Transportatorii și fermierii protestatari au trecut și prin Roman

■ aceștia s-au mobilizat pe rețelele de socializare pentru a se adăuga fermierilor din întreaga țară,  care au blocat centura Capitalei ■ la Roman s-au adunat câteva zeci de fermieri și transportatori, așteptînd să facă joncțiunea cu alți protestatari din nordul Moldovei ■ revendicările țin de necesitatea sprijinirii sectoarelor agricole și de transporturi ■ de altfel, industria transporturilor rutiere înregistrează pierderi de circa 2,41 miliarde euro prin neaderarea României la Schengen ■

În cursul zilei de joi, 11 ianuarie, o parte dintre fermieri și transporatatorii din județele Moldovei, care plecau spre București, pentru a protesta, din cauza exasperării la care au ajuns, au poposit și la Roman, pentru a aștepta întâlnirea cu alți fermieri din zona de nord a țării.

Conform declarațiilor reprezentanților fermierilor și transportatorilor,  reunirea protestatarilor a fost una spontană, ca urmare a mobilizării pe paginile de socializare.

” Nu ne-am adunat de bine. Există în acestă țară probleme în toate sectoarele de activitate din România, dar mai ales în agricultură și transporturi. Nu funcționează nimic în țara asta și singurii care răspund suntem, noi, cei din sectorul privat. Ați văzut pe cineva din sectorul bugetar să răspundă pentru deciziile proaste luate?! Avem deja 3 luni de când am semnalat decidenților politici chestiunile grave pe care le întâmpinăm și nu s-a sinchisit nimeni să ne răspundă. Sunt lucruri grave și pertinente de care vorbim. Să vă dau câteva exemple. Dacă vorbim de agricultură vorbim de necesitatea echivalării permisului de conducere pentru tractoare(din categoria B în C n.r). Nici un fermier din Românai nu mai poate ieși pe poarta societății pentru că există o lege din iulie 2023,  care prevede că nu se poate conduce un utilaj decât dacă tractoristul are categoria C. Asta e o aberație. În Europa orice tânăr care a împlinit 16 ani poate conduce orice vehicol,  dacă are permis de conducere. E o aberație și prevederea de a realiza ITP-ul anual, atâta timp cât se emite un singur document, pentru conformitate, fără valoare juridică. Deși am prins în bugetele noastre astfel de sume nu le putem folosi , fără un  cadru legislativ actualizat ”, a declarat I.P, unul din fermierii prezenți la Roman, domiciliat în comuna Păltiniș (Botoșani), considerat a fi liderul grupului. Acesta a vorbit și despre promisiunile deșarte care se fac de 34 de ani în această țară, susținând faptul că firmele private din România, au fost din ce în ce mai împovărate de legi incoerente și spoliatoare.

”Protestăm pentru binele tuturor românilor!”

După joncțiunea cu alte convoaie de protestatari, veniți din județele Moldovei,  convoiul de la Roman s-a deplasat spre Bacău și de acolo la București,  unde protestatarii din întreaga țară urmează să rămână, până la rezolvarea de către Guvern,  a revendicărilor legitime. ”Ne-am mai dori ca românii să înțeleagă faptul că noi protestăm spre binele tuturor. Am acasă 4 copii și nu-mi doresc să ia drumul străinătății așa cum au făcut 7 milioane de români, împrăștiați în lumea largă.Din  păcate autoritățile române nu-și aduc aminte de ei decât în anii electorali”, a mai spus protestatarul.

Reaintim că principalele revendicări ale protestatarilor vizează plafonarea RCA în regim de urgență la 5000 lei pentru B 0 (zero); amendarea OG 43/1997 privind toleranțele la mase și dimensiuni, armonizarea acesteia cu Regulamentul European 1100/2008 privind controalele în vămi și tarife de utilizare a rețelei de drumuri fără dublă taxare; tratament fiscal nediscriminatoriu a angajărilor din mediul privat, revendicări privind alocația de cazare; aplicarea RO-Etransport doar la mărfurile cu risc fiscal ridicat, în conformitate cu prevederile Directivei Europene 2006/112; elaborarea, în regim de urgență,  a legii anti dumping, promovată prin OUG pentru eliminarea concurenței neloiale din toate sectoarele economice. Alte nemulțumiri ale acestor categorii sunt: 1. Echivalarea categoriei B cu TR (transport rutier n.r) și categoriei B1 cu TR1; 2. Nemulțumiri legate de obligativitatea înregistrării la primărie, cu carte de identitate, o măsură considerată abuzivă, atât timp cât se putea înregistra cu factura de proveniență. 3. Transportatorii susțin că obligativitatea ITP (anual), în condițiile legislative actuale, nu ar fi decât ”un jaf național din banii noștri, atât timp cât aceasta nu este făcută faptic, ci doar se eliberează un document printat conform cu producătorul”. 4. Lipsa subvențiilor este o realitate gravă și este în opinia protestatarilor susținută prin fel de fel de tertipuri legate: ba de controale, ba de monitoring, ba de incompetența funcționarilor, ba nefuncționalitatea sistemului informatic. 5. Protestatarii mai cer încasarea subvențiilor, imediat ce se depune( la APIA n.r) cererea în cont,  fără nici un fel de amânare, acesta fiind un drept legal. Trimiterea la bancă înseamnă costuri legate de dobânzi uriașe. 6. Legea forței majore, neimplementată, este o urgență. necesară pentru a-i putea susține pe cei cu probleme financiare, întrucât după 2 sau 3 ani de secetă excesivă și de inflație nejustificată la motorină, imputuri,îngrășăminte și prețuri la produse, sub media europeană, prin înțelegeri între multinaționale, majorată cu 60 euro față de bursa de la Paris, este o altă realitate a agriculturii românești în prag de faliment.

Pierderi uriașe pentru transportatori și prin neaderarea la Schengen

Transpotatorii români nu pierd doar prin managementul defectuos al legislației. Într-un comunicat al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, se preciza că industria transporturilor rutiere înregistrează pierderi de circa 2,41 miliarde euro prin neaderarea României la Schengen. Transportatorii susțin că se înregistrează pierderi directe, prin timpul pierdut în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria. Numai în 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit). Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu cele două țări au o medie de 6 ore/trecere, deci camioanele de marfă staționează inutil 23,5 milioane ore/an.

Pierderile directe estimate de UNTR pentru transportatorii rutieri români prin neaderarea la Schengen sunt cifrate la 2,41 miliarde Euro.

Un sondaj online realizat de UNTRR în 2023 indică faptul că situația industriei transporturilor rutiere din România este agravată de aplicarea obligației întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni, măsură a Pachetului Mobilitate 1 care a intrat în vigoare anul trecut:

– peste 44% din firmele de transport rutier au indicat că nu pot să-şi întoarcă camioanele acasă și 30% care îşi întorc camioanele acasă o fac fără marfă, iar costurile de operare au crescut cu 15-20%

– 58% din firme au semnalat că inregistrează timpi de așteptare la trecerea frontierei de peste 24 h și 41% de peste 10 h