Contactează-ne

Actualitate

Un „ştab“de la minister, judecat în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un fost director general din Ministerul Pădurilor şi Mediului a recunoscut că a luat spagă ■ Gheorghe Tuluc, care a mai fost consultant şi consultant superior, este acuzat de DNA de trei infracţiuni de luare de mită ■ suma primită este de aprape 1,3 miliona ron, sau altfel spus 13 miliarde de lei vechi ■ în dosar, pentru aceeaşi acuzaţie, mai sînt judecate două persoane ■

Procesul a trei persoane, dintre care una a deţinut funcţii importante în cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului, va fi soluţionat la Tribunalul Neamţ, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău a sesizat instanţa cu acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Este vorba despre Gheorghe Tuluc, din Sibiu, la data faptelor consultant, dar el a mai deţinut şi funcţia de consilier superior şi director general adjunct în Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului, care este acuzat că ar fi primit drept mită o sumă extrem de mare, 1,3 milioane de lei.

Practic, magistraţii de la instanţa din Neamţ vor trebui să decidă dacă „acordul“ cu procurorii DNA poate fi admis, dacă pedepsele propuse sunt conforme şi dacă obligaţiile reţinute în cazul inculpaţilor sunt suficiente.

Tribunalul poate decide şi ca urmărirea penală să fie continuată, lucru care înseamnă trimiterea în judecată şi, posibil, în caz de constatare a vinovăţiilor, pedepse mult mai mari decît cele convenite cu procurorii anticorupţie. În ce-l priveşte pe Tuluc, el a deţinut şi o dregătorie locală, fiind viceprimar al municipiului Sibiu.

A mai condus filiala judeţeneană sibiană a formaţiunii al cărui lider era cîndva Dan Voiculescu – Partidul Conservator şi director general adjunct în minister până prin 2018, în vremea guvernării pesediste. În dosar, anchetatorii anticorupţie îl acuză pe Gheorghe Tuluc de trei infracţiuni de luare de mită în formă continuată, iar pe ceilaţi doi, al căror nume nu a fost menţionat, specificându-se doar „persoană fizică“, tot de trei spăgi, respectiv una.

„În perioada 2011-2012, în contextul realizării proiectelor Acumulare nepermanentă Corbeşti, jud. Bihor, Creşterea siguranţei în exploatare a barajului şi lacului de acumulare Dridu, judeţul Ialomiţa şi Servicii pentru pregătirea şi execuţia designului sistemului de monitorizare, verificare, procurare, pregătire, instalare, activare şi testare pentru 2 locaţii Sinaia şi Săcele, inculpatul Tuluc Gheorghe ar fi primit de la trei oameni de afaceri suma totală de 1.293.900 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu“, se arată în comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Bacău emis marţi, 7 iulie 2020.

Cum erau disimulate luările de mită şi ce avere are fostul director

Procurorii mai arată că atribuţiile consultantului din minister vizau verificarea şi promovarea documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii ce erau finanţate din bugetul de stat sau credite externe şi supervizarea calitativă şi cantitativă a lucrărilor realizate. Şi se precizează că Gheorghe Tuluc a favorizat societatea „unuia dintre oamenii de afaceri cu ocazia organizării unei licitaţii, în sensul că i-a pus la dispoziţie caietul de sarcini anterior publicării anunţului de participare“.

Sumele de bani ar fi fost primite prin intermediul unor firme controlate de rude ale inculpatului (printre care şi ceilalţi doi inculpaţi) în baza unor contracte fictive de consultanţă şi asistenţă tehnică în construcţii sau închirieri utilaje, încheiate cu oamenii de afaceri. „În prezenţa avocaţilor, cei trei inculpaţi au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi sunt de acord cu felul şi cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora“, se specifică în comunicatul procurorilor anticorupţie.

În cazul lui Tuluc s-a propus o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi interzicerea pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, a unor drepturi. Acestea sunt de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa o funcţie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunilor.

Pentru celelalte două persoane din dosar, care sînt acuzate de comiterea unor infracţiuni de corupţie, pedepsele sînt de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendare, pe durata unui termen de încercare de 5 ani şi 2 ani şi 2 luni închisoare, cu suspendare, cu termen de încercare de 4 ani şi 2 luni. La fel ca în cazul fostului director din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului, „persoanelor fizice“ li s-au interzis, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, a unor drepturi cetăţeneşti.

