Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Uneori fac sute de versiuni pentru cã scenariul e numai un plan. Scenariul final îl constituie opera însãsi“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• declaratia apartine regizorului Francis Ford Coppola, care a organizat ieri, în aer liber, o conferintã de presã

O conferintã de presã cu Francis Ford Coppola la Piatra Neamt nu putea avea loc decît în decorul glacial al „Tineretii fãrã tinerete“, în fata casei Lalu, pe o bancã plinã de zãpadã. O bancã pe care, cu naturalete, regizorul s-a instalat întrebînd cãtre gazetari: „E bine?“ Cu o sapcã închisã la culoare si un fular bleumarin, înfofolit într-o hainã groasã si pantaloni de schi, regizorul clipea blînd cãtre jurnalisti. Greu sã întrebi despre un film care de abia se toarnã si al cãrui scenariu, desi pãstreazã sira povestirii lui Eliade, este ca o fiintã vie, în continuã schimbare. Nu poti sã stii felul în care va curge o poveste, fie ea scrisã ori filmatã, cãtre ce capãt si ce fel de final va duce, ce sensuri ascunse va scoate la luminã. Poti întreba fie despre lucrurile mãrunte, concrete, fie despre perspectivã. Dar nu poti vedea lucrurile care curg pe dedesubt si care construiesc para-realitatea filmului. Acel lucru imaterial care face din cadrele rupte, cum ar fi holul casei Lalu, cu modificãri minore, dar semnificative – un radio vechi, portretul lui Ceausescu, niste chei retusate atent – o intrare vetustã de hotel. Poti întelege cã ochiul camerei vede diferit ceea ce noi considerãm a fi normalitate; o lume peste care s-a asternut, de zeci de ani, patina cenusie a unui mod de viatã, a unei sãrãcii patente. Transformarea aceea subtilã, de la o granitã la alta, de la Vest la Est, de la Nord la Sud. O hainã socialã frapantã pentru ochiul viu al unui nou venit. O hainã socialã inexistentã în ochiul rutinat al celor de dinãuntru. Dacã frigul interior va deveni artã, vom putea spune, încã o datã, în felul întors în care frumusetea se rãzbunã uneori, cã sîntem norocosi.

