Contactează-ne

Actualitate

Un pietrean este „izolat” tocmai în Noua Zeelendă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Radu Păltineanu şi prietena sa trăiesc o uluitoare experienţă la Antipozi ■ plecaţi în vacanţă, ei nu pot părăsi ţara din cauza epidemiei de coronavirus ■ sînt izolaţi în noua Zeelandă de aproape două luni ■ „Regândiţi acţiuni şi strategii. Reevaluaţi tot şi rămâneţi pozitivi, sperînd într-un viitor al autenticului“, transmite pietreanul ■

Radu Păltineanu, de loc din Piatra Neamţ, absolvent al Universităţii McGill din Canada, ţară unde s-a stabilit în urmă cu ceva ani, dar fără să piardă contactul cu ţinuturile şi ţara natală unde vine foarte des, după senzaţionala experinţă avută cu câţiva ani în urmă, când a traversat pe bicicletă continentele americane din Alaska şi până în Ţara de Foc, expediţie ce adurat vreo 3 ani, are parte de o nouă aventură.

Nu a plănuit-o nicio clipă, dar hazardul l-a pus în postura de a trăi noi încercări tocmai la Capătul lumii, dar pe care temerarul din Piatra Neamţ nu le regretă deloc. Împreună cu prietena sa, Irina Repede, a decis să petreacă o vacanţă în Noua Zeelandă şi după ce au făcut diligenţele necesare au zburat de la Bucureşti spre Australia şi de aici la Auckland, capitala Noii Zeelande.

Numai că, epidemia de coronavirus le-a schimbat total sejurul în îndepărtata insulă, punându-i în posturi şi provocări nebănuite. De altfel, Radu Păltineanu îşi propusese ca provocarea pentru acest an să fie o nouă expediţie, traversarea Groenlandei pe schiuri, avându-l ca partener pe Aurel Sălăşan, un cunoscut alpinist, distanţa de străbătut fiind de circa 600 de kilometri.

În Noua Zeelandă, cei doi români au apucat să parcurgă ceva-ceva din initerariul plănuit, dar acum sunt „prizonieri“ acolo de pe 23 martie, când autorităţile au decis închiderea graniţelor şi suspendarea zborurilor din pricina pandemiei care începuse să afecteze şi această ţară.

Aşa se face că au trebuit să rămână într-un mic sătuc din Northland – Ţinutul de Nord (una dintre cele 16 regiuni ale ţării), situat la ceva distanţă de un mic oraş, Kerikeri (destinaţie turistică la 240 de kilometri nord de Auckland), cu vreo 6.000 de suflete. Pentru ca cele ce le este dat să trăiască în Noua Zeelandă să fie împărtăşite şi altor pasionaţi de călătorii şi nu numai, Radu Păltineanu ţine un jurnal de călătorie pe contul de Facebook.

„Chiar cred în vorba aia românească: tot răul spre bine!“

În cele ce urmează, prezentăm notele de călătorie ale tânărului din Piatra Neamţ, lăsând cititorul să descopere lucruri ştiute s-au deloc ştiute despre Noua Zeelandă din însemnările lui Radu Pătineanu. Şi iată cum a primit vestea că sunt „prizonieri“ şi trăirile de moment. 23 martie: Când am plecat spre Noua Zeelandă, nu mi-aş fi imaginat o clipă că pandemia de COVID-19 va căpăta asemenea dimensiuni la scară globală.

De altfel, în prima săptămână petrecută în acest capăt de lume, am fost complet ferit de problemele din afară, aflându-mă în inima sălbăticiei din Fiordland, în extrema sudică a insulei de Sud. A fost un challenge destul de mare să străbat cei 54 de km de Dusky Trek, prin mlaştini, vegetaţie luxuriantă şi poteci puţin bătute, dar mai greu a fost să fac faţă ştirilor la întoarcere, în societate. Zecilor de mii de noi cazuri detectate şi miilor de morţi în Europa.