Cât îl priveşte de Tuluc, conform unei declaraţii de avere din 2018, el nu se putea plânge că-i sărac lipit. Avea, împreună cu soţia, Elena, terenuri agricole – circa 55.000 de metri pătraţi, o livadă – 57.000 mp, un apartament de 63 de metri pătraţi şi o vilă imensă de 618 mp şi două autoturisme, un Hyndai Santa Fe şi un Wolswagen. Mai deţinea aproximativ 180.000 de acţiuni la o bancă, OMV Petrom şi la SIF- urile Banat, Moldova, Muntenia şi Oltenia şi bijuterii de 10.000 de euro. Împrumuturile la bănci, două la număr, totalizau 180.000 de lei şi sunt scadente în acest an.

Actualitate

Costul standard pe elev s-a modificat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în mediul rural, cheltuielile s-au majorat cu aproximativ 36% ■ la grădiniţă, costul standard este de 526 de lei ■ el ajunge la 575 de lei la învăţămîntul liceal urban ■

De ani de zile sindicatele din învăţămînt sînt nemulţumite de costurile standard per elev, care nu totdeauna erau acoperitoare ale cheltuielilor reale din sistem. Inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, a confirmat faptul că într-o recentă şedinţă de Guvern a fost aprobată modificarea acestor costuri standard pe anumite cheltuieli.

„În Monitorul Oficial al României a fost publicat şi Ordinul de Ministru privind modificarea costurilor standard. Este vorba de modificarea Hotărîrii de Guvern 352 din martie, privind modificarea Hotărîrii 136 din 2016 cu privire la aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev. Este bine de reţinut faptul că s-au majorat sumele costului standard privind cheltuielile cu pregătirea profesională, a cheltuielilor cu evaluarea periodică a elevilor, dar şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile.

Prin noul act normativ sînt prevăzute sume mai mari cu aproximativ 36% în mediul rural. Dacă este vorba de judeţul Neamţ, acesta se află în zona 5. Astfel la grădiniţă costul standard este de 526 lei, în cazul în care grădiniţa are între 1 şi 300 de preşcolari. La şcolile cu învăţămînt liceal cu 300 şi 800 elevi costul ajunge la 575 lei, în cazul în care şcoala se află în mediul urban.

În mediul rural, costul standard la grădiniţă este de 618 lei, dacă sînt şcolarizaţi 300 de copii. La gimnaziu costul standard ajunge la 593 lei, la liceu, colegiu şcoală profesională 673 dacă aceasta funcţionează în mediul rural. Iată că sînt sume mult mai mari şi mai generoase care permit şcolilor să-şi rezolve mai uşor problemele legate de cheltuielile materiale, bunuri şi servicii“, a precizat profesorul Mihai Obreja. Conform unui comunicat de presă al ministerului, costurile standard au rămas la acelaşi nivel în privinţa cheltuielilor salariale, care rămîn la 6.111 lei.

Finanţarea cheltuielilor din învăţămînt se face potrivit costurilort standard din 2012. Creşterea bugetului Ministerului Educaţiei pentru aceste cheltuieli materiale şi pentru pregătire profesională în şcoli, de la 1,260 miliarde lei, la 1,586 miliarde lei, creştere de 326 de milioane, înseamnă exact 26%. Diferenţierea între costurile standard s-a făcut doar în funcţie de zona geografică şi în funcţie de climă şi prin noua hotărîre se crează premizele micşorării diferenţelor dintre şcolile din mediul urban şi cele din rural.

De la preluarea mandatului, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat de mai multe ori despre această intenţie de a creşte componenta de cheltuieli materiale din costul standard per elev. În ultimii 4 ani, coeficientul 1 al costului standard per elev (pentru cheltuieli cu bunuri şi servicii, cu pregătirea profesională a cadrelor didactice şi organizarea examenelor naţionale) a crescut cu doar 66 de lei, de la 321 de lei în anul 2016, la 387 de lei la începutul anului 2020. Din 2016 pînă în 2020 suma alocată pentru acest cost s-a dublat. În 2019 costul standard per elev pentru coeficientul 1 (cheltuieli salariale) a avut cea mai mare creştere, de 23%. În anul 2020 aceasta creştere a fost de 13,5%, cea mai mică din ultimii 4 ani.

Acest coeficient se calculează diferit în funcţie de zona de temperatură în care este şcoala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscrişi şi de tipul de şcoală/grădiniţă. Finanţarea unităţilor de învăţămînt preuniversitar are trei componente:finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

Citește știrea

Actualitate

Cu suspendare, pentru că şi-a incendiat amicul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpatul de 60 de ani şi-a stropit amicul cu spirt şi a aprins o brichetă ■ victima a ajuns în spital cu arsuri pe o treime din corp ■

Tribunalul Neamţ s-a pronunţat în dosarul sexagenarului care i-a turnat alcool sanitar pe hainele unui amic şi i-a dat foc, provocîndu-i arsuri pe o treime din corp.

