„Un veac de la Marea Unire. Contribuţia judeţului Neamţ la întregirea neamului“

■ volumul semnat de profesorul Gheorghe Radu va fi lansat la Biblioteca Judeţeană ■ evenimentul are loc joi, 22 noiembrie, de la ora 17 ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ găzduieşte lansarea cărţii „Un veac de la Marea Unire. Contribuţia judeţului Neamţ la întregirea neamului“, semnată de profesorul Gheorghe Radu. Manifestarea are loc joi, 22 noiembrie, la ora 17.00. Prezentarea va fi făcută de dr. Mihaela-Cristina Verzea, director adjunct al Complexului Muzeal Neamţ. „Autorul cărţii de faţă respectă îndemnul filozofului şi martirului Mircea Vulcănescu şi iată, la trecerea a 100 de ani de la Marea Unire, publică o lucrare dedicată acestui măreţ eveniment, din nefericire, irepetabil în istoria noastră naţională. Nimic surprinzător, întrucît istoricul Gheorghe Radu îşi leagă numele de o intensă activitate publicistică, de cercetare, muzeistică, cu rezultate notabile în fiecare din aceste domenii. Prin cercetarea fondurilor documentare existente la Direcţia Neamţ a Arhivelor Naţionale, la a cărei conducere s-a aflat timp de două decenii, istoricul Gheorghe Radu a îmbogăţit, în cei peste 40 de ani de activitate, literatura de specialitate cu lucrări valoroase despre trecutul ţinutului nostru şi peste 4.000 de articole în presă şi reviste de specialitate. Autorul dovedeşte o cunoaştere profundă a surselor bibliografice consacrate Marii Uniri de-a lungul timpului, precum şi o cercetare minuţioasă a izvoarelor edite şi inedite aflate în arhivele nemţene. Au fost studiate articolele din presa evenimentelor anului 1918, memorii, documente existente în fondurile prefecturii, primăriei Piatra Neamţ, revizoratului şcolar. O parte dintre acestea au fost valorificate într-un consistent capitol de anexe“, afirmă dr. Mihaela- Cristina Verzea în Prefaţa lucrării. „Această lucrare cuprinde informaţii şi aspecte documentare, despre contribuţia locuitorilor din această parte de ţară la înfăptuirea reîntregirii neamului românesc, prin intermediul personalităţilor politice şi culturale, cu renume pe plan local, naţional şi mondial, născute în aceste locuri pline de evlavie si credinţă şi cei care au trudit din marea masă a poporului român, pentru unitatea tuturor românilor, în anul 1918, act unic şi irepetabil în istoria noastră. Fie ca profesorul, specialistul, iubitorul de cultură şi istorie în general, alţi cititori să aprecieze valoarea acestei cărţi consacrate centenarului Marii Unirii“, precizează autorul. Gheorghe Radu s-a născut pe 23 februarie 1950 în comuna Ruginoasa, Neamţ, fiind licenţiat al Facultăţii de Istorie din Iaşi (1974).

Repere din vasta activitate a autorului

După absolvire, este repartizat la Şcoala Generală din Boghicea, Neamţ, pînă la 31 decembrie 1977. Din 1 ianuarie 1978 trece în alt domeniu de activitate, cel al Arhivelor Naţionale, începînd ca arhivist la Direcţia Judeţeană Bacău, pînă la 30 noiembrie 1981. Urmează transferul ca director la nou înfiinţatul judeţ Giurgiu, revenind pe meleagurile natale din 15 august 1983, tot la Direcţia Judeţeană Neamţ a Arhivelor Naţionale, timp de aproape 20 de ani (15 februarie 2002), încheind activitatea în această instituţie, pe care a îndrăgit-o, tot ca arhivist, la sfîrşitul anului 2002. De la 1 ianuarie 2003 s-a transferat ca muzeograf la Complexul Muzeal Neamţ, unde îşi desfăşoară activitatea şi în prezent. Pe tărîm publicistic, cultural şi ştiinţific, profesorul Gheorghe Radu a publicat numeroase articole şi studii în presa locală, în principal în paginile cotidianului „Ceahlăul“ (a fost o perioadă şi membru în Consiliul de Administraţie), dar şi în cele care au apărut după 1989: „Acţiunea“, „Curierul de Neamţ“, „Telegraful“, „Monitorul de Neamţ“, „Realitatea“, „Mesagerul“, „Ecoul Munţilor“ etc., publicînd peste 3.900 de articole în presa amintită, inclusiv în cea regională şi naţională, timp de peste 40 de ani (primul studiu, în revista „Ateneu“ din Bacău, în 1978). Este autorul a 14 cărţi: „Catolicii din judeţul Neamţ: 1552-1900. Aspecte istorice şi demografice“ (Piatra Neamţ, 2006), „Catolicii din judeţul Neamţ în secolul XX. Aspecte istorice şi demografice“ (Piatra Neamţ, 2007), „Contribuţii la istoria judeţului Neamţ“, vol. I (Piatra Neamţ, 2008), „Basarabia, Pămînt Românesc. Aspecte istorico-documentare, legături fraterne judeţul Neamţ – Basarabia“ (Piatra Neamţ, 2008), „Contribuţii la istoria judeţului Neamţ“, vol. II (Piatra Neamţ, 2009), „Basarabia, Pămînt Românesc. Aspecte istorico-documentare, legături fraterne judeţul Neamţ – Basarabia“ vol. II (Piatra Neamţ, 2009), Idem, vol. III, 2010, „Războiul sfînt pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa (1941). Contribuţii nemţene“, Piatra Neamţ, 2011, „Basarabia, Pămînt Românesc. 200 de ani de durere, umilinţă şi speranţă“, Piatra Neamţ, 2012, „Un veac de la Unirea Basarabiei cu România“, Piatra Neamţ, 2018. Este coautor la „Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Neamţ (Bucureşti, 1984), „Micromonografia Filialei Arhivelor Statului Judeţul Neamţ“ (Bucureşti, 1985) etc. Este colaborator la editarea cărţilor „Poporul român şi lupta pentru independenţă a popoarelor din Balcani“ (Bucureşti, 1986) şi „Minorităţile naţionale din România: 1918-1925“ (Bucureşti, 1995), ambele ediţii de documente. A publicat 105 de studii în reviste de specialitate: „Ateneu“ şi „Carpica“ (Bacău); „Cronica giurgiuveană“ (Giurgiu); „Revista Arhivelor“ şi „Pentru Patrie“ (Bucureşti); „Historia urbană“ (Sibiu); „Marina“ (Constanţa); „Arhivele Moldovei“ (Iaşi), „Acta Baconviensia“ (Bacău); „Anuarul Arhivelor Mureşene“ (Tîrgu Mureş); „Angvstia“ (Sfîntu Gheorghe); „Acta Moldaviae Meridionalis“ (Vaslui) etc., inclusiv cele locale „Asachi“ (Piatra Neamţ), „Ozana“ (Tîrgu Neamţ), „Clepsidra“ (Roman) şi „Piatra Corbului“ (Bicaz) etc. O parte din aceste studii şi articole au fost consemnate în „Bibliografia istorică a României“, prestigioasă lucrare editată sub egida Academiei Române, cea care recenzează lucrările de referinţă din istoriografia românească. Trebuie amintite, în acelaşi timp, nenumăratele expuneri publice la radio şi televiziune din această parte de ţară, Iaşi, Bucureşti şi altele pe teme istorice aniversative şi nu numai.