UPDATE: Decizie penală în cazul şefului CJ

■ judecătorii de la Tribunalul Neamţ au dispus revocarea controlului judiciar ■ măsura poate fi contestată de procurorii anticorupţie ■ pe procedura de Cameră preliminară, Arsene a formulat o cerere de recuzare a instanţei ■ preşedintele CJ Neamţ a fost inculpat pentru două fapte de trafic de influenţă ■

Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, a fost din nou ieri, 25 aprilie, în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ, unde dosarul în care este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă este în procedură de Cameră preliminară. Magistraţii au luat în discuţie verificarea măsurii preventive dispusă împotriva lui Arsene, care de la finele lunii februarie a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, după ce anterior fusese arestat preventiv timp de o lună. Măsura se impunea deoarece la finele acestei luni expira. Judecătorii au deliberat, iar a final au decis revocarea celei mai blînde dintre măsurile preventive. Totuşi, decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată în termen de 48 de ore la Curtea de Apel Bacău. Există posibilitatea ca procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie să uzeze de calea de atac, în caz contrat hotărîrea va deveni definitivă, iar Arsene devine liber şi scapă de toate interdicţiile din ultimele luni, cum ar fi cea de a nu ieşi din ţară, sau de a nu comunica în nici un fel cu martorii din dosar, şi vorbim aici de nume grele. Alte noutăţi au fost pe procedură de Cameră preliminară, unde inculpatul Ionel Arsene a depus o cerere de recuzare a completului de judecată. Asta înseamnă că el doreşte schimbarea judecătorului de caz, însă o decizie în ce priveşte acest aspect trebuie luată tot de instanţă, după ce va stabili dacă motivele invocate de inculpat sînt sau nu fondate. Aşa stînd lucrurile, procedura de Cameră preliminară se mai prelungeşte, deşi teoretic ar trebui să dureze cel mult două luni de la inculpare, dosarul ajungînd pe rolul instanţei de două luni şi cîteva zile, respectiv de la data de 21 februarie 2018. Cînd această fază a procesului penal se va termina, procesul va deveni public şi va continua cu administrări de probe şi audieri de martori, în vederea stabilirii vinovăţei sau nevinovăţiei inculpatului. La trimiterea în judecată procurorii au conexat două dosare de trafic de influenţă în unul singur, trimiţînd dosarul la Tribunalul Neamţ. Conform actelor de urmărirere penală, una din fapte ar fi avut loc în anul 2013, pe cînd Arsene era deputat în Parlamentul României. Totul a ieşit la iveală în urma unui denunţ al fostului primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan. Acesta le-a spus procurorilor DNA că în 2013 i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro, pentru a interveni la vîrful Agenţiei Naţionale de Integritate şi a-l anihila pe preşedintele de la acea vreme al Consiliului Judeţean Neamţ. „În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă ca o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“, conform unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Anchetatorii au mai arătat că banii au fost remişi de martor într-un loc public, respectiv într-un restaurant din Bucureşti. Treaba nu a ieşit, Pinati ar fi cerut restituirea banilor, iar Arsene nu i-ar fi dat decît 20.000 de euro, fapt pentru care l-a denunţat. Pe 19 ianuarie 2018 DNA a cerut la Tribunalul Bacău privarea de libertate a lui Arsne, dar nu a obţinut decît plasarea sub control judiciar. Parchetul a contestat măsura la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea preventivă, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018. După o lună a fost eliberat şi plasat sub control judiciar pînă ieri, 25 aprilie. Cealaltă faptă ar fi avut loc în 2015, tot pe cînd Arsene era deputat. Atunci ar fi cerut 5% din 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Administraţia Naţională Apele Române. „La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeaşi calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăţi (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de ANAR pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administraţiile bazinale. În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel şi-a exercitat influenţa asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către ANAR, a sumei anterior menţionate, demersuri rămase însă fără rezultat“, conform Direcţiei Naţionale Anticorupţie.