Treptele care urcă spre nori, un magnet pentru turiști. Scările de la Toaca, date statistice de la CJ Neamț FOTO

■ scările au 523 de trepte ■ Parcul Național Ceahlău a fost vizitat în 2023 de 83.392 de persoane, care au plătit bilet de acces ■ în 2024, în primele opt luni, 51.788 de turiști au urcat pe munte ■

An de an, Ceahlăul atrage ca un magnet zeci de mii de turişti, fascinaţi de pitorescul arealului unde aproape fiecare stâncă are povestea şi legenda sa, unele plăsmuite în timpuri străvechi de oamenii locului. I s-a mai spus Kogaionul, muntele sfânt al dacilor sau Olimpul românilor.

Masivul este locul în care te simţi mai aproape de cer, iar frumuseţea lui se dezvăluie doar celor care urcă potecile. O atracţie din Ceahlău este Vârful Toaca, al doilea ca înălţime, 1.904 metri, după Ocolaşul Mare, 1.907 metri. Din toamna anului 2018, accesul spre cota 1.904 este facilitat de scările care urcă spre nori, o structură metalică, care are nu mai puţin de 523 de trepte.

Este formată din 60 de tronsoane, plecând din apropierea staţiei meteo, de la altitudinea de 1.771 de metri şi ajunge la 1.893. Pe măsură ce sunt urcate, dar mai ales către Vârful Toaca, priveliştile cu care sunt desfătaţi turiştii sunt uluitoare şi-ţi taie răsuflarea: codri nesfârşiţi în toate părţile, lacul de acumulare de la Bicaz sau zone mirifice ale masivului.

Proiectul scărilor, care a fost finanțat de CJ, a fost în valoare 500.000 de lei, altfel spus circa 100.000 de euro. Și de pe Toaca se poate observa cadrul minunat în care e staţiunea Durău, la poale, oraşele Bicaz, Piatra Neamţ şi Iaşi. Pentru toate acestea, scara de la Toaca a fost amenajată prima dată prin anii 1970, din lemn, cu scopul de a proteja traseul spre pisc.

Timpul a trecut, iar scările s-au degradat din pricina intemperiilor, nemaiputând fi utilizate. Ani şi ani, doar cei mai temerari turişti se încumetau să urce pe o potecă neamenajată, extrem de alunecoasă şi periculoasă. Era folosită mai ales de meteorologii de la staţia aflată la poale, care trebuiau să citească datele aparatelor instalate pe Toaca.

Scările, prezență non-stop pe rețelele de socializare

Materialele pentru construcţie, structură metalică, grinzi din lemn de esenţă tare şi grătare au fost urcate cu elicopterul până aproape de Cabana Meteo. De aici, muncitorii firmei care a câştigat licitaţia şi voluntari le-au dus până în anumite puncte de pe vârf. Acum, cele 532 de trepte au redus pericolul producerii unor accidente şi uşurează urcuşul.

În prezent, unul dintre cele mai prezente obiective din Neamț pe rețelele de socializare este scara. „De la darea în funcțiune a scării către Vârful Toaca, nu există zi în care să nu apară în spațiul public imagini extrem de frumoase cu pitorescul crestelor montane, imortalizate de către turiști, de pe această structură metalică.

Este o dovadă că această investiție a instituției noastre e foarte eficientă și utilă pentru iubitorii de înălțimi montane. Mulțumim tuturor celor care aleg să posteze imagini și să vorbească despre scările de pe Toaca, drum ce duce către înaltul cerului, în renumitul masiv despre care se spune că era considerat muntele sacru al dacilor”, a declarat Ion Asaftei, președintele CJ.

Conform raportărilor oficiale, Parcul Național Ceahlău a fost vizitat în 2023 de 83.392 de persoane, care au plătit bilet de acces. Cei mai mulți au ajuns în Durău și apoi au urcat pe munte – 45.185. Alte 17.448 de persoane au folosit ca poartă de acces Izvorul Muntelui și 19.199 de vizitatori au ajuns în masiv prin Confluența Bistrelor.

Anul 2023 s-a sfârșit cu un aflux extrem de mare de turiști în Stațiunea Durău. Media pe zi, pe sfârșit de săptămână, a fost de peste 500 de persoane, iar media zilnică a celor care au urcat spre Vârful Toaca, la Cabana Dochia, Cabana Fântânele și Cascada Duruitoarea, a fost de aproximativ 300 persoane. În primele opt luni ale acestui an, 51.788 de persoane au călcat pe „muntele sfânt”.

Axialul, rol determinant pentru dezvoltarea turismului

Atractivitatea zonei a crescut semnificativ după ce Consiliul Județean Neamț a modernizat Axialul, drumul care leagă localitatea Izvorul Muntelui de Stațiunea Durău, DJ 155F. Participanții la traficul pe această rută, care străbate Parcul Național Ceahlău, au posibilitatea de a parcurge 20 de kilometri pe un drum de o frumusețe rară, indiferent de anotimp.

DJ 155 F a fost reabilitat acum 4 ani, cu 50 de milioane de lei, cu fonduri obţinute de Consiliul Judeţean Neamţ din programul Planul Naţional de Dezvoltare Locală. Scurtează calea spre staţiune cu vreo 70 de km, faţă de „clasicul“ DN 15, care-i situat pe malul stâng al lacului, plecând de la barajul de la Bicaz – viaduct Poiana Largului – comuna Ceahlău.

Axialul este de fapt un drum strategic, construit de comunişti deasupra malului stâng al „Mării dintre munți“, ultima reabilitare fiind tocmai în 1986. De când a fost redeschis, este asaltat de turişti, pentru că scurtează distanţa menţionată până în staţiune, plus că panorama este superbă, lacul în vale, pădurile nesfârşite din zona Hangu – Poiana Teiului şi stâncile Ceahlăului deasupra.

Pe cei 20 de kilometri nu se află nicio localitate, iar căprioare, cerbi sau alte sălbăticiuni îţi pot ieşi oricând în cale. Dincolo de utilitatea turistică a căii de rulare, ea are şi alte beneficii. Ceahlăul este asaltat de zeci de mii de turişti, înregistrându-se şi accidente, astfel că cei care necesită ajutorul Salvamont ajung mult mai repede la spitalul din Bicaz sau din Piatra Neamţ.

La fel stau lucrurile şi în cazul localnicilor din comunele de la baza masivului care au urgenţe medicale. Alt efect pozitiv al reabilitării Axialului este faptul că a repus în valoare staţiunea Durău. După 1989, ea nu prea mai prezenta mare interes. Se mai anima vara, odată cu deschiderea sezonului pe Ceahlău, la Crăciun şi de Revelion, când soseau mari grupuri de turişti din Republica Moldova, pentru a petrece câteva zile aici.

Pe cei aproximativ 20 de kilometri de şosea sunt nu mai puţin de 247 de curbe (12,35 curbe/km), traseul având un grad de sinuozitate mărit. Acest lucru ar putea fi considerat ca un disconfort, dar lucrurile stau altfel. Circulându-se cu viteză redusă, pot fi văzute mai lesne peisajele pitoreşti create de natură şi de lacul de acumulare.