Contactează-ne

Educatie

Tristeţea măştilor şi tristeţea unui dascăl

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ educatoarea Angela Tăbăcaru vorbeşte despre „tristeţea“ măştilor pandemice ■ ea spune că este cea mai grea perioadă a vieţii sale, acum cînd nu mai are voie să îmbrăţişeze un copilaş ■ fostul inspector şcolar crede că „Generaţia şcolii online este privată de dreptul la educaţie“ ■

Angela Tăbăcaru, educatoare pensionară, fost inspector şcolar pentru învăţămîntul preprimar, face o serie de consideraţii pe tema măsurilor de închidere a învăţămîntului şi despre purtarea măştilor.

„Nu am nici o apartenenţă politică, dar ceea ce văd în jurul meu, acum, îmi provoacă o imensă tristeţe. Şcolile, în opinia mea, trebuiau lăsate deschise, după modelul altor ţări. Copiii mei lucrează în Norvegia, au rămas în izolare, dar copiii merg la şcoală, unde sînt mult mai în siguranţă ca acasă. Tristeţea mea cea mai mare nu e aceea că sîntem obligaţi să purtăm măşti, pentru că o mască ne apără şi pe noi, şi pe cei din jur, în caz de strănut, tuse, vorbit.

Tristeţea mea, repet, e legată de închiderea grădiniţelor şi şcolilor. Eu ţineam locul unei colege, educatoare, aflată în concediu de maternitate. Şi tristeţea mea a devenit şi mai mare în momentul în care un copilaş m-a întrebat: «Doamna, de ce nu am voie să te mai îmbrăţişez?» dar, şi ei, mititeii, au înţeles că nu mai au voie să-ţi sară în braţe ca altădată. M-am gîndit cît de trist este acest lucru, pentru că şi eu, la vîrsta mea, am nevoie de dragoste, de îmbrăţişări, de pace, iubire, înţelegere. De la fereastra bucătăriei, mă uitam la zecile de copii care veneau la Şcoala Mihai Eminescu. Fiecare purta o mască: unul albă, altul neagră, altul albastră, altul roşie. I-am urmărit şi pe adulţii care purtau mască. Şi am citit sentimentul de tristeţe şi îngrijorare de sub aceste măşti. Atunci mi- am amintit de perioada Sărbătorilor de iarnă, petrecute la părinţii mei, la Bozieni, cînd ne treceau pragul casei, cetele de mascaţi care veneau cu Capra şi Ursul de la Crăciun şi pînă la Anul Nou. După ce urau, ei îşi descopereau feţele. Acum nu mai e posibil acest lucru şi nu mai ştii ce se ascunde în spatele unei măşti“, ne-a mărturisit Angela Tăbăcaru.

Aceasta este însă dezamăgită şi de faptul că, în plină pandemie de coronvirus, parlamentarii se folosesc de această temă în mod politicianist, atacîndu-se unii pe alţii, incapabili să găsească o soluţie viabilă de limitare a tragediei care ne înconjoară.

„Ceea ce mă înspăimîntă, cu adevărat, în aceste vremuri grele, de neînţeles, este ceea ce se va întîmpla cu «Generaţia online», metoda de studiu nefiind o soluţie. Un copilaş de 6-7 anişori este greu să înveţe să scrie şi să citească în acest regim. Aceşti copii, obligaţi să stea cu nasul în calculator ore întregi, nu numai că nu vor învăţa cum trebuie să scrie, să citească şi să socotească, dar în cîţiva ani, sigur, vor purta cu toţii ochelari. Inteligenţa nativă a românilor va scădea şi ea. Şi mă întreb cui servesc dezbinările politice la care asistăm?

Măsurile lor, ale politicienilor, indiferent de culoare, ar trebui să fie în folosul oamenilor şi să nu mai fie atît de pripite“, a mai spus, îngîndurată, Angela Tăbăcaru.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Scădere dramatică a claselor de liceu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ inspectoratul lucrează la Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2021-2022 ■ vor fi cu 25 clase a IX-a mai puţine ca în acest an şcolar ■ vor fi afectate şi numărul de norme didactice ■ în fiecare liceu va dispărea cîte cel puţin o normă şi jumătate ■

Pe lîngă scenariul în care se va desfăşura şcoala din semestrul al II- lea, reducerea drastică a numărului de clase de liceu e subiectul care a acaparat intersul. Inspectorul general, Mihai Obreja, deranjat de inexactităţile apărute în spaţiul public, face o serie de clarificări legate de planul de şcolarizare pentru clasa a IX-a în anul şcolar 2021-2022.

„Activitatea aceasta de fundamenatre a Planului de şcolarizare are în vedere aplicarea Ordinului de ministru nr.5599 din 2020. Dacă avem în vedere cifrele din Sistemul electronic, anul trecut am avut în clasa a VIII-a 4.436 elevi, ce ne-au permis să propunem constituirea a 158 clase a IX-a, din care s-au realizat, în ultimă instanţă 157. Anul acesta, în clasa a VIII-a avem 3.701 elevi, deci cu 735 mai puţin. Asta înseamnă că pentru anul şcolar 2021-2022 nu vom putea constitui decît 132 de clase.

Cei 3.701 elevi sînt distribuiţi la nivelul celor patru zone geografice. În zona Roman sînt 1.307 elevi. Aici vor învăţa elevi din zonă în doar 47 de clase, deci cu trei mai puţin ca în anul şcolar trecut. La Piatra Neamţ şi Roznov învaţă 1.451 elevi în clasa a VIII-a şi vom putea constitui 52 de clase, cu 12 mai puţine. La Tîrgul Neamţ şi în zonă există 676 elevi şi putem constitui 33 de clase, cu nouă mai puţin ca anul trecut. La Bicaz şi pe Valea Muntelui învaţă, în clasa a VIII-a, 267 elevi, care vor fi cuprinşi în 9 clase a IX-a, cu una mai puţin ca anul trecut. La aspectele de care v-am pomenit se mai adaugă unul. Trebuie să luăm în calcul faptul că, în fiecare an, pleacă spre alte judeţe în medie 150-200 de elevi, în vreme ce din alte judeţe vin la Neamţ pînă într-o sută de absolvenţi de clasa a VIII-a.

Pe de altă parte, va trebui să luăm în calcul şi faptul că există elevi care nu vor susţine Examenul de Evaluare Naţională, vom vedea cîţi. Deci, scenariul de care v-am vorbit, de a înfiinţa 132 de clase a IX-a este unul optimist“, a declarat profesorul Mihai Obreja.

Acesta spune că scăderea numărului de clase a IX-a conduce, implicit şi la reducerea de norme didactice, dar susţine că situaţiile vor fi rezolvate prin mişcări specifice de detaşare sau de completare a normei didactice. Este vorba de diminuarea cu 1,32 norme didactice pe fiecare liceu, la care se adaugă pensionarea a 45 cadre didactice, în timpul anului şcolar.

Inspectoratul şcolar va ţine seama, în perioadele de mobilitate şi de faptul că doar 75-80% dintre cadrele didactice sînt titulare a şcolilor din judeţ, pentru care Inspectoratul are obligaţii de rezolvare a situaţiei lor. „Este posibil să apară situaţii de restrîngere de activitate în liceele tehnologice, la obiectele de cultură generală, dar acestea vor fi rezolvate prin completări de catedre şi detaşări la alte şcoli din judeţ“, a concluzionat inspectorul general.

Se estimează că la Piatra Neamţ toate unităţile şcolare liceale vor pierde cîte o clasă, cu o singură excepţie, Colegiul Tehnic Forestier. La Roznov se va pierde o clasă. În zona Roman vor fi afectate liceele tehnologice de la Valea Ursului, Adjudeni, Tămăşeni şi Liceul cu Program Sportiv din Roman. La Tîrgu Neamţ se pierd două clase la Colegiul Ştefan cel Mare, trei la Colegiul Tehnic Ion Creangă , una la Liceul Vasile Conta şi cîte o clasă la Vînători, Oglinzi şi Petricani. Şi la Bicaz se va pierde o clasă.

Citește știrea

Actualitate

Bani cu… condiţii pentru acţiuni remediale în şcoli

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ministrul Educaţiei a anunţat că sînt 30 milioane euro pentru plata orelor suplimentare, pe care dascălii le vor face în semestrul II ■ cadrele didactice trebuie să demonstreze că elevii şi-au însuşit cunoştinţele predate on-line ■ e obligatoriu e ca orele să se desfăşoare sîmbăta, în afara programului şcolar, după ce elevii se vor întoarce în bănci ■

La video-conferinţa cu inspectorii şcolari generali, susţinută on-line de conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care a avut loc, luni, 11 ianuarie, s-au discutat principalele probleme cu care se confruntă învăţămîntul înaite de încheierea situaţiei şcolare a elevilor, care au studiat on-line.

La întrevedere au participat ministrul Sorin Cîmpeanu, secretarul de stat Sorin Ioan şi directorul general Corina Marin, de la Direcţia învăţămînt preuniversitar.

„Principalele probleme care s-au dezbătut la această video- conferinţă, au fost cele legate de încheierea situaţiei şcolare, pe semestrul I. Există o evidenţă, la nivelul Ministerului Educaţiei, cu elevii aflaţi în situaţii de risc, respectiv în situaţia de a nu li se putea încheia mediile. Această documentaţie este actualizată şi la noi, la Neamţ. Din datele pe care le avem nu există diferenţe majore cu situaţia din semestrul I al anului şcolar precedent.

În acest sens, domnul ministru Cîmpeanu ne-a anunţat că avem şi un proiect la nivelul MEN, cu fonduri europene. Este vorba de un proiect destinat acţiunilor remediale, avînd ca ţintă elevii cărora nu li se pot încheia mediile. Valoarea acestuia este de 30 milioane euro, în care sînt incluse inclusiv costurile legate de salariile cadrelor didactice care vor efectua ore suplimentare cu elevii, în condiţiile în care acestea vor trebui să fie susţinute, în afara programului şcolar, respectiv sîmbăta.

Un calcul sumar arată că este vorba de 100 euro de elev, aflat în riscul de a nu i se încheia situaţia şcolară pe semestrul I. Astfel de acţiuni remediale nu se pot însă desfăşura decît după întoarcerea fizică a elevilor în bănci, adică în semestrul al II-lea. În acest sens au existat şi discuţii în legătură cu perioada de încheiere a situaţiei şcolare pe semestrul I“, a declarat Mihai Obreja, inspector şcolar general la ISJ Neamţ.

Condiţia pentru ca dascălii să fie remuneraţi, suplimentar, e legată de demonstrarea faptului că elevii şi-au însuşit cunoştinţele predate, după o evaluare sumativă a cunoştinţelor, care se va face în timpul semestrului II, cînd se speră că elevii se vor întoarce fizic la şcoală.

Citește știrea

Actualitate

Capcanele din PC şi „inteligenţa on-line“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ psihologii apreciază că sistemul educaţional, în forma sa clasică, este încă unul viabil ■ ei atrag atenţia părinţilor că trebuie să fie foarte atenţi cu cei mici, pentru a supraveghea cu cine intră în contact, atunci cînd navighează pe reţelele de socializare ■

Psihologii şcolari vorbesc despre pericolul pe care îl reprezintă învăţămîntul on-line pentru elevi şi mai ales pentru cei de vîrstă şcolară mică.

Gabriela Pricope, psiholog la Colegiul Naţional Roman-Vodă din oraşul de la malurile Moldovei şi Siretului, apreciază că ceea ce de acum se poate numi „Era Covid“ demonstrează, cu prisosinţă, că sistemul educaţional, în forma sa clasică, ce părea învechit, îşi demonstrează pe deplin viabilitatea şi că se simte, din ce în ce mai mult, nevoia de interacţiune, în sistemul faţă în faţă, a elevilor cu profesorii, a profesorilor cu cei mici şi cu părinţii acestora.

„Putem aprecia faptul că perioada Covid poate fi considerată ca momentul zero pentru sistemul de educaţie din România. Deşi au existat mulţi care apreciau că sistemul clasic de educaţie din ţară era învechit, iată că, de la izbucnirea pandemiei de coronavirus el îşi dovedeşte, din ce în ce mai mult, viabilitatea demonstrînd nevoia contacului direct între copii şi dascălii lor. Asta pentru că dincolo de tehnologie e nevoie de interacţiunea directă dintre elev şi profesorul sau învăţătorul său şi al acestora cu părinţii. Este vorba despre «acel ceva», emoţional, care nu poate fi înlocuit de învăţămîntul on-line“, a declarat Gabriela Pricope.

Aceasta atrage atenţia asupra numărului mare de pericole care se pot ascunde în spatele ecranului de calculator, al tabletei sau telefonului, în condiţile în care nu există o implicare asumată a responsabililor cu politicile educaţionale din România, în conştientizarea fenomenului. Este nevoie, în opinia specialiştilor, de a se face distincţie între inteligenţa umană şi ceea ce s-ar putea defini ca „inteligenţă on-line“.

Riscurile pentru copilul care se „mişcă“ în mediul on-line încep, în opinia psihologului romaşcan, la primul contact al acestuia cu tableta, calculatorul sau telefonul mobil, în spatele căruia se pot întîlni, cu fel de fel de persoane dubioase. „În aceste condiţii, responsabilitatea de a-i feri pe copii de aceste contacte periculoase revine nu doar şcolii, ci şi părinţilor care trebuie să-şi supravegheze în permanenţă copiii atunci cînd navighează pe internet“, mai spune psihologul şcolar.

Citește știrea

Trending