UE evitã o nouã crizã, deschizînd negocierile cu Turcia si Croatia

• Austria a fost convinsã cu greu sã fie de acord • Turcia va avea „un drum lung de parcurs“ pînã la aderarea efectivã la UE •

Uniunea Europeanã a evitat în ultimul moment o nouã crizã, hotãrînd, la Luxemburg, în noaptea de luni spre marti, deschiderea negocierilor – calificate drept istorice – pentru aderarea Turciei, care aspira la acest lucru de 42 de ani. Si Croatia a cîstigat „biletul“ pentru deschiderea negocierilor, dupã o decizie surprinzãtoare a procurorului TPI, Carla Del Ponte, care a apreciat cã Zagrebul coopereazã „deplin“ cu instanta ONU. „Este o zi istoricã pentru Europa si pentru întreaga comunitate internationalã. Cu totii sîntem cîstigãtori“, a declarat ministrul britanic de externe, Jack Straw, dupã acordul în favoarea Turciei, dificil de obtinut din cauza împotrivirii Austriei. „Am ajuns într-o etapã istoricã“, a afirmat si omologul sãu turc, Abdullah Gul, care a sosit la Luxemburg dupã miezul noptii pentru o scurtã, dar simbolicã ceremonie de deschidere a negocierilor. În fata celor 25 de sefi ai diplomatiei europene, Gul a avut o interventie „foarte constructivã, fiind salutat cu aplauze“, a declarat un diplomat. În pofida orei tîrzii, Jack Straw a salutat respectarea calendarului stabilit anul trecut pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia. „Am reusit sã respectãm termenul de 3 octobrie, pentru cã am început sã vorbesc înainte de miezul noptii, potrivit orei Marii Britanii“, a glumit el. Straw a subliniat cã Turcia va avea „un drum lung de parcurs“ pînã la aderarea efectivã la UE, care, potrivit calendarului negocierilor, nu este garantatã. „Procesul va fi unul riguros si dificil, dar avem încredere în hotãrîrea dumneavoastrã si vã vom sustine eforturile“, a promis ministrul britanic adresîndu-se omologului turc. „Rezultatul negocierilor nu poate fi preconizat“, a declarat ministrul francez de externe, Philippe Douste-Blazy. „Pentru noi este important cã perspectiva unei aderãri depline este foarte clarã si cã nu a fost inclusã o alternativã, cum ar fi un parteneriat privilegiat“, a explicat Gul. El a dat asigurãri cã tara sa, cu populatie musulmanã, dar avînd un regim strict laic, care are legãturi privilegiate cu republicile turcofone din Asia Centralã si cu lumea musulmanã, îsi va aduce contributia la UE dupã integrare. „Cînd Turcia se va alãtura UE, toate aceste state se vor simti reprezentate în organizatie. Aderarea Turciei va aduce contributii majore la UE si va avea o importantã strategicã“, a subliniat el. Deschiderea negocierilor cu Ankara a fost o prioritate pentru presedintia britanicã a UE, care a primit, în culise, sustinere din partea Statelor Unite, pentru care Turcia este un aliat esential în NATO. Secretarul de stat american, Condoleezza Rice, l-a contactat telefonic pe Abdullah Gul, duminicã si luni, încurajîndu-l sã accepte termenii propusi de UE. Totusi, presedintia britanicã a avut nevoie de 24 de ore de dezbateri pentru a convinge Austria sã se alãture acordului pe care toti ceilalti parteneri erau dispusi sã-l accepte. Straw avertizase în legãturã cu consecintele „catastrofale“ ale unei eventuale absente a consensului. Un esec al europenilor în deschiderea negocierilor cu Turcia ar fi amplificat criza declansatã de respingerea Constitutiei europene de cãtre francezi si olandezi si ar fi sporit tensiunile cu Ankara. Initial, Austria insista pentru o revizuire a compromisului referitor la deschiderea negocierilor, la care ajunseserã cu dificultate, în decembrie 2004, sefii de stat si de guvern din UE. Izolatã, dar sub presiunea unei opinii publice majoritar ostile aderãrii Turciei, Viena nu a putut obtine în final decît ca o „alternativã“, precum un „parteneriat priviIegiat“, sã fie luatã în considerare. Chiar dacã diplomatii neagã o interconditionare între cele douã dosare – turc si croat, Viena a fost încurajatã sã renunte la veto-ul spus Turciei oferindu-i-se perspectiva deschiderii negocierilor cu Zagreb. Într-o „schimbare cu 180 de grade“ a punctului de vedere expus nu mai tîrziu de vinerea trecutã, procurorul TPI, Carla Del Ponte, a anuntat, luni, la Luxemburg, cã de cîteva sãptãmîni Zagrebul coopereazã pe „deplin“ cu aceastã instantã. Initial, discutiile cu Zagrebul urmau sã înceapã în martie, dar au fost amînate sine die la acea datã, din cauza lipsei de colaborare a autoritãtilor croate cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie.