Contactează-ne

Educatie

Tristeţea măştilor şi tristeţea unui dascăl

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ educatoarea Angela Tăbăcaru vorbeşte despre „tristeţea“ măştilor pandemice ■ ea spune că este cea mai grea perioadă a vieţii sale, acum cînd nu mai are voie să îmbrăţişeze un copilaş ■ fostul inspector şcolar crede că „Generaţia şcolii online este privată de dreptul la educaţie“ ■

Angela Tăbăcaru, educatoare pensionară, fost inspector şcolar pentru învăţămîntul preprimar, face o serie de consideraţii pe tema măsurilor de închidere a învăţămîntului şi despre purtarea măştilor.

„Nu am nici o apartenenţă politică, dar ceea ce văd în jurul meu, acum, îmi provoacă o imensă tristeţe. Şcolile, în opinia mea, trebuiau lăsate deschise, după modelul altor ţări. Copiii mei lucrează în Norvegia, au rămas în izolare, dar copiii merg la şcoală, unde sînt mult mai în siguranţă ca acasă. Tristeţea mea cea mai mare nu e aceea că sîntem obligaţi să purtăm măşti, pentru că o mască ne apără şi pe noi, şi pe cei din jur, în caz de strănut, tuse, vorbit.

Tristeţea mea, repet, e legată de închiderea grădiniţelor şi şcolilor. Eu ţineam locul unei colege, educatoare, aflată în concediu de maternitate. Şi tristeţea mea a devenit şi mai mare în momentul în care un copilaş m-a întrebat: «Doamna, de ce nu am voie să te mai îmbrăţişez?» dar, şi ei, mititeii, au înţeles că nu mai au voie să-ţi sară în braţe ca altădată. M-am gîndit cît de trist este acest lucru, pentru că şi eu, la vîrsta mea, am nevoie de dragoste, de îmbrăţişări, de pace, iubire, înţelegere. De la fereastra bucătăriei, mă uitam la zecile de copii care veneau la Şcoala Mihai Eminescu. Fiecare purta o mască: unul albă, altul neagră, altul albastră, altul roşie. I-am urmărit şi pe adulţii care purtau mască. Şi am citit sentimentul de tristeţe şi îngrijorare de sub aceste măşti. Atunci mi- am amintit de perioada Sărbătorilor de iarnă, petrecute la părinţii mei, la Bozieni, cînd ne treceau pragul casei, cetele de mascaţi care veneau cu Capra şi Ursul de la Crăciun şi pînă la Anul Nou. După ce urau, ei îşi descopereau feţele. Acum nu mai e posibil acest lucru şi nu mai ştii ce se ascunde în spatele unei măşti“, ne-a mărturisit Angela Tăbăcaru.

Aceasta este însă dezamăgită şi de faptul că, în plină pandemie de coronvirus, parlamentarii se folosesc de această temă în mod politicianist, atacîndu-se unii pe alţii, incapabili să găsească o soluţie viabilă de limitare a tragediei care ne înconjoară.

„Ceea ce mă înspăimîntă, cu adevărat, în aceste vremuri grele, de neînţeles, este ceea ce se va întîmpla cu «Generaţia online», metoda de studiu nefiind o soluţie. Un copilaş de 6-7 anişori este greu să înveţe să scrie şi să citească în acest regim. Aceşti copii, obligaţi să stea cu nasul în calculator ore întregi, nu numai că nu vor învăţa cum trebuie să scrie, să citească şi să socotească, dar în cîţiva ani, sigur, vor purta cu toţii ochelari. Inteligenţa nativă a românilor va scădea şi ea. Şi mă întreb cui servesc dezbinările politice la care asistăm?

Măsurile lor, ale politicienilor, indiferent de culoare, ar trebui să fie în folosul oamenilor şi să nu mai fie atît de pripite“, a mai spus, îngîndurată, Angela Tăbăcaru.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Costul standard pe elev s-a modificat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în mediul rural, cheltuielile s-au majorat cu aproximativ 36% ■ la grădiniţă, costul standard este de 526 de lei ■ el ajunge la 575 de lei la învăţămîntul liceal urban ■

De ani de zile sindicatele din învăţămînt sînt nemulţumite de costurile standard per elev, care nu totdeauna erau acoperitoare ale cheltuielilor reale din sistem. Inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, a confirmat faptul că într-o recentă şedinţă de Guvern a fost aprobată modificarea acestor costuri standard pe anumite cheltuieli.