Primele reacţii pe care le-am avut au fost ignorarea şi negarea, dar, apoi, am început să-mi dau seama că ceea ce se întâmplă acum ne impactează pe toţi: rapid, direct şi global. Şi mi-e clar că fără măsurile minime de protecţie şi izolare nu ne vom recupera. Chiar dacă asta are un cost enorm. Tind să văd şi partea bună din acest fenomen. În toţi anii petrecuţi explorând cele mai sălbatice colţuri ale Terrei, am realizat cât de afectată este planeta de impactul nostru, de urmele lăsate de noi şi de trendurile economiilor noastre mereu puse pe creştere cu orice preţ şi prea puţin orientate spre conservare şi spre autenticitate. Spre valorile intrinseci şi spre conexiunea cu natura.

Aşa că eu îl văd şi ca pe un moment de trezire la realitate. Trezire la realitate pentru noi şi relaxare pentru Pacha Mama (personificare a fertilităţii sau maternităţii, zeiţa-mamă este adesea asociată cu pamântul, cu natura, numită Mama-Pamânt sau Pamântul-Mamă în mitologia Inca – n.r.). Chiar cred în vorba aia românească: tot răul spre bine! Azi dimineaţă m-am dus la aeroport doar ca să constat că toate zborurile mele au fost anulate. Singapore, unul din statele prin care ar fi trebuit să tranzitez dinspre Noua Zeelandă spre Europa şi-a închis graniţele pentru cetăţenii straini, urmând astfel modelul altor ţări.

Dar eram pregătit. Undeva în sinea mea am vrut să rămân aici. După amiază a venit şi anunţul primului ministru. Noua Zeelandă se pregăteşte de miercuri să paralizeze orice activitate pentru o lună. Pentru mine şi iubita mea, asta se traduce într-o lună de auto- izolare într-o micuţă comunitate rurală din extrema nordică a insulei de Nord. Totuşi, nu pot să nu mă gândesc la cei rămaşi acasă, la cei bolnavi şi la cei în pericol.

Aşa că vă rog, luaţi fiecare în parte măsurile care se impun. Staţi acasă şi folosiţi acest timp pentru a-l petrece cu cei dragi vouă. Meditaţi! Regândiţi acţiuni şi strategii. Reevaluaţi tot şi rămâneţi pozitivi, sperând într-un viitor al autenticului.

„Anii petrecuţi prin Americi mi-au arătat că se poate trăi şi departe de societatea dezlănţuită“

24 martie: Azi a plouat! Cum am mai spus-o, tind să văd şi latura benefică a acestei pandemii care a cuprins întreaga lume. Pe cât de dureroasă, pe atât de utilă, cred eu, refacerii ecosistemelor naturale dar şi conexiunilor interumane.

Am uitat de valorile noastre intrinseci, de lucrurile mărunte, dar cu adevărat importante nouă. Planeta trăieşte un moment de respiro şi am simţit asta bucurându- mă de ploaia de azi, în mijlocul naturii, la o aruncătură de băţ de casuţa în care m-am retras cu iubita mea. Am fugit cât de departe am putut de oraş, fiindcă ştiam că nu am capacitatea de a rezista între patru pereţi şi mă bucur atât de mult că am găsit acest loc minunat şi m-am împrietenit instant cu oamenii de aici, cu viziunea lor, cu locul şi cu natura.

