Uiţi de ordinul de protecţie, sancţiuni de pînă la 5 ani

■ sancţiunile sînt de la 6 luni la 5 ani de închisoare ■ în ultima vreme, s-a înmulţit numărul celor care ignoră dispoziţiile instanţelor de judecată ■

Numărul celor care încalcă ordinele de protecţie dispuse de instanţele de judecată a crescut considerabil şi nu de puţine ori victimele agresiunii domestice nu erau în nici un fel la adăpost.

Asta deoarece agresorii nu ţineau cont de nimic, se întorceau la victime ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat, le mai altoiau o dată, dar cu mai multă răspundere. De pe 22 august 2020 a intrat în vigoare Legea 183/2020 care prevede pedepse mai dure pentru cei care încalcă ordinele de protecţie, iar soţii, concubinii, sau prietenii violenţi pot fi pedepsiţi cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Pînă acum maximul de pedeapsă care putea speria un soţ violent era de numai 1 an de detenţie. Noile măsuri se aplică atît celor împotriva cărora a fost emis un ordin de protecţie pe care nu-l respectă, cît şi celor care nu respectă măsurile dispuse printr-un ordin de protecţie provizoriu, diferenţa fiind că acesta din rmă nu se emite de instanţa de judecată, ci de poliţişti.

Acesta din urmă poate fi emis de oamenii legii atunci cînd constată că există un risc iminent la viaţa, integritate, ori libertatea unei persoane printr-un act de violenţă domestică. Ordinul de protecţie provizoriu poate fi emis rapid, pe loc, după evaluarea situaţei de poliţişti, pe baza unui formular de evaluare a riscului. În comparaţie, ordinul de protecţie emis de instanţa de judecată poate fi obţinut mai greu, în termen de trei zile. Instanţa poate dispune evacuarea temporară a agresorului din locuinţa famiei, indiferent dacă este titularul dreptului de proprietate, şi tot judecătorii sînt cei care pot reintegra victima, sau după caz, copiii, în locuinţa familiei.

Ordinul de protecţie emis de magistraţi mai poate include limitarea dreptului de folosinţă a agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei, cînd aceasta poate fi astfel partajată încît agresorul să nu vină în contact cu victima; obligarea agresorului la păstratea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, copii, acesteia sau alte rude, faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţămînt a persoanei protejate; interdicţii ca agresorul să se deplaseze în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic; obligarea agresorului de a preda armele deţinute. De menţionat este şi faptul că victimele violenţei domestice au dreptul acum, în mod automat, de avocat, însă pînă acum acesteau primeau asistenţă juridică numai la cerere.