Contactează-ne

Actualitate

Trei zile de hram la Mănăstirea Văratec

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ hramul principal al aşezămîntului monahal s-a prăznuit de Adormirea Maicii Domnului ■ pe 16 şi 17 august sînt menţionaţi în calendarul creştin-ortodox sfinţii Iosif şi Gheorghe Pelerinul, ceilalţi doi ocrotitori ai mănăstirii ■

Mănăstirea Văratec a îmbrăcat haine de sărbătoare în perioada 15- 17 august, cu prilejul celor trei hramuri ale aşezămîntului. Cel principal a fost prăznuit, după tradiţie, în ziua Adormirii Maicii Domnului, pentru ca duminică şi luni să fie omagiaţi ceilalţi doi ocrotitori, sfinţii Iosif şi Gheorghe Pelerinul.

La ceremonialul religios oficiat de ierarhi ai Mitropoliei Moldovei şi preoţi din cadrul Protopopiatului Tîrgu Neamţ au luat parte numeroşi credincioşi. Slujbele au început încă de vineri seara, cu vecernia şi prohodul Maicii Domnului, ceremonie similară celei din Vinerea Mare, cu Sfîntul Aer şi procesiune în jurul bisericii.

Sîmbătă, de hram, a avut loc Sfînta Liturghie, iar seara a fost o slujbă de priveghere închinată Cuviosului Iosif, ceremonial continuat a doua zi, cînd s-a oficiat din nou Sfînta Liturghie. Mare sărbătoare a fost şi pe 17 august, de ziua Sfîntului Gheorghe Pelerinul. A fost canonizat în 2017 de către Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar anul următor s-a desfăşurat proclamarea locală a canonizării la Văratec, loc unde se păstrează racla cu moaştele sale.

De atunci, de numele său se leagă cel de-al treilea hram al mănăstirii. În timpul vieţii, era cunoscut ca Moş Gheorghe Lazăr. „Prin trăirea sa cu totul aleasă, Moşul Gheorghe Lazăr formează un exemplu unic în viaţa duhovnicească a Bisericii noastre din ultima sută de ani. În 1884, s- a dus să se închine la Mormîntul Domnului şi a rămas la mănăstirile din pustiul Iordanului şi al Sinaiului peste un an.

Apoi s-a nevoit un an şi jumătate în Muntele Athos şi s-a întors în ţară. A mai trăit cîţiva ani în familie, şi-a pus copiii în rînduială, iar în 1890 s-a retras ca pelerin spre mănăstirile Moldovei. După ce se închină la toate sfintele lăcaşuri, Moşul Gheorghe Lazăr se stabileşte definitiv în Piatra Neamţ şi se nevoieşte ca un adevărat sihastru în clopotniţa lui Ştefan cel Mare din mijlocul oraşului timp de 26 de ani, pînă la obştescul său sfîrşit, pe 15 august 1916.

A fost înmormîntat în cimitirul oraşului. În vara anului 1934, osemintele au fost aşezate în gropniţa Mănăstirii Văratec“, se menţionează pe site-ul Doxologia.ro. La Văratec, credincioşii s-au putut închina şi la racla cu moaştele cuviosului Iosif. Pînă în urmă cu cîţiva ani, sfîntul îşi dormea somnul de veci în biserică, mormîntul său placat cu piatră şi marmură fiind loc de pelerinaj.

Proclamarea oficială a canonizării Sfântului Iosif de la Văratec a avut loc în 2008, la Mănăstirea Neamţ, în ziua Înălţării Domnului, cînd PF Daniel şi Sfîntul Sinod au trecut în rîndul sfinţilor nouă cuvioşi care au vieţuit secolele trecute, în mănăstirile din munţii Neamţului. Sfîntul Cuvios Iosif s-a născut în jurul anului 1750, în satul Valea Jidanului din Transilvania, dintr-o familie de oameni evlavioşi, trăitori ai credinţei ortodoxe. În acea vreme a avut loc revolta românilor ortodocşi, condusă de Cuviosul Sofronie de la Cioara, împotriva asupririi austriece şi a uniaţiei.

Din cauza acestor conflicte şi persecuţii, multe familii de români statornici în credinţa ortodoxă au venit în Moldova, iar printre ele şi cea a cuviosului Iosif. Cuviosul părinte a trecut la cele veşnice la 28 decembrie 1828, fiind înmormîntat în pronaosul bisericii principale cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Şi Biserica Adormirea Maicii Domnului, considerată catedrala oraşului Tîrgu Neamţ, şi-a sărbătorit hramul pe 15 august. Biserica atrage şi în restul timpului numeroase persoane, dat fiind şi amplasamentul său, în centrul urbei. Un alt motiv este faptul că, în urmă cu cîţiva ani, lăcaşul de cult a fost înzestrat şi cu o părticică din moaştele sfîntului Andrei, al doilea patron spiritual, racla preţioasă fiind expusă spre închinare lîngă sfîntul altar. Prima biserică, din lemn, a fost ctitorită de domnitorul Gheorghe Ştefan, între 1654 şi 1658. Ea a ars în 1864, în urma unui incendiu devastator izbucnit în noaptea de miercuri din Săptămîna Mare, cînd au fost distruse mai multe clădiri din oraş. De-a lungul timpului, alte necazuri s-au abătut asupra bisericii. În vara anului 1985, un trăsnet a lovit biserica, topind clopotele şi incendiind acoperişul turnului-clopotniţă, care a ars pînă la zidărie, precum şi o parte din acoperişul de pe naos.

Lăcaşul a suferit deteriorări interioare şi exterioare la nivel de tencuieli, zugrăveli şi vopsitorii. Pînă în 1989 au fost executate lucrări de refacere. Biserica a mai avut un moment de cumpănă în 1994, cînd a izbucnit un incendiu de la o lumînare, focul extinzîndu-se la icoana Maicii Domnului din catapeteasma care a fost distrusă. Incendiul izbucnit în plină zi a fost stins la timp, dar interiorul lăcaşului a fost afectat de fum. Însă preoţii bisericii au beneficiat de sprijinul credincioşilor pentru restaurarea interioară şi exterioară.

Cu prilejul acestor lucări a fost realizată şi o catapeteasmă nouă. Lucrările de restaurare şi pictare au fost finalizate în 1998, resfinţirea avînd loc în aclaşi an, în luna octombrie. Slujba a fost oficiată atunci de ÎPS Daniel, la acea vreme Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, împreună cu ÎPS Petru, mitropolitul Basarabiei şi un sobor de stareţi şi preoţi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

De Florii şi de Paşte, iată cum va fi vremea

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ nu va fi atît de cald pe cît ne-am dori ■ cu greu se vor atinge 12, respectiv 15 grade ■ nu sînt excluse nici ceva precipitaţii ■

Administraţia de Meteorologie a publicat estimarea valorilor termice şi a precipitaţiilor pînă pe 2 mai, iar conform previziunilor, nu trebuie să ne aşteptăm la vreme spactaculoasă. Specialiştii spun că în Moldova nu va fi prea cald de Florii, dar nici de Paşte, iar în Neamţ ne putem aştepta la 12, respectiv 16 grade.

„Vremea se va încălzi uşor în primele zile ale intervalului, pînă la 18 grade în 22 aprilie, însă spre finalul săptămînii se va reveni la o medie de 14 grade. Pentru sfîrşitul lunii aprilie şi început de mai, sînt estimate valori termice diurne apropiate de normele climatologice, la o medie de 18-20 de grade.

Minimele termice se vor situa între 4 şi 6 grade, valori mai ridicate urmînd a se înregistra spre finalul perioadei, cînd se vor atinge 8-10 grade. Probabilitatea pentru ploi temporare va fi ridicată“, conform ANM. La munte, pînă în 26 aprilie, vremea se va menţine rece, cu valori diurne ce vor oscila între 4 şi 7 şi minime cuprinse între -4 şi 0 grade. Spre sfîrşitul intervalului de prognoză, se va încălzi treptat, media maximelor urmînd să atingă 10-12 grade, iar minimele 2-4 grade.