Reporter: Cum vi se pare Piatra Neamt, cum vã par locurile, oamenii? Francis Ford Coppola: Cred cã Piatra Neamt este un oras frumos. M-am simtit tare bine, este pentru a treia oarã cînd vin aici. Îmi place locul, asa cum e asezat, între munti. Este pentru a doua oarã cînd vin aici, în plinã iarnã. Oamenii sînt foarte drãguti si foarte politicosi si, desi am filmat aici numai cîteva zile, orasul ne-a ajutat foarte mult, ne-au ajutat inclusiv cu filmãrile de stradã. Si politia a fost foarte cooperantã. Am fost sã vizitez Casa memorialã „Calistrat Hogas“, care pãstreazã aerul de epocã. Dupã cum stiti, în nuvela „Tinerete fãrã tinerete“, Eliade plaseazã casa personajului principal la Piatra Neamt. Am cãutat prin oras strada Episcopiei, dar n-am putut-o gãsi. De asemenea, Eliade vorbeste despre cafeneaua Select, la care ar fi obisnuit sã meargã Calistrat Hogas, dar cafeneaua nu mai existã sau n-a existat niciodatã. Mã bucur, în schimb, cã pot filma în peisajul autentic din lucrarea lui Eliade. Reporter: Sînteti familiarizat cu miturile acestei zone, cu ceea ce a scris Eliade despre Ceahlãu sau despre vrãjitoare? Francis Ford Coppola: Se zice despre Eliade cã n-a avut un gînd sã nu-l fi trecut pe hîrtie. Stiu cã a scris foarte mult, de la roman si nuvelã la Istoria Religiilor si filosofie. Nu cunosc pe nimeni care sã fi citit chiar tot. E extrem de mult. Dar stiu cã în România si, în special în aceastã regiune, sînt foarte multe povesti, povestiri, basme, incluzînd mitul din basmul „Tinerete fãrã bãtrînete“. Cred cã Eliade s-a jucat cu cuvintele cînd a scris, dar sînt prea putin familiarizat cu traditiile de aici. Reporter: Ati întrerupt filmãrile o perioadã lungã de timp. Reveniti dupã 9 ani în film. De ce acum? Francis Ford Coppola: Dupã cum stiti filmul, ca toate afacerile moderne, reprezintã o întreprindere comercialã. De aceea, o parte dintre proiecte nici nu sînt prea interesante. N-am vrut doar sã fac filme. Am vrut sã si scriu si scrisul m-a condus, cu ajutorul unui prieten, la scrierile lui Mircea Eliade. Sînt interesat de temele timpului, constientei, a reflexiei imaginatiei în realitate, teme strîns legate de miturile Indiei; iar Eliade avea un adevãrat instinct al acestor lucruri. Cineva mi-a sugerat sã citesc povestirile sale, în ideea de a mã ajuta în scrisul meu si, citind, mi-am spus: „Din povestirea asta ar rezulta un mic film foarte frumos“. Numai cã deja nu mai e un mic film. Povestirea m-a inspirat si m-am gîndit cã ar fi interesant sã vin în România sã lucrez aici. Apropo, am citit într-un ziar cã 90% din echipa mea sînt români. Nu-i adevãrat! În echipã, incluzîndu-mã si pe mine, sîntem numai trei strãini. Asa cã echipa e 98% româneascã. Reporter: Cum lucrati cu actorii români? E adevãrat cã sînteti superstitios? Francis Ford Coppola: Spuneti: „modest superstitios“, ca toti italienii. Desi fularul meu e bleumarin si are o culoare despre care se spune cã aduce nenoroc, eu îl port. Cît despre teatru… România are o mare traditie în teatru, în literaturã. Am întîlnit actori foarte buni aici. Am vãzut cã se joacã „Volpone“ la Teatrul Tineretului. Cred cã oamenii de teatru se simt bine unii cu altii, indiferent ce limbã vorbesc. Si sînt atît de multi tineri care vorbesc limba englezã. Oricum, cred cã limba vorbitã nu reprezintã nicidecum o barierã în lumea teatrului. Reporter: Parafrazînd numele unuia dintre filmele dvs. celebre, „Nasul“, se poate spune cã ati botezat un prim film românesc. S-ar putea zice cã sînteti un „nas“ pentru cinematografia românã? Francis Ford Coppola: Ar fi o onoare deosebitã, mi-as dori asta. Dar aveti deja o traditie semnificativã si în teatru, si în cinematografie: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie. Existã deja o traditie în aceastã parte a lumii. Dar m-as bucura sã devin o parte din ea. Reporter: Cum vi se par româncele? Francis Ford Coppola: Sînt faimoase pentru frumusetea lor si se spune cã moldovencele sînt cele mai frumoase. Mai ales în Piatra Neamt, toatã lumea este si binevoitoare, si prietenoasã. Reporter: La a cîta variantã de scenariu vã aflati? Francis Ford Coppola: Modific scenariul în fiecare zi. De vreme ce aceasta este bazat pe povestirea în sine, fac modificãri în scenariu în functie de ceea ce vãd si de ceea ce învãt, în functie de lucrurile noi pe care le aduc actorii. Au fost, nu stiu?! Cinci, sase, opt, nouã, zece versiuni ale scenariului. Dar uneori fac sute de versiuni pentru cã scenariul e numai un plan, asa încît scenariul final îl constituie opera însãsi. Vã multumesc tuturor. Vã multumesc dvs. Multumesc orasului Piatra Neamt. Multumesc acestei frumoase case.

N.R: Am folosit întrebãrile tuturor redactorilor prezenti la conferinta de presã pentru a structura un interviu, asa cum a curs el. Ar trebui sã adãugãm gentiletea regizorului care s-a fotografiat zîmbitor cu toatã lumea si a oferit autografe. FOTO: Regizorul Francis Copola acordînd un autograf Cameliei Varvara, directorul Monitorul

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending