Tusea măgărească a apărut și prin Neamț

■ conform DSP, în acest an au fost raportate patru cazuri la copii nevaccinați cu vârste cuprinse între 6 luni și 8 ani și 4 luni ■

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Neamț fac cunoscut faptul că, încă de anul trecut, mai multe state din Europa, Belgia, Croația, Spania, Suedia și Norvegia au raportat Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) creșterea numărului de cazuri de tuse convulsivă, care a continuat și în primele  luni ale anului 2024, decese fiind în Cehia, Olanda, Spania și Grecia, trendul ascendent al afecțiunii afectând toate grupele de vârstă.

Marea majoritate au fost înregistrate la adolescenți cu vârste cuprinse între 15-19 ani. Conform unui comunicat de presă al DSP Neamț, în România, până la data de 10.04.2024, au fost raportate 71 cazuri confirmate clinic, de 4 ori mai multe față de numărul înregistrat în tot anul 2023 (16) și reprezentând 76% din media anuală de 93 cazuri din cei 5 ani pre-pandemici (2015-2019). Cele mai multe cazuri au avut debutul în luna februarie.

Sursa citată anunță faptul că, în România, cei mai afectați sunt copiii mici (0-4 ani), fapt corelat cu acoperirea vaccinală foarte scăzută. Acest lucru e demonstrat de faptul că aproape 80% din acești copii nu fuseseră imunizați, din cauza faptului că 46% dintre părinți au menționat refuzul de imunizare sau nu s-au prezentat la medic. În 2024, în județul Neamț, au fost raportate 4 cazuri, la copii nevaccinați cu vârste cuprinse între 6 luni și 8 ani și 4 luni, din comunități numeroase de adulți și copiii nevaccinați sau la care statusul vaccinal este necunoscut.

În 2023, a fost înregistrat un caz, iar în perioada 2019-2022 nu a fost raportat nici unul. În documentul amintit este anunțat și faptul că, în Neamț, în primele 4 luni ale anului în curs au fost înregistrate mai multe cazuri decât media anuală din cei 5 ani prepandemici, din cauza curentului antivaccinist apărut în timpul pandemiei de Coronavirus. Tusea convulsivă (pertusis) este o boală  infecțioasă, care afectează plămânii și căile respiratorii.

Este cauzată de o bacterie care se găsește în gura, nasul și gâtul persoanei infectate. Boala este cunoscută și sub denumirea populară de ”tuse măgărească”. Simptomele apar de obicei după 7-10 zile de la infectare, însă pot apărea chiar și după 21 de zile. Inițial, simptomele sunt asemănătoare cu cele ale unei răceli obișnuite (strănut, guturai, febră și tuse ușoară). În decurs de două săptămâni, tusea se agravează, cu episoade numeroase și rapide, urmate de un suflu caracteristic sau de un sunet ascuțit datorat inhalării convulsive a aerului.

Aceste episoade se finalizează adesea cu expectorarea de mucus vâscos și transparent, urmată și de vărsături. La început apar noaptea, devenind apoi din ce în ce mai frecvente în timpul zilei, și pot dura 1-2 luni. La sugarii mici, este posibil ca sunetul convulsiv să nu apară, iar accesele de tuse pot fi urmate de scurte perioade de apnee (sforăit). După această fază, accesele de tuse devin din ce în ce mai rare și mai puțin severe, iar sugarul se însănătoșește treptat, fenomen care durează până la trei luni.

Adolescenții, adulții sau copiii parțial imunizați au, în general, simptome mai ușoare sau oarecum diferite. În cadrul acestor grupuri, precum și la sugarii foarte mici, tusea convulsivă este mai dificil de diagnosticat. Cele mai grave forme de tuse convulsivă, susțin specialiștii, se manifestă la sugari, fiind foarte periculoasă în primele 6 luni de viață, la sugarii care nu au fost vaccinați și nici mamele nu au fost imunizate. Printre complicații se numără pneumonia, encefalopatia (o boală a creierului n.r), convulsiile și chiar decesul.

La copii mici este necesară spitalizarea în aproape jumătate din cazuri. Aproape un sfert dintre sugari ajung să facă pneumonie, ca o complicație a bolii, iar un bebeluș din 100 pierde lupta cu viața din cauza tuseu convulsive. Boala se răspândește de la o persoană la alta prin tuse, strănut sau contact apropiat. O persoană cu tuse convulsivă poate răspândi boala pe o perioadă de până la 3 săptămâni după apariţia acesteia.

Tusea convulsivă poate fi răspândită și de o persoană care prezintă doar o formă ușoară a bolii sau de o persoană infectată care nu are niciun fel de simptome. Antibioticele, administrate de medic, pot fi utilizate pentru a trata tusea convulsivă și pentru a preveni răspândirea în continuare a bolii. Cu toate acestea, pentru o eficiență maximă, tratamentul trebuie administrat încă de la primele semne ale bolii, în prima sau a doua săptămână, înainte de apariția episoadelor numeroase și rapide de tuse.

De asemenea, este necesară instituirea profilaxiei tuturor contacților familiali și a altor contacți apropiați, în primele 21 zile de la debutul cazului. Vaccinul antipertussis este administrat copiilor la vârsta de 2, 4 și 11 luni, în cabinetul medicului de familie, conform Schemei Naționale de Vaccinare, simultan cu vaccinul împotriva difteriei, tetanosului, poliomielitei, Haemophilus influențează și hepatita B (vaccinul hexavalent).

La vârsta de 6 ani se administrează doza de rapel împreună cu vaccinul împotriva difteriei, tetanosului și poliomielitei (vaccinul tetravalent), iar la 14 ani o nouă doză de rapel împreună cu vaccinul împotriva difteriei și tetanosului. Se recomandă doze de rapel pentru adolescenți, adulți și femei în timpul sarcinii, care protejează temporar și copilul după naștere. Se pot administra doze după naștere în cazul femeilor neprotejate, pentru a reduce riscul transmiterii bolii la nou-născut.