Actualitate
Un scriitor din Piatra, sub bombele Hamas
■ Etgart Bitel a locuit în Piatra Neamţ până în 1990, după care a plecat în Israel ■ locuieşte în oraşul Ashdod, aproape de Fâşia Gaza ■ a relatează despre coşmarul cotidian generat de tirurile cu bombe trase de Hamas ■
Lui Etgard Bitel, un cunoscut scriitor, traducător şi ziarist român în vârstă de 72 de ani, care a trăit mai bine de jumătate din viaţă la Piatra Neamţ, stabilindu-se din anul 1990 în Israel, îi este dat să trăiască de mai bine de o săptămână coşmarul generat de noile tensiuni armate, dintre statul evreu şi palestinienii din Fâşia Gaza.
Nu este pentru prima dată când ia „contact“ cu ceea ce înseamnă războiul cu Hamas, o organizaţie paramilitară islamistă, considerată teroristă, care revendică teritorii aflate în cadrul Israel – Cisiordania şi Gaza, având experienţa altor conflicte între cele două părţi, dar acum acestea au o amploare fără precedent.
În ultimele zile, mii de rachete au fost lansate din fâşia controlată de Hamas, multe au fost interceptate de scutul antiaerian, dar unele nu, provocând mari distrugeri, iar armata israeliană a ripostat cu raiduri ale aviaţiei, care au vizat centre de comandă inamice şi alte ţinte.
„De treizeci de ani trăiesc în Israel, la Ashdod, la patruzeci de kilometri de Fâşia Gaza, stăpânită de gruparea teroristă Hamas. Nu odată am suferit datorită tirurilor de rachete trimise din Gaza spre sudul şi centrul Israelului, către zone locuite de civili.
Israelul nu a atacat niciodată. Primii care au deschis focul au fost întotdeauna teroriştii din Gaza. Când a fost obligat să răspundă, Israelul a încercat să atace doar obiective militare, iar atunci când aceasta nu a fost posibil, pentru că Hamas şi-a plasat aceste obiective în cadrul unor obiective civile, armata israeliană a anunţat populaţia civilă să părăsească clădirile respective. La fel s-a întâmplat şi acum“, a transmis Etgard Bitel, citat de StiriNeamţ.ro.
Scriitorul, care este şi redactor şef al publicaţiei „Curierul de Pretutindeni“, una care-l are ca preşedinte de onoare pe academicianul Răzvan Teodorescu, întreabă retoric: „sigur că vă întrebaţi cum este viaţa în aceste condiţii?“. Răspunde tot el: „Nu este uşor!“, explicând şi de ce.
Sunt clădiri care au adăposturi la parter, sunt imobile în care apartamentele au o cameră adăpost, dar sunt şi clădiri mai vechi, care nu au niciun fel de apărare, iar locuitorii sunt obligaţi să stea pe scări pentru a beneficia de o minimă apărare, în timpul bombardamentelor. „Blocul în care locuiesc are adăpost la parter. Vreau să vă imaginaţi ce înseamnă să fugi de zece ori pe noapte, pe scări, două etaje în 45 de secunde (acesta este timpul pe care îl ai de la depistarea rachetei şi până la explozia ei în zona Ashdod), să stai zece minute în adăpost, să vrei să te întorci în casă şi la jumătatea drumului să auzi din nou alarma şi să trebuiască să te întorci înapoi în adăpost“, dă lămuri ziaristul.
Consemnările sale despre război sunt de sâmbătă dimineaţa, 15 mai 2021, mai spunând că în noaptea precedentă, în jurul orei 02.00, a avut loc un atac asupra oraşului Ashdod, nefiind victime, ci doar pagube materiale. Sunt, însă, unle unde au fost şi victime, inclusiv copii:
„Noi, la Ashdod, putem spune că încă mai avem o şansă. Dar cel mai lovit în acest război a fost oraşul Ashkelon, care se găseşte la 25 de km de Gaza, iar timpul de ajungere într-un adăpost este de 15 secunde. (…) Acest război a pornit, ca întotdeauna, de la un motiv căutat forţat de Hamas. (…) Probabil că într-o zi sau două se va ajunge la o înţelegere şi situaţia se va calma. Întrebarea este: pentru cât timp?“.
În numărul din 13 mai 2021 al publicaţiei „Curierul de Pretutindeni“, Etgard Bitel semnează un articol intitulat „Lod – oraşul în flăcări“, în care descrie situaţia actuală din Israel: „Şi la Haifa au fost incidente violente, dar oraşul cel mai afectat din acest punct de vedere este Lod, recunoscut pentru populaţia sa mixtă şi traiul în comun. Există la Lod clădiri în care locuiau până acum evrei şi arabi împreună la cel mai înalt nivel de vecinătate.
Un locatar evreu al unei asemenea clădiri povestea că, doar cu două zile în urmă. unul din vecinii săi, arab, se jucase cu copii lui, iar acum îi striga să plece din bloc. Spunea, deasemenea, că atât lui cât şi celorlalţi vecini evrei le este frică să coboare în adăpostul comun în timpul bombardării oraşului de către Hamas deoarce este plin de vecinii arabi. Oraşul Lod este, practic, în flăcări“. Etgard Bitel a vorbit şi despre „apartenenţa sa la acest minunat oraş (Piatra Neamţ – n.r.):
„Foarte mulţi dintre aceşti prieteni, aflându-se în zona de Nord a ţării, m-au sunat şi s-au oferit să mă găzduiască până trece grozăvia. Şi dacă nu erau suficiente aceste dovezi de prietenie pietreană, au mai venit telefoane şi din Piatra Neamţ, de la alţi prieteni care mă rugau să vin să stau la ei.
Pentru că am întreaga familie aici în Ashdod, nu am părăsit oraşul, dar să vă spun că este uşor aş minţi. Oricum, vom trece şi peste asta şi sper să ne vedem în curând la Piatra Neamţ“.
Etgart Bitel s- a născut în anul 1949 la Piatra Neamţ, a absolvit liceul Calistrat Hogaş şi apoi Academia Militară Nicolae Bălcescu din Sibiu, devenind ofiţer al Armatei Române. În 1990 s-a stabilit cu familia în Israel unde a înfiinţat editura Betapress, editând şi volume proprii dar şi almanahul Enigma. Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limba Română, fiind implicat în activităţile organizate împreună cu Institutul Cultural Român din Tel Aviv.
-
Actualitate2 săptămâni,HC Pietricica, 10-0 și clasare pe locul 4
-
Politica2 săptămâni,Donald Trump ne transmite că România trebuie să-şi aleagă un alt preşedinte
-
Actualitate2 săptămâni,Ceahlăul – înfrângere previzibilă cu Voluntari. Gol de generic marcat de juniorul Patrichi
-
Actualitateo săptămână,Sunt aici Piatra-Neamț
-
Actualitateo săptămână,Aur și argint pentru Ray’s Dance la Campionatul Național al României!
-
Actualitate2 săptămâni,Tăierea indemnizațiilor – cruzimea oficializată
-
Actualitate2 săptămâni,Ceahlăul – test dificil acasă
-
Actualitateo săptămână,Escrocherie telefonică cu prejudiciu de 48.700 lei