Temporar vor fi precipitaţii în cea mai mare parte a intervalului, sub formă de ploaie, iar în zona înaltă şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Azi, 20 aprilie, nu va fi cald, dar măcar va fi cer variabil cu soare, iar la amiază se vor înregistra 11 grade. După amiază ar putea veni ceva stropi de ploaie. Noaptea aduce o minimă de 6 grade. Zărim soarele miercuri, 21 aprilie, dar vor fi şi ceva furtuni cu toată suita de fenomene specifice, tunete şi fulgere.

Se ajunge la valori termice diurne de 13 grade, însă noaptea va fi mai rece şi minima coboară la 4 grade. Joi, 22 aprilie, va fi cer variabil cu soare şi pare că prepitaţiile încetează. Va fi cea mai caldă zi din întreg intervalul, 16 grade. În schimb se depreciază regimul termic nocturn şi se ajunge la o minimă de infarct pentru final de aprilie, doar 2 grade. Vineri, 23 aprilie, va fi cer senin, dar vin ceva ploi în a doua parte a intervalului. Maxima zilei nu trece de 12 grade, iar minima nocturnă ajunge la 5 grade. Sîmbătă, 24 aprilie, va fi cer variabil cu soare, cel mult 11 grade peste zi şi 0 grade peste noapte. Duminica Floriilor, 25 aprilie, nu aduce ploi, dar cerul va fi acoperit, cu cel mult 12 grade.

Citește știrea

Actualitate

Notele de la simularea Evaluării din acest an, mai bune ca în alţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, promovabilitatea este de 65,53% ■ după primirea rezultatelor se va realiza o analiză şi se vor stabili măsurile remediale ■ cei 11 elevi de la Bîra, localitate aflată în carantină, la vremea simulării vor participa la o simulare, separat ■

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ a realizat o centralizare a rezultatelor obţinute la simularea examenului de Evaluare Naţională, în opinia inspectorului şcolar general, Mihai Obreja, rezultatele din 2021 fiind cele mai bune din ultimii cinci ani.

„La nivel de judeţ, procentul de promovabilitate la simulare este de 65,53%, aproximativ la acelaşi procent înregistrat la nivel naţional, care este de 65,6. Este un procent mai bun ca în alţi ani. La Limba română procentul este de 64,38%, ceea ce însemană mai mulţi elevi care au obţinut note peste 5. La Matematică procentul este de 59,81%.

Sînt, repet, rezultate mai bune ca în alţi ani. După ce vom primi rapoartele din şcoli vom face o analiză şi vom stabili un plan remedial pentru a vedea care sînt paşii ce trebuie urmaţi pînă la examenul propriu-zis. A rămas să mai luăm o decizie cu cei 11 elevi de la Bîra, localitate aflată la data simulării în carantină. Vom vedea dacă simularea va avea loc la aceeaşi dată cu ceilalţi elevi din ţară, care nu au susţinut din aceleaşi motive simularea sau dacă ni se va lăsa independenţa de a organiza în plan local“, a precizat Mihai Obreja, care insistă pe ideea că astfel de simulări pun elevii în situaţia concretă a unui examen şi este un exerciţiu care poate contribui la optimizarea rezultatelor din timpul examenului de Evaluare, propriu-zis.

Cele mai bune rezultate au fost obţinute în municipiul Bucureşti (82,1%) şi în judeţele Cluj (77,6%), Argeş (71,5%), Brăila (71,3%) şi Prahova (69,9%). Comparativ cu simulările din anii precedenţi, rezultatele indică o creştere substanţială a mediilor mai mari sau egale cu 5, după cum urmează: în 2016 – 44,05%, în 2017 – 51,47%, în 2018 – 47%, în 2019 – 53,1 %. În 2020 nu s-au organizat simulări, din cauza pandemiei.