Noua Zeelandă este absolut minunată, iar timpul pe care îl voi petrece aici îl voi folosi pentru a mă conecta cu cei dragi, cu natura şi în care voi continua să visez şi să creionez proiecte şi expediţii noi. 20 martie:

Astăzi, explorând pe bicicletă gheizerele şi lacurile geotermale din apropiere de Rotorua, mă gândeam că, până la urmă, sălbăticia ne poate oferi un spaţiu numai bun pentru autoizolare, departe de mulţimi şi de interacţiune cu alţii. De altfel, anii petrecuţi prin Americi mi-au arătat că se poate trăi şi departe de societatea dezlănţuită. Aşa că iau această provocare mondială ca pe un semnal pe care ni-l dă Terra. Cred că era nevoie să punem frâu goanei nebune şi să lăsăm Planeta să se mai refacă, iar traiul pentru o perioadă, cel puţin, în mijlocul naturii, poate fi o alternativă numai bună la autoizolarea urbană. 4 aprilie: Cascada.

De când suntem în autoizolare în Kerikeri, ne- am făcut deja un ritual de a veni în acest loc. De la căsuţa noastră şi până aici facem fix jumătate de oră, pe o potecă, prin pădure iar odată ajunşi aici anxietatea, gândurile negative, incertitudinile cu care ne confruntăm în perioada aceasta dispar pur şi simplu.

„Nu ne-am imaginat niciodată că vom rămâne blocaţi în Noua Zeelandă, pe o insulă atât de îndepărtată“

24 aprilie. În numeroasele prezentări pe care le-am ţinut în ultimii ani am vorbit mereu despre adrenalina necunoscutului, despre faptul că fix atunci când reuşeşti să ieşi din zona ta de confort, reuşeşti să trăieşti cu adevărat şi să fi tu însuţi, să înveţi lucruri noi şi să te dezvolţi. Acolo eşti cu adevărat creativ, acolo înveţi să te adaptezi. Restul e mediocritate şi supravieţuire.

Şi iată că o lume întreagă este scoasă în această perioadă din zona de confort. Rămâne la latitudinea noastră dacă alegem să o vedem ca pe o provocare pozitivă sau dacă alegem să ne frustrăm şi să ne încăpăţânăm să nu schimbăm nimic. Câteva idei şi gânduri din mijlocul naturii 24 aprile: A venit toamna în emisfera sudică. Zilele sunt mai reci şi mai scurte, dar încă ne bucurăm din plin de acest loc minunat în care ne-a aruncat soarta.

Nu mi-aş fi imaginat niciodată că voi ajunge să rămân blocat într-o ţară atât de îndepărtată cum e Noua Zeelandă, dar, ca multe alte experienţe pe care le-am avut de-a lungul anilor petrecuţi prin lume, o iau ca pe o binecuvântare. De altfel, de săptămâna viitoare vom face voluntariat la o familie şi vom învăţa despre permacultură şi grădinărit, muncind în schimbul chiriei. Duminică – 26 aprilie: Nu ne- am imaginat niciodată că vom rămâne blocaţi în Noua Zeelandă, pe o insulă atât de îndepărtată, dar, câteodată, astfel de surprize sunt extrem de benefice, mai ales că suntem atât de aproape de natură în această perioadă.

Chiar dacă şi-a închis graniţele şi întreaga ţară a intrat în carantină încă de acum o lună de zile, aici ne-am simţit mereu în siguranţă şi mai conectaţi unul cu celălalt şi cu natura mai mult ca oricând.

Troc cu muncă în schimbul cazării şi hranei

28 aprilie Astăzi ne-am trezit cu veşti extraordinare. Noua Zeelandă a reuşit să elimine transmiterea comunitară a virusului iar ţara îşi va relua treptat activităţile. (…) Tot astăzi, pe fondul relaxării măsurilor de carantină, am putut să ne mutăm la o familie la care am început să facem voluntariat, iar căsuţa pe care o vedeţi în imagini ne va adăposti pentru următoarea săptămână.

A fost super fun să muncim şi să învăţăm în acelaşi timp despre copacii şi arbuştii endemici pe care i-am plantat astăzi, cât şi noi tehnici de grădinărit, toate astea în schimbul cazării şi hranei. Nu mai zic că în pauze ne înfruptăm direct din pomii fructiferi.

Pauline, gazda noastră este super de treabă şi ne-a făcut să ne simţim ca acasă încă din primele clipe. 2 mai: Într-o lume care şi-a închis graniţele terestre şi aeriene, mările şi oceanele rămân totuşi deschise cutezătorilor. Blocat deja de mai bine de o lună pe insula de Nord a Noii Zeelande, am început să iau această variantă în serios.

Chiar dacă va dura luni bune, mă gândesc să mă întorc în Europa pe cale maritimă şi terestră, asta în funcţie de graniţele care se vor redeschide şi ţările care îmi vor acorda viză. 6 mai: Devreme ce tot suntem blocaţi aici, în Noua Zeelandă, de o lună jumătate deja, săptămâna trecută ne-am apucat de voluntariat pe reţeaua WWOOF. Dacă vă întrebaţi ce înseamnă, ei bine WWOOF (World Wide Opportunities on Organic Farms) este un sistem de troc (non monetar) prin care îţi poţi oferi 4-5 ore de muncă pe zi în schimbul cazării şi hranei.

De fapt, este mai mult de atât. Este vorba de un schimb cultural şi de o experienţă autentică prin care poţi învăţa tehnici de grădinărit, principii organice şi de permacultură. Într-o lume debusolată de pandemia de COVID- 19 asemenea experienţă rămâne o gură de aer curat.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Stefan

    11 mai 2020 at 11:45 AM

    In Noua Zeelanda au sparanghel?Ar fi fost o oportunitate…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

“Arsene recunoaște că a făcut o investiție neperformantă la Lețcani”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ susţine Liviu Harbuz, coordonatorul Pro România Neamţ

Liviu Harbuz, coordonatorul Pro România Neamţ, a emis, recent, un comunicat de presă în care critică în termeni duri investiţia în spitalul modular de la Leţcani.

“Spitalul modular de la Lețcani nu va fi niciodată folosit la întreaga capacitate. O recunoaște chiar Ionel Arsene în documentele pe care le-a transmis consilierilor județeni pentru ședința de azi. Și dacă tot a cheltuit 16 milioane de lei din banii nemțenilor pe un spital modular în care pot fi utilizate doar 48 de paturi din 103, propunerea președintelui a fost ca o parte din paturi să fie cedate de tot la SJU Piatra Neamț. Adică, Ionel Arsene a renunțat la ideea ca Spitalul de la Lețcani să funcționeze în totalitate, vreodată. O recunoaștere evidentă a unei investiții oportune, dar prost realizate. Ionel Arsene declară, în ipocrizia lui, că în ședința de azi consilierii județeni au votat împotriva transferului de echipamente medicale de la Lețcani în secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, spunând, ca de obicei, un adevăr incomplet.

De fapt, consilierii județeni au fost de acord cu transferul echipamentelor medicale de la Lețcani pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire din 6 în 6 luni, existând riscul major ca pe aceste echipamente să se pună sechestru de către procuratură, în cazul în care se va declanșa o anchetă penală la Spitalul Modular de la Lețcani, așa cum deja a anunțat presa din Iași. De aceea, consilierii au impus ca după acest interval să poată reevalua în plen starea investiției de la Lețcani, dar și modul în care CJ Neamț va rezolva problema secției ATI în care 10 oameni au murit în incendiul de pe 14 noiembrie. Prioritatea noastră este operaționalizarea secției ATI de la Piatra Neamț mai ales în contextul în care Fundația Altex, condusă de pietreanul Dan Ostahie și Fundația Dăruiește Viața au anunțat deja importante donații de echipamente în acest sens.