„În Monitorul Oficial al României a fost publicat şi Ordinul de Ministru privind modificarea costurilor standard. Este vorba de modificarea Hotărîrii de Guvern 352 din martie, privind modificarea Hotărîrii 136 din 2016 cu privire la aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev. Este bine de reţinut faptul că s-au majorat sumele costului standard privind cheltuielile cu pregătirea profesională, a cheltuielilor cu evaluarea periodică a elevilor, dar şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile.

Prin noul act normativ sînt prevăzute sume mai mari cu aproximativ 36% în mediul rural. Dacă este vorba de judeţul Neamţ, acesta se află în zona 5. Astfel la grădiniţă costul standard este de 526 lei, în cazul în care grădiniţa are între 1 şi 300 de preşcolari. La şcolile cu învăţămînt liceal cu 300 şi 800 elevi costul ajunge la 575 lei, în cazul în care şcoala se află în mediul urban.

În mediul rural, costul standard la grădiniţă este de 618 lei, dacă sînt şcolarizaţi 300 de copii. La gimnaziu costul standard ajunge la 593 lei, la liceu, colegiu şcoală profesională 673 dacă aceasta funcţionează în mediul rural. Iată că sînt sume mult mai mari şi mai generoase care permit şcolilor să-şi rezolve mai uşor problemele legate de cheltuielile materiale, bunuri şi servicii“, a precizat profesorul Mihai Obreja. Conform unui comunicat de presă al ministerului, costurile standard au rămas la acelaşi nivel în privinţa cheltuielilor salariale, care rămîn la 6.111 lei.

Finanţarea cheltuielilor din învăţămînt se face potrivit costurilort standard din 2012. Creşterea bugetului Ministerului Educaţiei pentru aceste cheltuieli materiale şi pentru pregătire profesională în şcoli, de la 1,260 miliarde lei, la 1,586 miliarde lei, creştere de 326 de milioane, înseamnă exact 26%. Diferenţierea între costurile standard s-a făcut doar în funcţie de zona geografică şi în funcţie de climă şi prin noua hotărîre se crează premizele micşorării diferenţelor dintre şcolile din mediul urban şi cele din rural.

De la preluarea mandatului, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat de mai multe ori despre această intenţie de a creşte componenta de cheltuieli materiale din costul standard per elev. În ultimii 4 ani, coeficientul 1 al costului standard per elev (pentru cheltuieli cu bunuri şi servicii, cu pregătirea profesională a cadrelor didactice şi organizarea examenelor naţionale) a crescut cu doar 66 de lei, de la 321 de lei în anul 2016, la 387 de lei la începutul anului 2020. Din 2016 pînă în 2020 suma alocată pentru acest cost s-a dublat. În 2019 costul standard per elev pentru coeficientul 1 (cheltuieli salariale) a avut cea mai mare creştere, de 23%. În anul 2020 aceasta creştere a fost de 13,5%, cea mai mică din ultimii 4 ani.

Acest coeficient se calculează diferit în funcţie de zona de temperatură în care este şcoala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscrişi şi de tipul de şcoală/grădiniţă. Finanţarea unităţilor de învăţămînt preuniversitar are trei componente:finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

Citește știrea

Actualitate

Directorii de şcoli şi factorul politic…

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ contractele actualilor directori expiră în august ■ dacă situaţia epidemiologică o va permite, concursul va avea loc în iulie, iar dacă nu, în octombrie - noiembrie ■ din comisile de examen vor face parte reprezentanţi ai consiliilor profesorale şi părinţi ■

Ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu, a anunţat intenţia de a organiza, cît mai repede, concursurile de ocupare a posturilor de conducere din unităţile şcolare, examene în care vor avea o puternică implicare colectivele didactice dar şi părinţii.