Reamintim şi faptul că subiectele la Evaluarea Naţională 2021 sînt noi faţă de anii precedenţi, avînd ca model testele internaţionale, după o programă nouă, constînd într-o broşură cu 10 pagini care trebuie completată în două ore. Examenul de Evaluare Naţională se va desfăşura în perioda 22-25 iunie 2021.

Citește știrea

Actualitate

Bătălie pentru clienţi de energie electrică

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ trecerea la piaţa liberă nu presupune nici un cost şi nu presupune întreruperea furnizării energiei sau a gazului metan ■ una dintre companii a emis un comunicat în care dă cîteva sfaturi privind operaţia de trecere de la un furnizor la altul ■

De cîteva luni, distribuitorii de energie au ieşit la vînătoare de clienţi, folosindu-se de toate mijloacele de atragere a acestora: prin e-mail-uri, SMS, pe Facebook sau prin angajarea de personal care să bată din uşă în uşă, pentru a încheia noile contracte. Asta în condiţiile în care liberalizarea pieţei de energie înseamnă că preţurile la electricitate şi gaze nu mai sînt stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare a Energiei (ANRE), ci de fiecare furnizor.

Compania E-ON a remis un comunicat de presă prin care dă cîteva sfaturi privind operaţia de trecere de la un furnizor la altul. În acest sens, firma spune că un consumator trebuie să verifice dacă se află sau nu în piaţa liberă. „Dacă pe prima pagină a facturii apare Produs de gaze naturale sau Elecricitate Serviciu Universal înseamnă că acel client nu a optat, încă, pentru o ofertă pe piaţa liberă, care se poate face oricînd.

În cazul furnizării gazelor naturale, termenul de 30 iunie înseamnă că, dacă un consumator va opta pentru ofertă concurenţială, pînă la această dată, clientul va fi trecut automat pe piaţa liberă, începînd cu 1 iulie, fiind notificat în acest sens în perioada următoare (în cazul E-ON – n.r.). În cazul furnizării de electricitate, dacă un client are un contract de serviciu universal, termenul de 30 iunie, se referă la data limită pînă la care se poate opta pentru piaţa concurenţială, situaţie în care poate şi să beneficieze de discountul oferit de furnizor, care reprezintă diferenţa între preţul pentru serviciul universal şi cel mai bun preţ din oferta concurenţială a companiei.

După această dată E-ON va aplica preţul de serviciu universal valabil de la 1 iulie 2021“. Un alt sfat dat de specialiştii companiei este legat de evaluarea nevoilor şi descoperirea ofertelor de pe piaţa liberă prin comparatorul de oferte-tip de furnizare afişat pe site-ul ANRE ( www. anre.ro). Clientul trebuie să fie atent la preţurile de furnizare publicate, la perioada de valabilitate a preţurilor (în condiţiile în care furnizorii noi de servicii se grăbesc să lanseze tot soiul de oferte mincinoase, unele n.r). O mare atenţie trebuie acordată şi condiţiilor în care pot fi modificate preţurile oferite. La E-ON, se mai spune în comunicat, se pot alege oferte cu preţ fix sau variabil, produse cu ambele utilitrăţi pe acelaşi contract, pachete cu asistenţă tehnică sau servicii tehnice incluse.

Trecerea la piaţa liberă nu presupune nici un cost, nu presupune întreruperea furnizării energiei electrice sau a gazului metan, operatorul asigurînd intervenţiile tehnice pentru deranjamente şi incidente. O altă precizare se referă la verificarea capacităţii operaţionale şi financiare a furnizorului. Clienţii trebuie să citească cu mare atenţie şi să înţeleagă toate documentele referitoare la noile contracte, la transparenţa preţurilor, cu toate componentele incluse, la termenele de plată, durata contractului, valoarea termenlor de reziliere şi să fie atenţi să nu existe cîmpuri necompletate în noile contracte, care pot lăsa loc de modificări ulterioare. Compania E-ON a elaborat şi un „ABC al liberalizării“ în secţiunea eon.ro/liberalizare.

Citește știrea

Trending