Apele Române pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administraţiile bazinale.

„În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, suspectul Arsene Ionel şi-ar fi exercitat influenţa asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării de către ANAR a sumei anterior menţionate, demersuri rămase însă fără rezultat“, conform DNA. Pe parcursul urmăririi penale cele două dosare au fost conexate, ajungînd la judecată împreună.