Ionel Arsene ar trebui să fie preocupat de pregătirea spațiului în care echipamentele să poată fi utilizate și nu de devalizarea patrimoniului unui spital inaugurat electoral în urmă cu nici două luni. Disperat de faptul că deciziile din trecut se întorc împotriva lui, Ionel Arsene încearcă, într-o retorică electorală „să dreagă busuiocul”. În curând o să vă comunicăm și alte ”fapte de arme” care au dus la risipa banului public din baroniada Arsene. Arsene continuă să conducă județul într-un stil dictatorial, îmbrăcând haina de „baron” care îl caracterizează. AJUNGE!”, se precizează în comunicatul de presă semnat de coordonatorul PRO România Neamț, Liviu Harbuz.

Citește știrea

Actualitate

Eugen Țapu-Nazare, PNL: ”Investițiile sunt prioritatea PNL”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Programul de guvernare al PNL este axat pe investiții majore în economie, infrastructură, spitale, școli și pe utilizarea masivă a fondurilor europene.

Investițiile vor permite crearea a peste 560.000 de noi locuri de muncă, iar salariul mediu net va crește cu aproape 50% față de actualul nivel și va ajunge la aproximativ 1.000 Euro/lună în 2024. În ceea ce privește punctul de pensie, acesta poate fi majorat, treptat, cu 46% până în 2024, adică de la 1.265 lei în 2019 la 1.841 lei în 2024. Dacă tragem linie,  obiectivele demonstrate și asumate ale programului de guvernare vor duce la creșterea puterii de cumpărare cu peste 30% și la reducerea inflației anuale sub 2%.

Cu o majoritate liberală în parlament, care va susține eforturile Președintelui și Guvernului PNL, în România se vor construi 970 km de autostrăzi și drumuri expres, până în 2024. De asemenea, tot Guvernul PNL și-a asumat ca, până în 2024, 6% din PIB să fie alocat pentru sănătate, să construiască cele 3 spitale regionale la Iași, Craiova și Cluj-Napoca și alte 10 unități sanitare noi și extinderi prin programele europene de finanțare.

Alte 30 miliarde lei înseamnă garanții de stat pentru credite subvenționate prin IMM Invest și Eximbank,  1 miliard euro pentru racordarea la rețelele de gaze și  8 miliarde lei pentru rețele de apă-canalizare și pentru reabilitarea și construirea a 2.500 de creșe, grădinițe și școli.

Guvernul PNL va avea la dispoziție resurse financiare enorme, de peste 80 de miliarde de euro, pe care România nu le-a mai avut până acum și este important ca aceste fonduri să fie atrase și corect utilizate, astfel încât să răspundă cu adevărat nevoilor economice și sociale ale României.

Acestea sunt obiective clare, concrete, asumate de Guvernul Orban și realizabile.

 

Eugen Țapu-Nazare

Viceliderul Grupului PNL, din Senatul României

Citește știrea

Actualitate

PNL știe, poate și are resursele pentru dezvoltarea României, pentru dezvoltarea Neamțului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Partidul Național Liberal a prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență, care va utiliza fonduri europene pentru dezvoltarea României, pentru dezvoltarea județului Neamț.Guvernul PNL – în parteneriat cu președintele Klaus Iohannis, care a negociat obținerea de 80 de miliarde de euro de către România – va pune la treabă fiecare euro pentru a se obține prosperitatea la care aspiră fiecare român. În plus, România va beneficia în perioada 2021-2030 de aproximativ 6 miliarde de euro din Fondul de Modernizare, bani europeni pentru modernizarea sistemului energetic românesc.

PNL știe, poate și are resursele pentru dezvoltarea României, pentru dezvoltarea Neamțului. Venim cu soluții concrete, cu surse de finanțare solide. Dovedim că suntem dedicați binelui țării, al județului și al cetățenilor. Dar, pentru ca acest plan să poată fi pus în aplicare, avem nevoie de susținerea nemțenilor. Pe 6 decembrie vă așteptăm la vot, avem încredere că ne veți susține, că veți pune ștampila pe poziția 6 pe buletinul de vot, pe lista de candidați a Partidului Național Liberal”, a declarat președintele PNL Neamț Mugur Cozmanciuc.