Alexandru Olaru, a fost găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, faptă pe care a recunoscut-o şi a beneficit de clemenţă, fiind condamnat la 2,8 ani de detenţie, pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Pe parte civilă este bun de plată cu aproape 95.000 de lei, din care 41.000 lei sînt daune pentru amicul mutilat, peste 51.000 trebuie achitaţi unei clinici din Iaşi, iar restul este cheltuiala ambulanţei care a transortat bărbatul incendiat.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Întîmplarea a avut loc pe 27 octombrie 2020, în Beţeşti, comuna Rediu. Cei doi, ambii de 60 de ani, s-au întîlnit la un bar. Între ei nu erau tensiuni, deci erau întrunite condiţiile pentru o „vorbă“ la un pahar de ceva. Probabil „vorba“ a fost cam lungă, iar la un moment dat Olaru, nu se ştie din ce motiv, a luat de pe masa din local alcoolul sanitar destinat dezinfectării mîinilor şi l-a turnat pe amicul său.

Apoi Olaru s-a jucat cu o brichetă, amenînţîndu-şi în glumă prietenul că o va apride. Nu avea această intenţie, dar la un moment dat ceea ce nu trebuia să se întîmple s-a petrecut, iar victima a devenit o torţă vie. Observînd grozăvia care s-a petrecut în faţa lor, ceilalţi clienţi au reuşit să stingă flăcările şi au cerut ajutor la 112. Victima prezenta arsuri de gradul I şi II pe 30% din suprafaţa corpului, iar după ce medicii i-au acordat primele îngrijiri, au decis transferul pacientului la o clinică din Iaşi.

În ce-l priveşte pe Olaru, acesta a fost reţinut de anchetatori şi a fost dus la audieri. A susţinut că nu a vrut să-i facă rău amicului său, însă anchetatorii au stabilit că prin agresiunea suferită, victimei i-a fost pusă viaţa în primejdie. A fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunal cu propunere de arestare preventivă pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor. La finele şedinţei, judecătorii au respins propunerea şi au decis măsura arestului la domiciliu.

„Ia faţă de inculpat – cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, măsura preventivă a arestului la domiciliu, pentru o durată de 30 de zile, începînd cu data de 29.10.2020 şi pînă la data de 27.11.2020, măsură care constă în obligaţia impusă inculpatului de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta“, conform instanţei. Judecătorii i-au atras atenţia asupra faptului că, dacă încalcă condiţiile impuse, arestul la domiciliu poate fi înlocuit cu arestul preventiv. Măsura preventivă a fost ulterior prelungită, ultima dată pe 3 martie.

Citește știrea

Actualitate

Când o vizită la un bar se termină cu o arestare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un tînăr a încălcat condiţiile arestului preventiv şi a ajuns în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al Poliţiei Neamţ

Un tînăr în vîrstă19 ani, din Valea Ursului, a vrut musai după gratii şi a şi ajuns. Asta deoarece el era sub măsura preventivă a arestului la domiciliu, însă nu s-a putut abţine şi a ieşit la o tură prin sat, oprindu-se la un bar. Pentru încălcarea condiţiilor impuse prin măsura preventivă, a ajuns după gratii.

„Poliţişti din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Ion Creangă au depistat şi introdus în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ un tînăr din localitatea Valea Ursului, pe numele căruia era emis un mandat de arestare preventivă“, anunţă Poliţia Neamţ într-un comunicat.

Totul s-a întîmplat pe 14 aprilie 2021, cînd oamenii legii l-au căutat pe tînărul nemţean pentru a pune în executare un mandat de arestare preventivă emis de Judecătoria Panciu pe numele localnicului din Valea Ursului. Cel în cauză este cercetat pentru săvîrşirea infracţiunilor de lovire şi alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, faţă de acesta fiind dispusa anterior măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Asta pentru că pe 29 martie 2021 ar fi părăsit imobilul unde executa măsura preventivă a arestului la domiciliu, deplasîndu-se la un bar din localitatea Oniceni, fiind găsit de către un echipaj de poliţie. Întrucît nu a respectat obligaţiile stabilite, poliţiştii au sesizat instanţa care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Tînărul a fost depistat şi introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ. Şi un bărbat de 49 de ani, din localitatea Borleşti, a fost arestat preventiv de judecătorii de la Tîrgu Neamţ, care-l acuză de săvîrşirea infracţiunii de firt calificat. Totul după ce, pe 29 martie 2021, a intrat în locuinta unei femei din Vînători Neamţ, de unde ar fi sustras 50 de lei şi mai multe bijuterii din aur, pe care ulterior le-ar fi valorificat la o casă de amanet.

Pe 13 aprilie s-a reuşit identificarea hoţului, iar în baza probatoriului administrat a fost dispusă măsura reţinerii pentru 24 de ore, sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat. Ulterior individul a fost arestat pentru 30 de zile.

Citește știrea

Trending