Un pui de zimbru de la Parcul Vânători a fost „botezat“. „Nașa“ inspirată în alegerea numelui este de la Vâlcea

■ o nouă ediție a concursului „Se caută un nume“ pentru un exemplar de zimbru și-a desemnat câștigătorul ■ cel mai votat nume în „cazul“ unei mici femele a fost Rosina ■

„Urmare a votului electronic, dintre cele mai bine de 400 de nume propuse, cel ales pentru zimbruţa noastră a fost Rosina. Propunerea, datorată doamnei Simona Cristina Dorobanţu din Râmnicu Vâlcea, a întrunit 258 voturi! Mulţumiri tuturor celor mai bine de 1.100 de participanţi care s-au implicat!“.

Acesta este mesajul transmis de reprezentanţii Administraţiei Parcului Vânători Neamţ, areal protejat căruia i se mai spune şi „Ţinutul Zimbrului“, în urma desfăşurării edţiei 2013 a întrecerii „Se caută un nume“ (foto – Lică Balmoj). Premierea a avut loc ieri, 17 august 2023, cu prilejul Zilei Parcului Natural Vânători Neamţ – Ziua Zimbrului.

Regula concursului este ca numele propus de participanţi să înceapă cu indicativul de ţară al României, particula „Ro“ şi să fie diferit faţă de cele propuse în anii anteriori. Administraţia parcului natural organizează întrecerea din 2013, ideea fiind găsirea celor mai potrivite nume pentru puii de zimbru nou veniţi pe lume.

Câştigătoarea competiţiei din acest an şi-a argumentat astfel numele ales: „Un nume potrivit pentru acest zimbru-femelă, menit să simbolizeze prospeţimea, frumuseţea şi curajul! Rosina, acest pui de zimbru ne va încânta privirea şi ne va bucura, jucăuş, plin de viaţă şi de tinereţe, dându-ne speranţa unei noi generaţii frumoase“.

Dintre numele intrate în concurs, cele mai multe voturi au fost pentru Rosina, 258, urmată de Rosita, 250 şi Rosara, 80. Anii trecuţi au fost „botezaţi“ opt masculi (Românaşul, Rovin, Robur, Romaşcan, Ronică, Rovan, Roborn şi Roberto) şi şase femele (Rozana, Rolinne, Roemi, Roltea, Rovidenia şi Roleny), la care se adaugă acum şi Rosina.

La Parcul Natural Vânători Neamţ, structură din subordinea Regiei Naţionale Romsilva, se derulează un proiect unic în ţară, de eliberare a legendarelor mamifere în mediul natural. Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în premieră pentru România, primul grup, format din trei masculi şi două femele, „pleca“ în sălbăticie, în codrii Neamţului.

Iniţiativa data de circa 15 ani, fiind făcute studii de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti şi Societatea Zoologică Regală din Londra. Dacă la început se vorbea de un nucleu liber de 20-22 de animale, în 2023 numărul zimbrilor liberi este de circa 60. Succesiv, au fost noi puneri în libertate şi îmbucurător a fost faptul că viaţa în sălbăticie mergea după regulile naturii.

Zimbrii şi-au mărit arealul la zeci de mii de hectare, ajungând până aproape de poalele muntelui Ceahlău. Şi ce este mai important, în libertate turma se măreşte. Pentru a se evita cosangvinizarea şi efectele ce decurg din aceasta, repopularea în păduri s-a făcut cu animale aduse din Anglia, Irlanda, Scoţia, Elveţia şi din alte zone ale României.

Ultima eliberare prin pădurile Neamţului, în mai 2019, a fost una mai specială, dându-se drumul la doi masculi, tot atâtea femele, dar şi unui viţeluș de doar zece zile. Aşadar, se ridică, treptat, o nouă generaţie de zimbri, un nucleu substanţial, care nu a avut niciodată de-a face cu captivitatea, fiind astfel mult mai bine pregătit pentru traiul pe cont propriu.