România va beneficia de 80 miliarde euro alocați pentru perioada 2021-2027, după cum urmează:

ü       30,44 miliarde euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (33 miliarde în prețuri curente), bani ce vor trebui investiți până în 2026

ü       28,22 miliarde euro din Fondul de Coeziune

ü       19,34 miliarde euro din Politica Agricolă Comună

ü       1,94 miliarde euro din Fondul de Tranziție Justă

 

 

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Este un plan strategic orientat spre reforme orizontale și sectoriale care promovează investiții în infrastructură, în mediul de afaceri, cu rolul de a genera noi locuri de muncă, de a îmbunătăți standardele de locuit ale populației, totul în scopul creșterii calității vieții și a conviețuirii sociale.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNL are trei obiective strategice:

ü       Ameliorarea stării economice a României

ü       Consolidarea capacitatea de reziliență

ü       Asigurarea creșterii economice pe termen lung

Programul are 3 piloni:

ü       Pilonul 1: Transport și schimbări climatice – 21,4 mld. euro

ü       Pilonul 2: Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului – 6,5 mld. euro

ü       Pilonul 3: Competitivitate economică, digitalizare și reziliență – 5,08 mld. euro

Pilonul 1 – Tranziție verde și schimbări climatice

21,42 mld. euro pentru o infrastructură modernă:

ü       9,27 mld. euro pentru transport durabil

ü       6,5 mld. euro pentru combaterea schimbărilor climatice

ü       2,3 mld. euro pentru protecția mediului

ü       1,55 mld. euro pentru energie și tranziție verde

ü       1,8 mld. euro pentru eficiență energetică și termică

Dezvoltăm infrastructura de transport durabil, verde și inteligent:

ü       Construim aproape 600 km de autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare și drumuri de legătură cu finanțare doar din PNRR.

o        Peste 250 km de autostradă și drumuri expres cu un buget de 3,54 mld. euro

o        Peste 330 km de variante ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară cu un buget de 1 mld. Euro

În total, din fondurile europene cumulate, finalizăm 970 km de autostrăzi și drumuri expres.

ü       Ne conectăm mai bine la rețeaua transeuropeană TEN-T

ü       Punem în funcțiune 140 km de cale ferată modernizată/electrificată, cu o finanțare estimatăla 2,8 mld. Euro;

ü       Peste 7 km de magistrală nouă cu un buget estimat de 1,08 mld. euro, cu finanțare din PNRR. În total, extindem rețeaua de metrou cu 37,8 km cu un buget de 3,868 mld. Euro, finanțare din fonduri europene.

RUTIER

Autostrăzi

Proiecte RRF Valoare, incl. TVA (mil. Euro) Lungime (km)
Autostrada Lugoj-Deva (Sector E + rest sector D) 330,00 13,50
Autostrada de centura Nord București 960,00 49,60
Autostrada Ploiești – Buzău 380,00 65,00
Autostrada Buzău – Focșani 420,00 72,00
Autostrada Focșani – Bacău 640,00 109,30
Autostrada Bacău – Pașcani + Legătura la P. Neamț 865,00 81,20
Autostrada Pașcani – Suceava – Siret 638,00 101,5
Autostrada Transilvania (cu Meseș P. Sălaj.-Nușfalău) + Pachet conectivitate Cluj (Gilău – Apahida) 2.170,00 170,72
TOTAL 6.403,00 662,82

 

Combatem riscul schimbărilor climatice prin investiții specifice

ü       Finanțăm investiții în sisteme de irigații, drenare, antigrindină, consolidarea solului:

o        300 amenajări pentru irigații (2,9 milioane de hectare)

o        550 amenajări de drenaj/desecări  (3 milioane de hectare)

o        120 de puncte de lansare rachete antigrindină

o        650 amenajări în lucrări de combatere a eroziunii solului (2,2 milioane de hectare)

ü       Realizăm lucrări de îmbunătățiri și împăduriri:

o        40 milioane de puieți pentru împăduriri

o        1.000 km de drum forestier reabilitat

o        200 de spații ecosisteme forestiere refăcute

 

Îmbunătățim mediul înconjurător:

ü       Extindem/reabilităm infrastructura de apă și apă uzată ca parte a rețelelor regionale pentru aglomerările peste 2.000 locuitori echivalenți

o        750.000 beneficiari ai sistemului de alimentare cu apă

ü       Realizăm sisteme alternative de management a apei uzate menajere pentru aglomerările sub 2.000 de locuitori echivalenți

o        530.000 beneficiari ai rețelelor de apă uzată

 

 

Promovăm un sistem energetic național durabil, inteligent, rezilient și accesibil

ü       Peste 435 km de linie electrică simplă și dublă nouă

ü       Peste 1.000 MWh putere instalată adițională din surse regenerabile

 

Dezvoltăm rețele inteligente și interconectate de energie cu rol-cheie pentru tranziția energetică și racordăm 123.000 gospodării.

 

Creștem eficiența energetică a clădirilor de locuit, clădirilor publice și a sistemelor de alimentare cu energie termică:

ü       Peste 250 de clădiri publice vor fi izolate termic

ü       Peste 300 de blocuri vor fi izolate termic (18.000 beneficiari)

ü       Peste 280 km de rețea de transport/distribuție reabilitați în București și în alte localități urbane

 

Modernizăm sistemele de alimentare cu energie termică pentru confortul locuințelor:

ü       80 km rețea de energie termică în București

ü       200 km rețea în alte localități urbane

 

Pilonul 2  – Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului

6,5 mld. euro pentru dezvoltarea comunităților locale:

ü       Mobilitate și regenerare urbană 3,6 mld. euro

ü       Sănătate 1,85 mld. euro

ü       Educație 1.05 mld. Euro

 

Stimulăm dezvoltarea urbană sustenabilă și inteligentă și valorificarea resurselor de patrimoniu:

ü       40 de proiecte de mobilitate urbană finanțate

ü       75 proiecte de regenerare urbană finanțate

ü       100 de unități de material rulant pentru transportul public local

ü       20 de obiective de patrimoniu reabilitate

ü       100 proiecte de valorificare a patrimoniului

ü       100 proiecte “smart village”

 

Sănătate: construim un sistem public de sănătate rezilient și accesibil pentru populație și infrastructură sanitară adaptată nevoilor actuale

 

Investim în spații de cercetare, de cazare a pacienților, infrastructură de utilități, amenajarea de centre de radioterapie, imagistică și alte infrastructuri necesare

 

Creștem calitatea și accesul la serviciile medicale:

ü       construim minim 10 unități sanitare noi sau extinse pentru minim 10.000 beneficiari anual pe fiecare unitate

ü       extindem/reabilităm/modernizăm/dotăm alte 15 institute oncologice, din care 3 sunt unități noi pentru peste 10.500 de pacienți (capacitate suplimentară)

ü       extindem/reabilităm/modernizăm/dotăm alte 19 institute pentru boli cardiovasculare, din care 4 unități noi pentru peste 70.000 de pacienți (capacitate suplimentară)

 

Extindem/reabilităm/modernizăm minim 12 unități sanitare în scopuri oncologice și minim 15 în scopuri cardiologice.

 

Suplimentăm capacitatea anuală de pacienți cu peste 10.500 în institutele oncologice și cu peste 70.000 în institutele de boli cardiovasculare.

 

Asigurăm 300 de noi paturi de spitalizare în institutele de cardiologie și alte 160 în institutele oncologice.

