Contactează-ne

Cultural

Un festival al datinilor cum altul nu-i în judet

Știre publicată în urmă cu

în data de

• la cea de-a VI-a editie a manifestării de la Tîrgu Neamt au participat peste 20 de formatii din zonă si din afara judetului • circa 8.000 de oameni s-au adunat în centrul orasului pentru a urmări evolutia mascatilor • ursi, capre, arnăuti si alte personaje au urcat pe scena amenajată în piata Adormirea Maicii Domnului •

Tîrgu Neamt a fost cea mai vizitată localitate a judetului în a doua zi a anului 2018, aici desfăsurîndu-se a sasea editie a Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, organizată de primărie si consiliul local prin intermediul Casei Culturii Ion Creangă si cu sprijinul financiar al Consiliului Judetean. Profitînd de vremea prielnică, mii de oameni din oras si din alte localităti, turisti care petrecuseră sărbătorile la pensiunile din zonă s-au adunat pentru a urmări traditionala paradă a mascatilor. În jurul orei 11, pe scena amenajată pe trotuarul de lîngă piata Adormirea Maicii Domnului s-a dat startul festivalului la care s-au înscris circa 20 de formatii din oras si din alte localităti, inclusiv din judete învecinate. Spectatorii care nu au mai încăput pe carosabilul din fata scenei au avut prilejul să urmărească prestatiile ad-hoc ale formatiilor ce defilau într-un continuu du-te-vino pe drumul din zona centrală. Pe scenă, spectacolul a durat cîteva ore, prezentările fiind făcute de Constantin Gavrilută, de la Casa Culturii Ion Creangă si de Cristina Petreanu, de la Primăria Tîrgu Neamt. „Desi nu este inscriptionată cu nici un fel de cruce în Calendarul crestin ortodox, data de 2 ianuarie reprezintă pentru tîrgnemteni si nu numai, o mare sărbătoare de suflet, încărcată de istorie si traditionalism, sărbătoare asteptată cu mult interes de toti, de la mic la mare, de la tînăr la bătrîn, deoarece aici, în Piata Adormirea Maicii Domnului din Tîrgu Neamt, are loc Festivalul Obiceiurilor si Traditiilor de Anul Nou. Obiceiurile, traditiile care au loc de decenii, unele, de secole, cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestările folclorice din România. De la sărbătoarea Crăciunului la Anul Nou, obiceiurile impresionează prin costumatiile originale, muzică traditională, mesaj tematic si recuzită. Cîntecele de colind, uratul cu plugusorul, jocurile cu măsti, dansul căiutilor si teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebită care îmbogăsesc repertoriul national“, au mentionat cei doi prezentatori. Prestatia concurentilor a fost urmărită de membrii juriului de specialitate, din rîndurile căruia au făcut parte Octavian Tărăntus-Bărbulet, consilier al presedintelui CJ Neamt, Carmen Elena Nastasă, director al Centrului pentru Cultură si Arte Carmen Saeculare Piatra Neamt, Rocsana Josanu, directorul Directiei pentru Cultură Neamt, Geanina Fedeles, administrator public al orasului Tîrgu Neamt, Ioan Gugiu, directorul Casei Culturii Ion Creangă, Cristina Petreanu, inspector în cadrul Primăriei Tîrgu Neamt si Constantin Gavrilută, referent artistic la Casa Culturii.

„Pe an ce trece se vede tot mai clar că traditia la Tîrgu Neamt este respectată“

Printre oaspeti s-au numărat parlamentari, alesi locali si judeteni, precum si primarii Vasile Mărculet, de la Timisesti, Ion Tănăselea, de la Urecheni si Dumitru Bălăjel, de la Răucesti, veniti să-si sustină formatiile comunelor. De altfel, Dumitru Bălăjel, costumat adecvat, a fost un membru activ al formatiei Cerbii din Oglinzi. Presedinte de onoare al juriului a fost, ca la fiecare editie, primarul Daniel Harpa. Acesta a remarcat numărul mare de spectatori reuniti în centrul orasului, precizînd că au fost cam 8.000 de persoane, conform estimărilor făcute de fortele de ordine. „Sîntem la a sasea editie si pe an ce trece se vede tot mai clar că traditia la Tîrgu Neamt este respectată. Mă bucur că am văzut un număr impresionant de spectatori, turisti si locuitori ai orasului Tîrgu Neamt. Din datele aflate de la jandarmi, sînt peste 8.000 de oameni. Asta înseamnă că evenimentul de la Tîrgu Neamt este unul de succes si mă bucur că am reusit si în acest an, cu fonduri consistente, să organizăm acest festival“, ne-a spus primarul Harpa. Aprecieri au venit si din partea directorului Centrului pentru Cultură si Arte Carmen Saeculare Piatra Neamt, Carmen Elena Nastasă: „E unul dintre cele mai frumoase festivaluri din judetul Neamt. S-au obisnuit, acum, primarii să facă festival de datini si obiceiuri cam în toate comunele si asta ne bucură pe noi, cei de la Centrul pentru Cultură si Arte Carmen Saeculare, dar cel de la Tîrgu Neamt este unul dintre cele mai vechi si cel mai cunoscut. O multime de formatii s-au autoinvitat, nu participă doar cele invitate de organizatori. Unii participanti sînt mai traditionali, altii trebuie îndrumati, dar e foarte important că tinerii îsi doresc să ducă traditia mai departe si că ea nu se pierde“. Formatiile de pe scenă au fost urmărite de o mare de oameni care a umplut pînă la refuz piata Adormirea Maicii Domnului.

Trofeul a ajuns la Ansamblul Poienita din Vorona

La final, jurul a decis ca trofeul festivalului, care a inclus si un plic cu 2.500 lei, să fie acordat Ansamblului Poienita din Vorona, judetul Botosani. Premiul I a ajuns la Alaiul de la Timisesti, premiul II a revenit Ansamblului Codrii Neamtului, de la Piatra Neamt, iar premiul III a fost adjudecat de Sumanarii de la Trifesti. Ocupantii primelor trei locuri au cîstigat totodată si recompense financiare de 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei, din partea organizatorilor. Premiile si diplomele au fost înmînate de primarul Daniel Harpa, senatorul Emilia Arcan si Ion Asaftei, vicepresedinte CJ Neamt. Printre cei mai vîrstnici concurenti s-au numărat membrii Plugului de la Humulesti, majoritatea gospodari aflati în jurul vîrstei de pensie. Grupul activează de aproape 15 ani, avînd cam tot atîtia membri, cu dobă, bici, fluier, bucium, toate instrumentele necesare ca să iasă o urătură frumoasă, care este spusă lîngă cei doi boi maiestuosi, înhămati la plugul decorat cu brad si beteală. Cei mai tineri urători au fost membrii Ansamblului de copii Poienita, cei care au si cîstigat trofeul festivalului. Sergiu Dascălu, instructorul grupului si director al Căminului Cultural de la Vorona spunea, într-o declaratie acordată la editia precedentă, că publicul numeros „cere“ ca festivalul să fie de o amploare mai mare: „Am fost prezenti la majoritatea editiilor festivalului si încă de la început am văzut că sînt foarte multi spectatori. Cred că este unul dintre cele mai mari festivaluri, ca public, nu neapărat ca formatii participante. Ar trebui să capete o si mai mare amploare, avînd în vedere publicul spectator. Festivalul ar putea fi unul national. Organizatorii pot să invite din Maramures, din Ardeal, din alte părti ale tării. Oricum aici este vatra traditiilor, la noi, în Moldova, cu Neamt, Suceava, Botosani, Bacău“. Ca si în anii trecuti, prin oras au defilat si alti mascati, costumati mai mult de carnaval, dar păreau să lipsească cei care în anii precedenti socaseră publicul cu aparitii la limita decentei. Se părea totusi că publicul a început să pună mai mult pret pe traditie si autentic, pentru că doar grupurile serioase reuseau să adune oamenii în jurul lor. Printre spectatorii aflati în fata scenei din Piata Adormirea Maicii Domnului s-a aflat si actorul Mihai Muntenită, de la Teatrul National Bucuresti, renumit mai ales pentru rolurile jucate în show-ul de televiziune „În puii mei“. Multe persoane l-au recunoscut si au profitat de prilej pentru a se fotografia alături de artist.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

La Tîrgu, Dor de Eminescu, Scrisori către bădiţa Mihai

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Casa Culturii Ion Creangă a invitat tîrgnemţenii să îi dedice poetului scrisori sau momente artistice ■ scrierile şi înregistrările au fost postate pe pagina de Facebook a instituţiei ■ marele poet a fost sărbătorit şi la Seminarul Teologic Veniamin Costachi ■

Mihai Eminescu a fost omagiat şi în zona Tîrgu Neamţ, printr-o serie de manifestări adaptate contextului pandemic. Casa Culturii Ion Creangă a lansat, pe 15 ianuarie, un eveniment on-line intitulat Dor de Eminescu – Scrisori către bădiţa Mihai, publicul fiind invitat să trimită creaţii personale dedicate Poetului nepereche, cum ar fi convorbiri imaginare ori elogii în versuri, dar şi înregistrări cu momente de cîntec şi poezie pe versurile marelui poet.

Mulţi copii şi tineri au dat curs îndemnului, iar postările lor au ajuns pe pagina de Facebook a Casei Culturii în ziua în care s-au împlinit 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Tot pe 15 ianuarie s-a marcat şi Ziua Culturii Naţionale, iar în acest cadru instituţia a organizat şi expoziţia de pictură In memoriam Gigel Bîrliba.

Tot un eveniment on-line s-a desfăşurat şi la Seminarul Teologic Veniamin Costachi, unde s-au organizat diferite momente reunite sub genericul Dor de Eminescu. În deschiderea programului artistic a luat cuvîntul părintele profesor Viorel Laiu, directorul seminarului, apoi li s-a adresat tinerilor profesoara Mihaela Toma, vorbindu-le despre Iaşul lui Eminescu.

La rîndul lor, sub coordonarea profesorilor instituţiei, seminariştii au recitat poezii, au interpretat cîntece şi şi-au expus desenele inspirate din opera eminesciană. Manifestarea on-line s-a bucurat şi de participarea unui invitat special din Statele Unite ale Americii, pr. prof. univ. dr. Theodor Damian, profesor de filosofie şi etică la Facultatea de Ştiinţe Sociale, din cadrul Metropolitan College din New York.

Acesta este şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar la manifestarea seminarului a avut o intervenţie cu tema Înger şi demon – fizica şi metafizica unei idei. Pentru Mihai Eminescu a fost oficiată şi o slujbă de pomenire la Schitul Vovidenia de lîngă Mănăstirea Neamţ. Nu au lipsit panachida, coliva de grîu şi pomelnicul cu numele părinţilor, bunicilor, surorilor şi fraţilor poetului şi al altor rude de-ale acestuia care au ales calea monahismului. Arhimandritul Mihail Daniliuc, egumenul schitului, şi- a făcut un obicei din a pomeni, atît la slujbe, cît şi în paginile unor publicaţii religioase, personalităţi importante ale neamului românesc, ţinînd cont şi de legătura lor cu Biserica şi slujitorii acesteia.

Citește știrea

Actualitate

Şcoala Populară de Artă, de o jumătate de veac în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ instituţia a luat fiinţă în decembrie 1970 şi avea sediul în vechea clădire din curtea Şcolii nr. 2 ■

La sfârşitul anilor ’60 ai veacului trecut, odată cu reforma adminsitrativ-teritorială din România prin care s-au format actualele judeţe, au luat fiinţă o serie de noi instituţii. La Neamţ, începând cu luna februarie 1968, şi-au început activitatea, printre altele, Casa de Creaţie (actualul Centru pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare), Comitetul judeţean pentru Cultură şi Educaţie Socialistă şi Inspectoratul judeţean de învăţământ.

Doi ani mai târziu, în decembrie 1970, printr-o hotărâre a Consiliului Popular Judeţean, şi-a deschis porţile Şcoala Populară de Artă din Piatra Neamţ, profesorul de muzică Vasile Vasile fiind primul director al instituţiei care, la inaugurare, îşi avea sediul în vechea clădire din curtea Şcolii nr. 2. Într-un articol semnat de primul conducător al Şcolii Populare de Artă Piatra Neamţ în ziarul Ceahlăul, din 23 decembrie 1970, se afirmă:

„Răspunzând unor reale necesităţi ale mişcării artistice de amatori, noua instituţie de învăţămînt artistic de masă îşi asumă sarcina de a realiza şcolarizarea interpreţilor şi instructorilor formaţiilor artistice de amatori din întreprinderi, instituţii, case de cultură, cămine culturale, şcoli, cluburi, cooperative meşteşugăreşti din întreg judeţul, contribuind la ridicarea pe noi cuhni a mişcării artistice, la educarea estetică a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Noua şcoală îşi fundamentează activitatea pe vechi şi bogate tradiţii culturale şi artistice atestate în judeţul nostru, tradiţii care, bine înţelese, sunt ca o coloană de marmură rămasă de la un templu vechi pentru un templu nou“.

Noua instituţie de învăţământ s-a deschis cu şase secţii permanente la sediu: vioară, acordeon, regie teatru, regie brigadă artistică, sculptură, dans popular, cu alte şase secţii permanente în judeţ: ţesut-cusut – la Gârcina şi Bodeşti, instrumente populare – la Ţibucani şi Farcaşa, acordeon – la Roman şi Bicaz şi cu patru secţii periodice: dirijat coral, regie teatru, regie brigadă artistică, coregrafie. Primul colectiv profesoral a fost alcătuit din personalităţi marcante ale vieţii artistice şi culturale, printre ei regăsindu-se Eduard Covali (pe atunci director al Teatrului Tineretului), sculptorul Clement Pompiliu, regizorul Gabriel Negri, Paul Findrihan (secretar literar la Teatrul Tineretului), învăţătorul Ion Luca, cunoscut muzeograf şi pasionat culegător de folclor.

Proaspăta structură îşi propunea să impună, prin reprezentanţii săi, criteriul sever al autenticului artistic şi să lupte împotriva improvizaţiei facile. Răsfoind din nou presa locală a vremii, găsim un alt material scris de Vasile Vasile în ziarul Ceahlăul (23 decembrie 1970): „Principalele obiective ale tinerei instituţii de învăţământ sunt: atragerea celor mai evidente talente din mişcarea artistică de amatori şi pregătirea lor la o ţinută care să determine ridicarea pe noi culmi a tradiţiilor artistice, pregătirea unor creatori de artizanat de o elevată valoare artistică, cultivarea unor valori şi forme artistice autentice din zona folclorică nemţeană, sensibilizarea gustului pentru artă al elevilor, pentru ca, la rândul lor, să transmită această flacără colectivelor din care provin, realizarea unor spectacole şi expoziţii care să contribuie la atragerea spre actul artistic a unui număr tot mai mare de auditori, spectatori, vizitatori“.

P.S.: 1. În fotografia făcută la începutul anilor ’70 apar, printre alţii, Valentin Ciucă (în mijloc), Medeea Ruckzuli, Gheorghe Diaconu (Pif), Smaranda Ciuhandru, Elena Niţă-Ibrian, Sabin Rişco, Vasile Vasile, Ionel Ţigănuş, Ionel Apetrei, Octavian Pravicenco, V. Galanton, Nela Frîncu, Ada Chicu. 2. Aceste amănunte se regăsesc şi în lucrarea editată la finalul anului 2020 de Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu“ Neamţ: „Piatra Neamţ, azi“, autoare fiind Violeta Simina Moşu (lucrare care a constituit sursă de documentare pentru prezentul material).

Citește știrea

Actualitate

Ziua Culturii Naţionale la Biblioteca „G.T. Kirileanu“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ instituţia de cultură a organizat diverse acţiuni pe 15 ianuarie, când s-au împlinit 171 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ a organizat numeroase manifestări dedicate Zilei Culturii Naţionale, la împlinirea a 171 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, vineri, 15 ianuarie 2021. În sala de la parterul Corpului A poate fi văzută expoziţia de publicaţii din colecţiile bibliotecii „171 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu“.

În acelaşi spaţiu, dar şi în Sala Cupola este expoziţia colectivă de pictură în care expun Mihai Agape, Parasca Agape, Dumitru Bezem, Petru Diaconu, Radu Macavei, Cristina Petrariu, Ioan Popei, Ştefan Potop, Arcadie Răileanu, Vasile Trăistariu şi Petru Vamanu. Secţia de Carte pentru Copii & Ludotecă Ion Creangă găzduieşte expoziţia de pictură cu lucrări realizate în cadrul Proiectului Internaţional „Eminescu – culoare şi cuvînt“ iniţiat de Colegiul Spiru Haret Piatra -Neamţ, în parteneriat cu Liceul Teoretic Eminescu Bălţi, Republica Moldova şi Asociaţia Interculturală Româno-Elenă Dacia, Grecia. Acestui proiect i s-a alăturat ca partener şi Biblioteca Judeţeană Neamţ.

Festivităţile au început la ora 11:00, pe esplanada bibliotecii, cu un omagiu adus lui Eminescu, prin depunerea de flori la bustul poetului. Activitatea a continuat în Sala Cupola, sub genericul Ziua Culturii Naţionale – 171 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. În deschidere a fost rostită o alocuţiune de către Mihaela Mereuţă, directorul- manager al bibliotecii: „De Ziua Culturii Naţionale, putem vorbi atît despre opera eminesciană, cît şi despre importanţa culturii pentru progresul unei naţiuni, a educaţiei şi lecturii în formarea şi dezvoltarea personalităţii individului, despre identitatea noastră naţională, culturală şi socială. Prin opera eminesciană, naţiunea şi cultura română au păstrat vie identitatea naţională“.