„Conform declaraţiilor publice ale domnului ministru, Sorin Cîmpeanu, după întîlnirea pe care a avut-o vineri, 9 aprilie, la Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis, se va trece la organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor de directori şi directori adjuncţi, în şcolile din întrega ţară.Vom vedea cînd se va întîmpla acest lucru.

Un prim termen gîndit de conducerea ministerului, în cazul în care contextul epidemiologic o va permite, este în luna iulie, respectiv între 4 şi 9, în care ar urma să aibă loc proba scrisă, la nivel naţional. La acest concurs ar putea să se înscrie toţi cei care doresc să ocupe o asemenea funcţie şi care vor obţine minim 7, la proba scrisă, obţinînd dreptul de a participa la interviu, care ar urma să se desfăşoare în perioada 26 şi 30 iulie.

După cea de a doua probă, cea a interviului, urmează declararea cîştigătorilor , care vor ocupa de la 1 septembrie 2021 posturile de conducere din şcoli. Urmează ca la nivelul MEN să se elaboreze normele metodologice de ocupare a posturilor, care vor trebui să stipuleze o serie de criterii de participare (nota minimă 7, obligativitatea apartenenţei la corpul naţional al experţilor educaţionali, etc. – n.r.)“, a declarat inspectorul şcolar general, Mihai Obreja.

În situaţia în care contextul epidemiologic nu va permite organizarea acestor concursuri în această vară, aşa încît de la 1 septembrie să fie numiţi noii şefi din şcoli, se va avea în vedere organizarea examenlor în toamnă, în perioada octombrie – noiembrie. Şeful ISJ Neamţ a confirmat intenţia MEN de a limita imixtiunea politicului în selecţia şi numirile de directori de şcoli, dar şi dorinţa ministrului Sorin Cîmpeanu ca aceste concursuri să fie organizate, de preferinţă, înainte de expirarea mandatelor actualilor directori, respectiv în august 2021, în condiţiile în care se vor ridica restricţile sanitare.

Citește știrea

Actualitate

Instalaţiile electrice din şcoli sînt un real pericol

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 97 dintre tablourile electrice vor fi înlocuite în regim de urgenţă ■ costurile materialelor se ridică la 250.000 de lei ■ înlocuirea acestora va fi făcută cu electricienii primăriei ■

Una dintre problemele pe care le întîmpină primăriile din toate localităţile este cea legată de infrastructura învechită a instituţiilor publice, fie că e vorba despre şcoli, spitale sau altele, care datează din anii Epocii de aur, unele chiar şi dintre cele două războaie mondiale, în cazul clădirilor de patrimoniu.

Viceprimarul Radu Samson, la vizitele făcute în şcoli a făcut aceste consatări pe care le-a adus la cunoştinţa primarului, în vederea rezolvării lor. „La vizitele pe care le-am făcut la începutul anului în mai multe unităţi de învăţămînt am constatat că una din problemele majore este vechimea tablourilor electrice din majoritatea şcolilor, construite în anii 1960 – 1970 – 1980.

Din cauza vechimii lor, multe din acestea prezintă un potenţial risc de izbucnire a unor incendii. În acest sens am discutat cu domnul primar şi cu salariaţii de la serviciile de investiţii şi s-a decis trecerea, urgentă, la înlocuirea a acestor tablouri electrice. Am făcut un calcul preliminar şi am stabilit că trebuie înlocuite 97 tablouri electrice din 14 şcoli. S-a estimat că e nevoie de 250.000 de lei numai pentru materiale, urmînd ca înlocuirea tablourilor să se facă de către electricienii Direcţiei de Servicii Edilitare din Primăria Roman, ceea ce va duce la diminuarea costurilor cu manopera“, a precizat viceprimarul Radu Samson.

Numai că, după incendiul de Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ s-a constatat că nu toţi electricienii din instituţile bugetare sînt autorizaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Contactat telefonic primarul Leonard Achiriloaei a declarat că administraţia are angajaţi cîţiva electricieni, iar şeful de formaţie, Valentin Mocanu, deţine acest document din partea ANRE, care să-i permită coordonarea lucrărilor de înlocuire a tablourilor electrice din şcoli.

Citește știrea

Trending