 

 

Educație: sprijinim sistem educațional incluziv și rezilient, centrat pe inovație și dezvoltarea de competențe profesionale

 

Investim în servicii educaționale moderne, complete și orientate spre nevoile pieței muncii

 

Construim spații de învățare dotate adecvat și mai pregătite pentru potențiale crize:

ü       18 campusuri școlare pentru învățământul profesional și tehnic dual, inclusiv laboratoare/ateliere școlare

ü       60 de colegii naționale de educație bazată pe inovație și specializare inteligentă

ü       20 de centre pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale studenților în cadrul universităților publice de stat, având ca beneficiari peste 10.000 de studenți

 

Pilonul 3: Competitivitate economică, digitalizare, capacitate de reziliență

5,08 mld. euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ü       Mediul de afaceri/Ecosisteme antreprenoriale 3,8 mld. euro

ü       Cercetare și inovare 0,275 mld. euro

ü       Digitalizare și securitate cibernetică 0,7 mld. euro

ü       Creșterea capacității de reziliență 0,31 mld. euro

 

Sprijinim un mediu de afaceri competitiv, durabil, inteligent

ü       Acces la inovare și transfer tehnologic

ü       Tranziție verde

ü       Consolidarea poziției competiționale pe piața unică europeană

n       Retehnologizări

n       Automatizări industriale

n       Susținerea unor domenii economice cheie: construcții, agro-alimentar și industria serviciilor

ü       Flexibilizarea accesului la surse de finanțare nebancare

 

Susținem mediul de afaceri și sprijinim 8.000 de IMM-uri și companii mari și creăm 29.300 locuri de muncă prin alocările pilonului de competitivitate.

 

Creăm minim 35 de ecosisteme antreprenoriale și industriale (tehno-poluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligentă, hub-uri/clustere)

ü       Sprijinim 3.700 IMM-uri

ü       Creăm 11.000 noi locuri de muncă

 

Sprijinim 2.400 de IMM-uri inovatoare și creăm 7.200 de noi locuri de muncă prin

ü       Susținerea producției și a serviciilor necesare acestora

ü       Susținerea producției de echipamente medicale, medicamente

ü       Digitalizarea activităților, prin achiziționarea de echipamente IT, softuri de robotizare, automatizare

Susținem IMM-urile în valorificarea patrimoniului național (140 IMM-uri), desfășurarea activităților economice din domeniul agro-alimentar (1.400 IMM-uri, cu 4.200 locuri de muncă nou create) și din cel al construcțiilor (300 IMM-uri, cu 1.800 locuri de muncă nou create)

Sprijinim 50 de întreprinderi mari pentru retehnologizări, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție și angrenăm 3.000 de noi locuri de muncă.

Susținem transformarea digitală a serviciilor publice în servicii de calitate, sigure și rapide, în interesul cetățenilor și al mediului de afaceri

ü       Digitalizarea activității marilor servicii publice de sănătate și educație

o        720 de unități școlare sprijinite

o        300 de unități sanitare sprijinite

ü       Digitalizarea sistemului de administrare fiscală și a celui vamal

o        100 mil. euro pentru ANAF

ü       Digitalizarea sistemului judiciar

o        200 de unități publice juridice sprijinite

ü       Îmbunătățirea activității de securitate cibernetică multifuncțională

o        3 proiecte de securitate cibernetică finanțate

Creștem reziliența în situații de criză medicală/pandemică:

ü       7 depozite regionale echipamente medicale realizate

ü       100 subunități de pompieri construite

ü       700 ambulanțe achiziționate

Întărim reziliență în situații de criză alimentară, construim 11 depozite regionale:

ü       5 depozite regionale de cereale

ü       4 depozite frigorifice

ü       2 depozite pentru resurse energetice

 

Reforme orizontale

ü       Finanțe publice sustenabile, fiscalitate stabilă și predictibilă

ü       Piața muncii flexibilă și politici sociale adecvate

ü       Consolidarea capacității de implementare a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile

ü       Reforma procesului de achiziții publice

ü       Consolidarea statului

Citește știrea

Trending