După un moment muzical în interpretarea elevei Inge Olaru de la Liceul de Arte Victor Brauner Piatra Neamţ (profesor îndrumător Florin Blănaru) şi după un moment poetic susţinut de bibliotecarul Dan Iacob, a urmat acordarea de premii creatorilor culturali nemţeni pentru activitatea desfăşurată în 2020 şi pentru sprijinirea proiectelor bibliotecii.

„Ziua Culturii Naţionale ne oferă astfel, ocazia să cinstim creatorii de valori, să celebrăm cultura în integralitatea expresiilor sale. În contextul zilei de astăzi, suntem datori să privim cu atenţie realităţile culturii româneşti, cu oameni, tradiţii şi obiceiuri ce o identifică drept un spaţiu al patrimoniului umanităţii, ce surprinde expresiile diversităţii noastre culturale, care reprezintă o resursă inestimabilă pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor. Avem datoria să ne preocupăm de promovarea identităţii naţionale, de prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural, local şi naţional, dar mai ales de oamenii care servesc şi reprezintă moştenirea culturală“, a mai spus Mihaela Mereuţă.

Au fost premiaţi scriitorul Cristian Livescu, critic literar şi editor, scriitorul Gheorghe Simon, pictorul Dumitru Bezem, preotul Dorin Ploscaru, poet şi critic literar, precum şi scriitorul Vasile Baghiu. Au fost acordate premii şi bibliotecarilor implicaţi în proiecte cu impact comunitar: Georgeta Căliman – Tămăşeni, Roxana Bereşoaie – Gherăeşti, Vasilica Popa – Trifeşti, Adriana Boboc – Tazlău, Mimi Gherasim – Bîra, Vrînceanu Gabriela – Răuceşti şi Liliana Cimpoeşu – Sagna. Colaboratorii bibliotecii au primit premii de gratitudine pentru proiectele derulate în parteneriat. De la Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj – Extensia Piatra Neamţ au fost premiaţi profesorii universitari Gabriela Pepelea, Anastasia Buruian, Ildikó Kalló, Rodica Trandafir, Constantin Andrei şi Titus Flueraş.

Au mai primit premii de gratitudine pentru colaboratorii bibliotecii: profesorii Claudia Luca, Şcoala 2, Elena Simionescu, Bogdan Drăgoi, Elena Amariei, dirijoarea Corului Camena, Daniel Dieaconu, doctor în istorie şi Mioara Bostan de la Clubul Artis. Au primit Premii de gratitudine Prietenii Bibliotecii Excelenţa Sa Valeriu Arteni, ambasadorul României în Vietnam, Gizela Adăscăliţei – Fundaţia de Îngrijiri Comunitare, Ileana Crăciun – Fundaţia Ileana, Cătălin Nemţanu – Asociatia JuvenALA, precum şi familia Tincuţa şi Emil Neagoie. Următorul moment a fost susţinut de poeţi şi scriitori în dialog, cu lansări şi prezentări de carte.

Au participat scriitorul şi criticul Cristian Livescu (USR – Filiala Iaşi), cu volumul „Mihai Eminescu, Panorama deşertăciunilor. Poemele epopeice“, criticul Petre Isachi, poetul Theodor Calcan, scriitorul Dan Iacob (USR – Filiala Bacău), precum şi scriitorul Mihai Hanganu, cu volumul „Aforisme şi… alte poezii!“. Nu puteau lipsi de la lansare publicaţiile Bibliotecii Kirileanu: „Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle. Bio-bibliografie selectivă. Contribuţii la bibliografia judeţului Neamţ“, „Gheorghe Asachi. Bio-bibliografii. Seria Personalităţi locale. Contribuţii la bibliografia judeţului Neamţ“, „Constantin Virgil Gheorghiu, Otilia Cazimir. Bio-bibliografii. Seria Personalităţi locale. Contribuţii la bibliografia judeţului Neamţ“, „Aurel Băeşu, Mihail Jora, C.D. Stahi. Bio-bibliografie selectivă. Seria Personalităţi locale. Contribuţii la bibliografia judeţului Neamţ“, „Piatra Neamţ, ieri“, editat în cadrul Proiectului Să cunoaştem istoria judeţului prin memoria comunităţii. Oameni.Locuri.Fapte“, „Anul editorial nemţean 2019. Catalog bibliografic“, „Carte străină şi veche în colecţiile Bibliotecii G.T. Kirileanu“ şi „Poveste de Crăciun“.În final, preotul poet Dorin Ploscaru a vernisat expoziţia colectivă de pictură.

Citește știrea

Trending