Unde-i lege, nu-s norme de aplicare. Chiar şi la gunoi

■ singura staţie de compost, cea de la Piatra Neamţ, este depăşită tehnic ■ nu face faţă prelucrării decît a gunoiului menajer din capitala judeţului şi cîteva comune limitrofe ■ o lege în domeniu, deşi este publicată în Monitorul Oficial, nu are norme de aplicare ■

Începînd cu luna ianuarie 2021 a intrat în vigoare Legea compostului, care obligă cetăţenii şi firmele să colecteze separat din gunoiul menajer resturile biodegradabile, cu scopul de a fi transformate în îngrăşămînt.

Directorul ADI ECO Neamţ, Claudiu Pădure, a declarat pentru Monitorul, că deşi la Neamţ se stă binişor în ceea ce priveşte etapa de pregătire a implementării actului normativ, legea nu poate fi aplicabilă, din raţiuni ce ţin de faptul că nu se ştie ce se va face cu aceste deşeuri biodegradabile.

„La Neamţ am putea spune că stăm un pic mai bine decît în restul ţării. Încă de la formarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) am împărţit 52 de mii de compostoare pentru mediul rural. Pentru urban, Romanul şi Tîrgu Neamţ au acele pubele.

Pentru municipiul Piatra Neamţ am găsit o soluţie, în sensul modificării uşoare a acelor module noi, amplasate în oraş. O pubelă pentru deşeuri reciclabile va fi transformată în pubelă pentru deşeuri compost. Problema cea mai mare este, însă, ce facem cu acest compost? Îl colectăm, dar în afara staţiei de compost de la Piatra Neamţ, care este depăşită, nu avem ce face cu deşeurile colectate. Staţia de la Piatra Neamţ poate deservi, deocamdată, doar municipiul reşedinţă de judeţ şi cîteva comune apropiate. Pe de altă, parte Legea 181 din 19 august 2020, privind gestionarea deşeurilor nepericuloase, compostabile, publicată în Monitorul Oficial din 20 august anul trecut, nu are încă norme de aplicare, deşi ea trebuie să intre în vigoare la 6 luni de la publicare“, a declarat Claudiu Pădure.

Acesta spune că la nivelul Neamţului, pentru aplicarea acestei legi va trebui să se treacă şi la modificarea Planului judeţean de gestionare a deşeurilor, asta, în condiţiile inexistenţei legislaţiei subsecvente. Deci, România este surprinsă, ca de obicei, nepregătită logistic. Pe de altă parte legea este suspectă, susţin specialiştii, de a nu transpune directive europene.

Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului României, care avizează proiectele de acte normative în vederea unificării şi coordonării întregii legislaţii, susţine că legea în discuţie „nu constituie transpunerea unui document juridic european şi nici nu are ca finalitate crearea cadrului juridic necesar punerii directe în aplicare a unui Regulament European“. Tipic românesc!