Un istoric şi un poliţist, volume despre Carol al II-lea şi infractorii în uniformă

■ profesorul Daniel Dieaconu şi poliţistul Florin Alistar au fost în centrul atenţiei la Biblioteca Eminescu ■ ei şi-au lansat cărţile „Carol al II-lea şi sfîrşitul democraţiei. Un rege, un cult, o camarilă“, respectiv „Psihologia poliţistului infractor“

Biblioteca Mihai Eminescu Bicaz a fost luni, 23 aprilie 2018, gazda manifestării culturale intitulate Scriitori nemţeni, în cadrul căreia au fost lansate spre lectura publicului lucrările „Carol al II-lea şi sfîrşitul democraţiei. Un rege, un cult, o camarilă“, autor fiind profesor dr. Daniel Dieaconu şi „Psihologia poliţistului infractor“, autor Florin Alistar. Prezentarea ambelor lucrări a aparţinut doctorului în istorie Corneliu Ciucanu, cercetător stiinţific la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Iaşi, cel care a realizat prefeţele celor două lucrări. Referitor la prima lucrare, profesorul ieşean a afirmat că „firul cercetării urmăreşte biografic şi tematic viaţa şi activitatea regelui (Carol al II-lea – n.r.),însă, după cum demonstrează structura lucrării demersul analitic este unul multiplu şi ramificat, datorat în special abordării unor direcţii diverse şi sondării unor surse inedite. Încă din Introducere, autorul avertizează pe cititor că lucrarea reprezintă o frescă a lumii româneşti pentru mai bine de jumătate de secol, cu o atenţie mai mare acordată perioadei interbelice. Evident că regele Carol al II-lea este personajul principal, este pilonul central al întregii construcţii istoriografice propuse de autor, edificiu care se ridică treptat, capitol cu subcapitol pînă în momentul loviturii de stat din 10 februarie 1938“, se spune în prezentare. În cadrul activităţii de lansare a cărţii au mai cuvîntat profesorii Dragomir Oprea şi Cristi Vatamanu, dar şi Daniel Dieaconu. Cît priveşte lucrarea „Prihologia poliţistului infractor“, acelaşi prefaţator, profesorul Ciucanu, afirmă printre altele că Florin Alistar, autorul cărţii, fost poliţist „a ajuns la concluzia că ideologia, practicile bolşevice şi mentalitatea comunistă perpetuată sistemic şi după 1990 acţionează ca un cancer în organismul social, paralizînd forţa de regenerare a colectivităţii româneşti. În procesul de identificare a cauzelor, autorul marchează evenimentele din decembrie 1989, drept moment cheie care au generat confuzia şi, ulterior, flagelul democraţiei originale de tip fesenist“. Una peste alta, evenimentul cultural petrecut la biblioteca bicăjeană în faţa unui public numeros şi autorizat în chiar Ziua Cărţii şi a Bibliotecarului, s-a constituit într- un adevărat cadru de dezbatere istorico-socială privind România modernă şi contemporană.